377 matches
-
plin interesul nostru este mesajul romanului. Numai la zece ani după apariția romanului 1984 de George Orwell, un intelectual român întreprinde, cu mijloacele literaturii de ficțiune, o analiză lucidă și temeinică a stalinismului. Orwell este îndeobște apreciat pentru viziunea sa premonitorie despre totalitarism comunist, dar această viziune - prea rece, prea calculată - pălește pe lângă imaginile pline de sevă, de senzații puternice, de amănunte concrete, din romanul lui I. Eremia care a făcut o experiență personală cu funcționarea acestui sistem. Alegoria lui Orwell
O antiutopie românească by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/7526_a_8851]
-
cunoscut astăzi ca frate al savantului umanist Alexandru Ciorănescu, lasă multe promisiuni în manuscris. Stancu îi culege abia trei poezii, care nu seamănă una cu cealaltă, mai puțin o înclinare spre poanta melancolică, spre hazul controlat cu gravitate. Iată o premonitorie, poate, Ante Mortem: "Cum poate fi? Cum poate fi?/ Spaimă sau zâmbet, noapte sau zi?/ Dracii-au să vină în convoi/ Cu cozi, cu copite, cu părul vâlvoi/ Și-o să răpească sufletul din noi?/ Trăi-vom decenii, și-un an
Poezia la 1934 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7352_a_8677]
-
de senatori , respectiv cu doi mai mulți decât majoritatea absolută în Senat (348 de locuri). François Hollande, favorit în sondajele de opinie în cursa pentru o candidatură în cadrul Partidului Socialist (PS), a văzut în aceasta "o descompunere a sistemului Sarkozy", "premonitorie" pentru 2012. În așteptarea alegerilor prezidențiale din aprilie și mai 2012, Guvernul de dreapta își va putea continua politica, sprijinindu-se pe majoritate în Adunarea Națională, căreia Constituția din 1958 îi conferă un rol mai important decât Senatului. Instituție venerabilă
Seism politic în Franţa: Socialiştii preiau conducerea Senatului înaintea prezidenţialelor () [Corola-journal/Journalistic/59568_a_60893]
-
pictură despre care se zice că a prevestit evenimentele importante ale secolului XX. Pe pojghița varului de frescă din pronaosul bisericii din Drăgănescu, pe care Arsenie Boca a pictat-o începând cu anul 1968, părintele a strecurat inexplicabil câteva imagini premonitorii, neobișnuite prin actualitatea lor: telefonul mobil, turnurile gemene incendiate pe 11 septembrie la New York sau naveta Discovery. Deși plasate vizibil pe cei doi pereți laterali de la intrare, scenele respective nu sunt ușor de observat, părând a se dizolva până la contopire
Arsenie Boca, pictura care ar fi prezis marile evenimente ale secolului XX by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/62961_a_64286]
-
picioare; toți rumegă culcați. Învață multe cel care suferă”. Ca și Grigore Ureche, cronicarul face apel la apariții dumnezeiești: „Iată că a venit la el (la Charlemagne) un înger, acela care are obiceiul să-i vorbească”. Împăratul are două vise premonitorii. „Iată ce i-a arătat îngerul Gabriel împăratului”, explică autorul. Natura participă la evenimente. Când Roland e atacat de sarazinii câtă frunză, câtă iarbă, bezna acoperă câmpia de la Roncevaux, ca la sfârșitul lumii, în schimb, când împăratul îi ajunge din
De ce ar trebui să citim La Chanson de Roland by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4889_a_6214]
-
Dimpotrivă, e atras de literatura fantasy și arată o feblețe aparte pentru universul elfilor, piticilor și zînelor. Dar candoarea copilăriei îi este tulburată de trei experiențe pe care, judecîndu-le sub unghiul evoluției de mai tîrziu, le consideră inițiatice și deopotrivă premonitorii: e vorba de trei stări marcate de o bucurie căreia nu-i poate găsi o cauză anume, un fel de exaltare picată din senin, la vîrsta de opt ani: „Șezînd o dată lîngă un tufiș de agrișe în floare, într-o
Săgeata bucuriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6077_a_7402]
-
pentru păcatul ei. Numai într-o țară în care pierderea carnetului de partid este un accident atât de grav încât un colonel care tocmai și-a îngropat soția îi va profana mormântul pentru a recupera prețiosul document, devin plauzibile visele premonitorii și urmările lor din Brațul. Noii Robinson Crusoe, povestirea cu subtitlul Cronică de sfârșit al secolului al XX-lea, prezintă o familie care, vrând să fie mai prudentă și mai descurcăreață decât toți ceilalți, încarcă un camion cu conserve și
Și despre noi sunt poveștile de groază by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6348_a_7673]
-
să îl aducă în postura de lucrător la deratizare, într-o stranie anticipare a destinului lui Victor Petrini din Cel mai iubit dintre pământeni. Jurnalul său, mai ales în al doilea volum, ce acoperă perioada 1933- 1936, conține toate semnele premonitorii ale acestui clivaj. Chelariu, pe măsură ce fructifică stagiile de pregătire la Roma și Paris, începe să se îndepărteze afectiv de literatura de ficțiune. Este printre ultimii „iconari” care debutează editorial (în 1933) și, deși va publica mai multe volume de poezie
Jurnalul lui Traian Chelariu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4734_a_6059]
-
în anii ’50, și în scurtul interval dintre reabilitare și plecarea la cele veșnice (survenită în 1966). Prin tot mai frecventa abstragere din disputele ce animau Bucovina literară, prin concentrarea vizibilă asupra filosofiei și psihologiei, jurnalul capătă o tulburătoare încărcătură premonitorie. Motiv pentru care inspirata alăturare, în chip de Deznodământ, a unui memoriu din 1956, ce rezumă incredibila odisee a scriitorului, întregește cutremurător, contrapunctic, ca o concluzie asupra unei vieți și a unei epoci, rândurile însemnărilor zilnice. Va reuși ediția lui
Jurnalul lui Traian Chelariu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4734_a_6059]
-
după ideologiile și agnosticismele de tot felul, născătoare de constrîngeri sărăcitoare pentru gîndirea omenească, ar trebui să pregătim epoca integrării tuturor dimensiunilor individului într-o unitate nouă, armonioasă și vibrantă, o unitate spirituală. Poezia poate juca un rol declan- șator, premonitoriu, în acest proces. Fiindcă ea va fi presimțit demult această nouă epocă și etapă din modul nostru de a fi în lume, ea l-a presimțit alături de religii și de experiențele mistice sau de altă natură. „Poetul își amintește de
Scrisoare deschisă Domnului Gérard Pfister, Editions Arfuyen, Paris by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/4604_a_5929]
-
ridicarea unui colț de perdea. Mai întâi, vlăstarul unei familii aristocratice, von Lichtenstein, care pleacă într-o călătorie pentru regăsirea tatălui demult plecat. Un bolnav internat într-un ospiciu-spital, care amestecă experiențe reale cu amintiri cu coșmaruri și cu viziuni premonitorii. Un bărbat care, alături de alți venetici cuprinși de admirație pentru Lev Davidovici Troțki, pregătește în subsolurile din Monte Negro Revoluția Mondială. Un ofițer austriac care-și povestește aventurile cotidiene. Relatarea la persoana I, concentrarea asupra trăirilor intime și parcimonia detaliilor
În labirint by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4581_a_5906]
-
se găsește destul... Dar, firește, ca să-l găsească cineva, ca amator, nu mai zic critic, trebuie să-l caute”. Corect! În fine, dar nu în ultimul rând, Poetul Vlahuță intrigă printr-o neașteptată componentă onirică, dar și prin fascinanta dimensiune premonitorie a textului. Acțiunea schiței - sumară - este plasată într-un orășel ardelenesc imaginar, Opidul Nou, unde poposește un impostor care se dă drept poetul Alexandru Vlahuță, stârnind o fierbere grozavă în familia unei notabilități locale, protopopul cercual Ion Mantu, „unul dintre
Caragiale cenzurat. O ipoteză by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/5854_a_7179]
-
faptul că Poetul Vlahuță a fost publicată în 1896), Caragiale are, prin intermediul părintelui Mantu, viziunea Primului Război Mondial care a zguduit Europa, vorbind explicit despre sfârșitul „unei vaste conflagrații ce amenința să năruiască un continent întreg ”. Dar străfulgerarea oniric anticipativă cu valoare premonitorie a părintelui Mantu nu se oprește aici. La finele bătăliei, țara redobândește acea parte a teritoriului strămoșesc ce agoniza sub „trufia apăsătorului secular”. Istoricii vor numi, ulterior, acest moment al istoriei României Războiul de Întregire a Neamului, iar pe eroul
Caragiale cenzurat. O ipoteză by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/5854_a_7179]
-
numai 13 ani, cu poezia Iubitului meu părinte (6 decembrie), publicată - conform notei lui Teodor Vârgolici - în revista Armonia și semnată Alecu. Dacă aș fi mai înclinat către speculații hazardate, aș spune că, într-un anume sens, acest debut pare premonitoriu pentru cariera literară ulterioară a lui Brătescu-Voinești, întrucât este vorba despre un poem „oficial” (dedicat tatălui), solemn (prilejul era sărbătoarea Sfântului Nicolae) și moralizator-patriarhal. Sunt nu mai puțin de 25 de poezii pe care autorul le publică, înainte de a se
O recuperare exemplară by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5667_a_6992]
-
literatură, cînd întîmplările nu erau simple coincidențe, cînd ni se dădeau semne, eram preveniți; probabil,că și viața comunităților umane primea avertismente încă de la prima carte a lui Joachim Wittstock, Karussellpolka, ai impresia că te afli sub un puternic reflector premonitoriu; mă refer la exodul germanilor din România. Dar cine mai ține azi cont de avertismente? „Negustorul scoase din geanta aflată la îndemînă un etui și luă din el o bilă. Mîna lui Neumaier o cuprinse lejer. Diametrul avea probabil doi
Domnul Hermannstadt și fișierele memoriei by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/3603_a_4928]
-
dictate de un imperativ irațional care a curmat vieți și destine, aduce în prim-plan personaje reale, recognoscibile pentru cei ce s-au perindat în acele vremuri, prin acele locuri. Se pare că și aici, locul are o puternică amprentă premonitorie: începutul străzii e barat de un zid, iar capătul celălalt nu duce nicăieri. Strauffer citește tot ce vede ca pe-un palimsest, vede întîmplarea de sub întîmplare. „Cine trece aproape zilnic, ca Strauffer, pe lîngă o brutărie mai mare nu poate
Domnul Hermannstadt și fișierele memoriei by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/3603_a_4928]
-
Andrei Moisoiu (Google) Nicoleta Cengher, cântăreața moartă în incendiul din Constanța, a avut un mesaj premonitoriu înainte să-și piardă viața într-un mod cumplit. „Domnilor, sufletul unei femei este un cufăr și deseori, după ce ați primit cheia norocoasă, o pierdeți pe noptiera altora, printre documente, pe birouri sau prin mașini. Apoi o căutați când este
Nicoleta Cengher și-a prezis moartea! Ce a scris înainte de incendiu by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/37952_a_39277]
-
deși e în prim-plan. Discret și contemplativ, el preferă să înregistreze nostalgiile prinse în biografeme și semiologii literare. Tânărul Gabriel Anghel pricepe, încă din librăria brăileană, că aparține unei lumi-care-se-face pentru el, mizând, cu multă convingere, pe un destin premonitoriu. Teren de joacă, loc sacru, recluziune și toate la un loc, până la proba târzie a tipografiei îmbâcsite cu mirosuri de plumb. Apoi intervine adevărata potrivire în lume: plăsmuirea revistelor literare. Marea vocație, liniștitoare, a specialistului dedicat, odată cu trecerea, zece ani
Vocația seninătății by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3223_a_4548]
-
1951, în Viața românească, un text care, dincolo de lauda de sine, evocă revelioanele la Gherea și șotiile care colorau gazetaria de zi cu zi. Una dintre falsele scrisori ale lui Caragiale către o redacție, reprodusă integral, se încheie cu un premonitoriu qui vivra, verra. Caragiale n-a mai trăit să vadă ce s-a ales de Toma. Cu atât mai bine pentru el... În aceeași Viață românească, la începutul anilor ‘60, Ecaterina Logadi își scrie amintirile despre tatăl dispărut de jumătate
Caragiale și lumea lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3013_a_4338]
-
un miracol! Tata a căzut în genunchi și ne-a îmbrățișat; toți plângeam. Erau lacrimi de mare bucurie. Ne-am regăsit. A doua zi am plecat la Sadu, era în ziua de Rusalii. Mama, care avusese și ea un vis premonitoriu, ne aștepta. Din păcate, nici mai tarziu, la Sibiu fiind, nu am fost prea liniștiți. Autoritățile române făceau hatârul rușilor și ne chemau mereu să ne amenințe pentru că nu mai plecăm odată înapoi în Basarabia. Îmi amintesc că eram atentă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
care, ascunzîndu-se în fundalul scenei, privește din culisele ei jocul personajelor. Profilul psihologic pe care autorul i-l alcătuiește lui Eliade - credința sa neabătută în existența destinului și înclinația aproape morbidă de a interpreta fiecare întîmplare ca pe un semn premonitoriu, apoi narcisismul lui Eliade și modul în care își convertea umilințele sau înfrîngerile în tot atîtea cauze de imbold personal - toate aceste detalii psihologice dau cărții un aer de verosimilitate și fac din Eliade un personaj viu, credibil, și nu
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
Ștefan Baciu avea s-o cunoască destul de curând și s-o prelungească până la sfârșitul vieții. Cel ce-și va petrece bătrânețile în Honolulu se desparte, în avans, de Bucureștii tinereții lui, accentul cu care se deschide Cetatea lui Bucur fiind premonitoriu. Deși bucureștean prin adopție și pe termen relativ scurt (între 1937, când, venit de la Brașov, descinde în Capitală, și 1946, când pleacă din țară ca atașat la Legația din Berna), poetul dovedește finețuri de connaisseur. Secvențele citadine sunt cristalizate cu
Versuri metropolitane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10197_a_11522]
-
euforiile senzoriale, echilibrele și dezechilibrele unei provincii tihnite sunt ridicate la rang de evenimente ale întregului univers și derulate în viziunea unui realism nostalgic, feerie a vieții cu inserturi de coșmar, mult atenuat, al timpului devorator. Romanul începe cu visul premonitoriu al unei mame despre fiul său și totul se derulează apoi ca într-un vis al nu se știe cui despre o realitate posibilă.
O narațiune rizomatică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10785_a_12110]
-
se propagă prin imitație și aliterație. Detaliul remarcabil este că, în ciuda opacității religioase, Pandrea are în închisoare viziuni aflate la limita parapsihologiei: din cauza foamei trăiește senzația de levitație, plutind deasupra patului ca un fachir, iar altă dată, într-o străfulgerare premonitorie cu tentă macabră, are vedenia oaselor sale, ale soției și ale copiilor, așezate în criptă. „Eram în al patrulea an de înfometare și dezolare. Am văzut osemintele mele albe, alături de osemintele nevestei și ale copiilor. Erau patru morminte cu oseminte
Agnosticul cu cobiliță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3986_a_5311]
-
internă? O primă caracteristică pe care o remarcăm imediat - întrucât contrastează cu fragmentarismul asumat al beletristicii - este consistența unor teme pe care Vinea le urmărea încă din deceniul anterior. Cum ar fi: 1) incoerențele politicii externe, în care gazetarul vedea (premonitoriu, am spune azi) cauzele unei viitoare prăbușiri a României Mari, 2) moralitatea politică în mare suferință, 3) avansul statului polițienesc în spatele fațadei democratice, 4) drepturile omului. Fiecăreia dintre aceste teme îi dedică nu articole întâmplătoare, ci serii articulate, urmărindu-i
Publicistica lui Ion Vinea by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3859_a_5184]