290 matches
-
și entități imagistice distanțate în timp și spațiu, care nutresc între ele asemănări, afinități, consonanțe sau influențe. De altfel, în cariera sa, Zoe Dumitrescu-Bușulenga va cultiva amândouă aceste coordonate, de folos în valorizarea estetică a actului creator, autorul lui Dănilă Prepeleac oferind un meleag optim de practică textuală, atât în zona expresivității și a explicării bogăției de procedee, cât și în privința confruntării cu autori și opere dintr-o paradigmă europeană comună, dintr-un fond de sensibilitate comun. Studiul din 1963 își
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
duce cu gândul la Roman de Renard, iar „scena cu așezatul greoiului urs pe scăueșul de ceară și cu înghițitul hâlpav al sarmalelor, producând onomatopeicul zgomot gogâlț, gogâlț” este considerată tot din sfera grotescului, procedeu mai bine impus în Dănilă Prepeleac (1876), unde apare pentru prima dată „omul anapoda”, adică „un personaj care vorbește și acționează în dodii, un prost și un hâtru în același timp”, totdeauna în determinare grotescă. În loc să ducă spre comic această ipostaziere contradictorie, ca „natură bivalentă a
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
nu era timp de privit în oglindă. Uncheșul Iacob se apuca de cosit. Noi îl ajutam la împrăștiat brazdele, să se usuce iarba mai repede. Apoi, pe la prânz, după ce întorceam iarba și pe partea cealaltă, începeam să strângeam fânul în prepeleci. Uneori era vânt, amenințare de furtună, trebuia să ne luptăm cu vântul, să nu ia fânul de pe prepeleci. Uncheșul Iacob ne lăuda pentru hărnicia noastră, treaba se termina mult mai repede. Zicea el: Sfântă e claca, de unul singur ai
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
brazdele, să se usuce iarba mai repede. Apoi, pe la prânz, după ce întorceam iarba și pe partea cealaltă, începeam să strângeam fânul în prepeleci. Uneori era vânt, amenințare de furtună, trebuia să ne luptăm cu vântul, să nu ia fânul de pe prepeleci. Uncheșul Iacob ne lăuda pentru hărnicia noastră, treaba se termina mult mai repede. Zicea el: Sfântă e claca, de unul singur ai impresia că stai pe loc! Odată, nu știu cu ce l-a supărat mătușa Anița pe Mihăiță, fratele
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
el, copilul era deja jos, în fața grajdului. Construcția avea streașina acoperișului pe partea de la deal, destul de aproape de pământ. În schimb, în partea cealaltă, cea de la vale, se căsca o prăpastie adâncă, plină cu jgheaburi ascuțite. Năzdrăvanul de Sebastian luase un prepeleac, îl sprijinise cu capătul gros de pământ și cu cel subțire - de acoperiș, pe partea de la deal, și se suise până în vârf, încălecând coama grajdului. Luat la întrebări de ce făcuse așa ceva, copilul le-a răspuns senin: - Păi, voi mi-aț’ zâs
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
tata: i-au furat hoții un murg și-a venit numai cu șaua la spinare, să nu râdă pe de gratis, pușlamaua că e dreaptă sau mai strâmbă lumea, cum ne fuse veacul pune treaptă peste treaptă și înalță-ți prepeleacul! pune aripi la cuvinte nimeni nu ți le mai fure: lemnul bun pentru vioară crește numai în pădure! știm cu toții ce e bine dar cu toți îl ocolim și nu are toată gloata loc de zbor, pe un chilim vorbă
DRAGUL MEU de ION UNTARU în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356476_a_357805]
-
o adevărată infuzie de optimism și robustețe. Parcă am o altă perspectivă a vieții, pe care înainte o vedeam încheindu-se fatalmente cu un pahar de drojdie, de care nu poți să scapi. Copil fiind, m-am urcat într-un prepeleac, nu mai înalt de patru metri și am căpătat dintr-odată, o altă perspectivă a aceleiași lumi, dar care se vedea acum cu totul altfel. Dacă vei avea ocazie, încearcă și ai să-mi dai dreptate. Și, cu cât înălțimea
ZÂNA MEA CEA BUNĂ, 8 de ION UNTARU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357863_a_359192]
-
numai șase metri pătrați. Patul care ajungea până la ușă și, o debara care făcea toți banii. Satisfacții mărunte de care nu ajungi să te bucuri îndeajuns. Când am cumpărat casa aici la țară, am vrut și eu ceva asemănător, un prepeleac în care să mă retrag vara pentru lectură, nu mai înalt decât streașina. Dar aducându-mi aminte de cuvintele: cine se înalță va fi smerit și cine se smerește va fi înălțat, m-am temut mai mult de propria mea
CE E DE FĂCUT? de ION UNTARU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357961_a_359290]
-
cele din urmă pălăria și făcându-și nevoile în ea. Cât fusesem în clasele primare, îl cunoscusem și eu pe eroul acela neînfricat, ce avusese curajul, ca în toiul nopții, să se strecoare în mijlocul acelei vii, unde orcul își avea prepeleacul. Cum de îndrăznise acel pretins om al junglei, care venea la școală cu șerpi în buzunar, să pătrundă până acolo, nu puteam să-mi explic, cu atât mai puțin, cu cât, dacă stăteai bine să te gândești, chiar și ziua
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
cu perfidie o presupusă afecțiune, pe care chipurile i-ar fi purtat-o cât timp acesta trăise, părinții săi fuseseră nevoiți să-și îngroape fiul înaintea acelui paznic aflat într-o permanentă beție ce continua să supravegheze orice mișcare din prepeleacul său, asemenea unui soldat SS aflat la intrarea lagărului de concentrare de la Dachau, unde, conform preceptelor fasciste, munca avea să elibereze pe om. Atribuiam această tristă întâmplare celebrului Capital, de unde pornise toată această porcărie a recuperării pierdutului paradis miltonian, cu
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
mine într-un week-end, că termenul de sfârșit de săptămână nu ne mai place și, snobi sau nu, acceptăm toate avansurile și capriciile acestui limbaj legat de comunicare, globalizare și celelalte. Când își pune o femeie ceva încap... Împărtășesc ideea prepeleacului, m-am urcat și eu când eram mică în mulți pomi, de unde lumea se vede altfel. Este o schimbare de perspectivă, cu condiția ca aerul tare al înălțimii, să nu inducă și trufia: uite cât de sus am ajuns eu
VISELE, 10 de ION UNTARU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359461_a_360790]
-
viață netrăită, las capul pe piatră și-ndur, recrut fidel al pierderii, sfielnic, inima mea nevinovată, comite sperjur ... ” sau „Cerșetor de Tăcere, Cuvântul vorbește, pe struna sa eu pasăre mă fac, țărmuri de jasp inima-ndură, viața mă-mpinge din prepeleac ... ” Alteori, proprietățile chimice ale substanței devin conotații specifice ale aceluiași termen care dobândește valențe lirice: „De aceea vă conjur prieteni, îngropați-mă între sprâncenele Câmpiei și cumpăna de somn a tristeții, cu axa Pământului în brațe precum un crucifix de
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
de Marin MOSCU Premiul „ Dumitru Pricop” - cu publicarea volumului de fabule: LA ÎNCEPUT A FOST... UMORUL - deLucian MĂNĂILESCU Premiul ,, MIRCEA MICU” - cu publicarea volumului de proza: THE GODMOTHER - deIon IFRIM Premiul ,, Șlam Râmnic” - cu publicarea volumului de versuri: CÂNTECE DIN PREPELEAC - cronică pictată-n rime - de Marian ILIE Editură Rafet a hotărât suplimentarea premiilor de la 5 la 10 premii, și acordarea de premii speciale, constând în publicarea într-o antologie. Cei care vor primi premiul special al editurii Rafet (și vor
EDITURA RAFET de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 200 din 19 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340429_a_341758]
-
com. M-a ajutat Dumnezeu să public câteva cărți, iată lista lor: - Domnul Liszt, poezie, 1994 - Impozit pe prostie, proza umoristica, 1994 - Invitație la castel, sonete,1995 - Vestitorul, poezie, 1999 - Condorul, poezie, 2001 - La cules de stele, poeme haiku, 2004 - Prepeleac cu luna, poeme haiku, 2004 - Inscripție pe bobul de orez, poeme haiku, 2005 - Miniaturi sub lupa, cugetări, 2005 - Locuiesc într-o lacrima suspendată, poezie, 2005 - Autoportret fără oglindă, poezie, 2005 - Fântână în care se văd sufletele, poezie 2005 - Floare de
DATE BIOGRAFICE de ION UNTARU în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340549_a_341878]
-
lui Pitagora, subtitrată de întrebarea „când ai avut ultima dată nevoie de ea?”. Circulă articole (!) despre inadvertența textelor lui Eminescu și Creangă la gusturile elevilor de azi (și vai, ce haz fac micuții de a cincea când citesc că Dănilă Prepeleac a dat o pereche de boi pe o pungă goală sau că Ivan a închis prin șiretlic moartea în sicriu!). De ce plecăm urechea uneori la toate acestea, dăunând copiilor noștri?
Minciuna pe care le-o spunem copiilor noștri () [Corola-blog/BlogPost/338494_a_339823]
-
eu le cer cărți de scriitori români, vreau să citesc, să râd. Recent am citit “Amintiri din copilărie” de Ion Creangă; cu alți ochi o vezi, este exraordinar, are un umor fantastic și o frumusețe de limbă. Am citit “Dănilă Prepeleac”, am încercat să le traduc, dar nu am reușit. Mi-a plăcut și “Prâslea cel voinic și merele de aur”... Îmi place să tricotez (mama mea m-a învățat) și acum îi fac un poncho fiicei mele. Joc bridge, pe
INTERVIU CU DR CHIRURG OFTALMOLOG ADRIANA SPASTRI de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342909_a_344238]
-
MOSCU Premiul „ Dumitru Pricop” - cu publicarea volumului de fabule: LA ÎNCEPUT A FOST... UMORUL - de Lucian MĂNĂILESCU Premiul ,, MIRCEA MICU” - cu publicarea volumului de proza: THE GODMOTHER - de Ion IFRIM Premiul ,,Șlam Râmnic” - cu publicarea volumului de versuri: CÂNTECE DIN PREPELEAC - cronică pictată-n rime - de Marian ILIE Editură Rafet a hotărât suplimentarea premiilor de la 5 la 10 premii, și acordarea de premii speciale, constând în publicarea într-o antologie. Cei care vor primi premiul special al editurii Rafet (și vor
A PATRA EDIŢIE A FESTIVALULUI INTERNAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ “TITEL CONSTANTINESCU de CONSTANTIN MARAFET în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/343023_a_344352]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Copii > DĂNILĂ PREPELEAC Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1799 din 04 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului DĂNILĂ PREPELEAC POVEȘTI ȘI POVESTIRI adaptate în versuri de IOAN CIORCA după ION CREANGĂ Odată, într-un sat trăiau / Doi frați cari însurați rrau. Chiabur
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Copii > DĂNILĂ PREPELEAC Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1799 din 04 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului DĂNILĂ PREPELEAC POVEȘTI ȘI POVESTIRI adaptate în versuri de IOAN CIORCA după ION CREANGĂ Odată, într-un sat trăiau / Doi frați cari însurați rrau. Chiabur era - după cum știu - / Cel mare. Era grijuliu Și harnic tare se vădea, / Încât unde mâna-și punea
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
zis odat’: / „Câinii, din traistă, i-au mâncat”. Târgul departe se găsise, / Iar iarmarocul se brodise Să fie-aproape terminat. / Dănilă însă a plecat Cu boii, căci cine putea / Ca împotrivă să îi stea? Era un om fără de leac / Acest Dănilă Prepeleac. Porecla ce o căpătase - / Adică „prepeleac” - se trase De la singurul lucru-avut / La casa lui, de el făcut. Dănilă cușma și-a tuflit / Pe cap și-ndată a pornit Spre iarmaroc, cu boii lui, / Urmând dar sfatul fratelui. A luat drumul
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
au mâncat”. Târgul departe se găsise, / Iar iarmarocul se brodise Să fie-aproape terminat. / Dănilă însă a plecat Cu boii, căci cine putea / Ca împotrivă să îi stea? Era un om fără de leac / Acest Dănilă Prepeleac. Porecla ce o căpătase - / Adică „prepeleac” - se trase De la singurul lucru-avut / La casa lui, de el făcut. Dănilă cușma și-a tuflit / Pe cap și-ndată a pornit Spre iarmaroc, cu boii lui, / Urmând dar sfatul fratelui. A luat drumul la picioare / Și de nimic habar
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
am voit? Car am aflat! Ce să mă fac cu el acum?” / Cu greu l-a tras, apoi, din drum Și necăjit și-ngândurat, / Sus pe proțap, s-a așezat. „Da’ asta-i bună! Ce să fac? Sunt eu Dănilă Prepeleac, Da’ uite că am reușit / Boii de mi i-am prăpădit!” Pe când gândea în acest fel, / Tocmai trecea pe lângă el Un om care o capră-avea, / Și cari grăbit spre târg mergea. Dănilă-ndată îl oprește / Și-n felu-acesta îi vorbește: „Prietene
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
el / Până acasă, în ăst fel. Proprietarul l-a lăsat / Iar omul iute și-a legat Carul de carul omului / Și și-a vazut de drumul lui. Numai Dănilă a rămas / Singur cu capra-n acel ceas. „Bine!” - își zise Prepeleac - / „Bine că i-am găsit de leac Și carului! Da. Am văzut / Că bună treabă am făcut Și tare bine l-am boit / Pe cel cu capra, negreșit!” Luându-și capra de frânghie, / Porni spre târg. Dar vrea să vie
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
altfel, nu-l dau și-apoi, lasă: Norocul gâștelor de-acasă! Când îi dau drumul prin ocol, / Face prin ele-un otrocol Încât vor prinde toți de veste / Și va rămâne de poveste!” În urmă, ei s-au târguit / Dar Prepeleac a reușit Să îi dea capra și să ia / Gânsacul omului, pe ea. Apoi, spre târg s-a îndreptat / Ca să îl vândă de îndat’. La târg, gâștele au văzut / Gânsacul și au început Să găgăie în chip și fel. Gânsacul
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
Gânsacul omului, pe ea. Apoi, spre târg s-a îndreptat / Ca să îl vândă de îndat’. La târg, gâștele au văzut / Gânsacul și au început Să găgăie în chip și fel. Gânsacul găgăia și el, Încât mai că la asurzit / Pe Prepeleac. „M-am pricopsit! De dracu-abia de m-am scăpat / Și peste tatăl său am dat” - Zise Dănilă-n gândul lui. / Furios, apoi, gâscanului, Îi spuse amenințător: / „Las’ că îndată te însor, Măi buclucașule ce ești! Cu mine, tu te potrivești?” Un
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]