290 matches
-
din Chișinău în 1972 și 1973; traducerea lui Perov a mai fost publicată în vol. "Grozdia radosti: Stihi, rasskazî, skazki", Editura Literatura artistică, Chișinău, 1986, și "Moldavskaia literatura: Hrestomatia dlia srednih spețialinîh ucebnîh zavedenii", Editura Lumina, Chișinău, 1988), germană („Dănilă Prepeleac”, Editura Tineretului, București, 1963, 24 p.+il.; traducere de Rudolf Lichtendorf; a fost reeditată în vol. "Die Märchentruhe. Zusatzlektüre für kleine Schulkinder", vol. 6, Editura Ion Creangă, București, 1976), maghiară („Karó Dani”, Editura Tineretului, București, 1963, 24 p.+il.; traducere
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
il.; traducere de Rudolf Lichtendorf; a fost reeditată în vol. "Die Märchentruhe. Zusatzlektüre für kleine Schulkinder", vol. 6, Editura Ion Creangă, București, 1976), maghiară („Karó Dani”, Editura Tineretului, București, 1963, 24 p.+il.; traducere de András Sütő) și engleză („Dănilă Prepeleac”, în vol. Kurt W. Treptow (ed.), "Selected Works of Ion Creangă and Mihai Eminescu", Columbia University Press, New York, Editura Minerva, București, 1991; traducere de Ana Cartianu și R.C. Johnston; o altă traducere intitulată „Danilo the Pole” a fost realizată de
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
University Press, New York, Editura Minerva, București, 1991; traducere de Ana Cartianu și R.C. Johnston; o altă traducere intitulată „Danilo the Pole” a fost realizată de Zoea Onița și tipărită în 2001 de Editura Emia din Deva (32 p.+il.)). „Dănilă Prepeleac” a avut parte de mai multe adaptări dramatice pentru teatrele românești, dintre care una a fost reprezentată în mod tradițional pe scena Teatrului „Ion Creangă” din București. Studioul cinematografic Animafilm a realizat în anul 1971 filmul de animație "Dănilă Prepeleac
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
Prepeleac” a avut parte de mai multe adaptări dramatice pentru teatrele românești, dintre care una a fost reprezentată în mod tradițional pe scena Teatrului „Ion Creangă” din București. Studioul cinematografic Animafilm a realizat în anul 1971 filmul de animație "Dănilă Prepeleac", de fapt o înșiruire de cartoane decupate cu subtitrare, având scenariul scris de Maria Petricică, desenele realizate de Zaharia Buzea (1941-1985), iar redactor fiind Mariana Geamănu. Producția realizată este un scurtmetraj cu o durată de aproximativ 7 minute. Povestea face
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
importanți artiști moldoveni, Igor Vieru, a realizat ilustrații originale pentru edițiile locale ale poveștii. Începând de la sfârșitul anilor '80 ai secolului al XX-lea, regizorul român Ion Popescu-Gopo a început să lucreze la o variantă cinematografică personală a poveștii „Dănilă Prepeleac”, pe care urma să o realizeze în colaborare cu studioul Moldovafilm (cu care mai colaborase la filmele "Maria Mirabela" (1981) și "Maria Mirabela în Tranzistoria" (1989)). El s-a deplasat în RSS Moldovenească, pregătind realizarea unei coproducții, dar moartea sa
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
poveștii, după un scenariu scris de el în colaborare cu Vlad Olărescu. Filmul a fost produs de studioul cinematografic „Buciumul” din Chișinău și are o durată de aproximativ 68 de minute. Rolurile principale au fost interpretate de Mircea Diaconu (Dănilă Prepeleac), Diana Lupescu (soția lui Dănilă), Petrică Nicolae (dracul Michiduță), Călin Măneață (Scaraoschi), Ernest Maftei (moșul cu capra, moșul care eliberează pupăza lui Nică), Mihai Mereuță (povestitorul, moșul cu carul), Alexandru Bindea (dracul ce aruncă buzduganul), Vitalie Russu (vânzătorul unui curcan
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
fost ministru În guvernul Cuza-Goga, nemaiputând suporta umilințele și bătăile pe care le Încasa zilnic de la supraveghetori și de la cei convertiți la marxism, a intrat de bună voie În „zona morții” interzisă deportaților, unde a fost Împușcat de sentinela din prepeleac. Echipele de torționari alcătuite din cei care acceptaseră de bună voie funcția de cozi de topor, aplicau zilnic metodele de „reeducare”, mai ales intelectualilor, pe care Îi supuneau unor torturi cumplite, În urma cărora aceștia decedau fie pe loc fie În
Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_351]
-
tradus în limbile engleză, germană și polona); Însoțitorul (român), (reeditări în 1989, 2004); Obligado (român), (reeditare în 1997); Căderea în lume (român), (reeditare în 1994); Barbarius (român); Istorisirile Signorei Sisi (român), Destinul cuvintelor (publicistica); Alte pretexte (eseuri); Caftane și cafteli. Prepeleac doi, trei; Morbus diaboli; Răvașe din Kamceatka. Prepeleac cinci; Memorii din când în când, vol. I-II; Trompete după-amiază; Memorii din când în când, vol. I, ÎI, III; Memorii întârziate; Memorii vol. V: Vederi din Prepeleac. La 23 mai 1995
Constantin Țoiu () [Corola-website/Science/297593_a_298922]
-
român), (reeditări în 1989, 2004); Obligado (român), (reeditare în 1997); Căderea în lume (român), (reeditare în 1994); Barbarius (român); Istorisirile Signorei Sisi (român), Destinul cuvintelor (publicistica); Alte pretexte (eseuri); Caftane și cafteli. Prepeleac doi, trei; Morbus diaboli; Răvașe din Kamceatka. Prepeleac cinci; Memorii din când în când, vol. I-II; Trompete după-amiază; Memorii din când în când, vol. I, ÎI, III; Memorii întârziate; Memorii vol. V: Vederi din Prepeleac. La 23 mai 1995, Consiliul Local Urziceni i-a decernat titlul de
Constantin Țoiu () [Corola-website/Science/297593_a_298922]
-
eseuri); Caftane și cafteli. Prepeleac doi, trei; Morbus diaboli; Răvașe din Kamceatka. Prepeleac cinci; Memorii din când în când, vol. I-II; Trompete după-amiază; Memorii din când în când, vol. I, ÎI, III; Memorii întârziate; Memorii vol. V: Vederi din Prepeleac. La 23 mai 1995, Consiliul Local Urziceni i-a decernat titlul de "Cetățean de onoare al municipiului Urziceni". A fost distins cu premii literare importante, acordate de Uniunea Scriitorilor din România și de Academia Română. Faima cea mai mare i-a
Constantin Țoiu () [Corola-website/Science/297593_a_298922]
-
basmul nuvelistic este mai recent decât basmul fantastic, marcând și o anume demitizare a personajului, care este ales din lumea comună. În literatura română, basme nuvelistice populare sunt cele cu Păcală, Băiet Sărac, iar, de exemplu, basm cult este "Dănilă Prepeleac", de Ion Creangă. Paralel cu eforturile de fixare în scris a basmului popular, apare basmul cult, care preia motivele și tehnicile narative ale acestuia. Chiar culegătorii de folclor devin povestitori, ca în cazul lui Petre Ispirescu, care actualizează și recreează
Basm () [Corola-website/Science/298504_a_299833]
-
apare și în „Povestea poveștilor” (scrisă în perioada 1877-1878) în care un țăran ce semăna porumb îi răspunde cu obrăznicie lui Dumnezeu, iar acesta din urmă decide să-i dea o lecție. Lupta omului cu diavolul mai apare în „Dănilă Prepeleac” (1876) și în „Povestea lui Stan Pățitul” (1877), povești în care omul se dovedește mai isteț decât dracii care cad în propria lor capcană. Imaginarea unui Dumnezeu binevoitor și plin de umor este un aspect tipic poveștilor românești, deoarece în imaginarul
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
este, nu se folosește opusul (antonimul) "încilina") . -"cu litera H" -hogină=odihnă; hamñișă=isteață, șmecheră, descurcăreață; hoancă=groapă, gaură mare prăpastie, apărută de regulă în urma unei ploi, alunecări de teren, surpări; hudă=gaură de șoarece, la butoi, la cadă, pentru prepeleac; hului=dărâma; hălăstău=balta, lăculețul care se formează in fața roții la morile de apă, înainte de a da drumul la apă pe scoc; hailantă, haialantă= cealaltă; hulă= faimă de proastă calitate a cuiva; haznă= folos, noroc de ceva. -"cu litera
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
intemperii suflete, înger orfan cât mai ești sacru-n profan? Cât mai ești, sacru-n profan? Au, lumină subțiată, Dor al Fiului de Tată! Fost-ai, întru niciodată. Ascunzându-se, se-arată Taina lumei vindecată? Sus de jos pe-un prepeleac Pitpalac cântă de leac Spleenul din enteleheia -„Doborâtă-n somn femeia Mie partea cea dintâi, ție clarul lunii. Zeea. Să nu-mi cazi din lacrimi, greu, Am căzut în lume eu Prunc orfan de semizeu. Blestemat întru splendoare Solzul smulgerii
Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
Creangă apare aici în paradigma "realiștilor patriarhali", care s-a impus ca "un suflu de pace socială și morală", o literatură "fără conflicte dramatice", dominată de "pace, calm și senin", "absolut sănătoasă" și de aceea "superioară". Dar autorul lui Dănilă Prepeleac se remarcă prin câteva trăsături originale: stilul complicat, "foarte interesant pentru filologi... prin turnurile frazelor și expresiile populare", la care se adaugă "o inteligență a ironiei profunde", "înălțând până la epopee modesta poveste populară"19), supremă recunoaștere pentru un scriitor modern
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
Fiorul liric profund al romanului îi conferă un caracter mai mult baladesc-rapsodic decât realist și romanesc. Personajul principal al romanului, Onache Cărăbuș, este un păstrător al tradițiilor, privind lumea cu ironie și asemănându-se cu personajele Ivan Turbincă și Dănilă Prepeleac din scrierile lui Ion Creangă. "„Ciutura a avut de furcă mulți ani la rând. De mic copil le turna cu nemiluita, și nu era niciun chip să-i astupi gura. Deseori le potrivea atât de bine, încât vorbele lui aduceau
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
Și Îmi spune ăla: „Știi că a apărut decretu’ și că ne vom elibera?” „Hai, mă, lasă-mă În pace, vezi-ți de treabă, c-am auzit de atâtea ori”... „Pe cuvântul meu!” „De unde știi?” „Mi-au spus soldații din prepeleacul ăsta: «Bă fraților, veți pleca acasă, c-o apărut decretul cutare și cutare»”... și-așa mai departe. Atunci am sărit În sus... Da’ mi-am zis repede: „Stai, stai, Vasile, nu sări așa, că-ți pierzi mințile! Da’ dacă nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
alta. Și În exterior era iarăși un gard, dar numai un fir de sârmă. El n-a ajuns decât la primul gard. Numai cât a călcat și a Încercat să treacă spre gardul mare, și acolo a fost Împușcat din prepeleac de un soldat. Dumneavoastră ați asistat la acest moment? Eu am văzut scena după. Am auzit că a fost Împușcat după ce-am ajuns În colonie. N-am asistat la uciderea lui, nici n-am auzit descărcătura armei, dar l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la Piatra, într-un ținut muntos, plin de legende, de proverbe, locuțiuni, apoi de localități istorice, Colectorul nu găsește ce să culeagă? Un muntean de baștină, născut aseminea în ținutul Neamțului, e Ioan Creangă. Citit-au vreodată Colectorii pe Dănilă Prepeleac, pe Soacra cu trei nurori și altele, ca să vadă care ar trebui să fie izvoarele din cari să se inspire și cum vorbesc și se mișcă ținutașii din Neamț? Foi literare în provincie ar putea să facă un serviciu nemăsurat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
p. Conține bibliografie [75] RICHARDS JANET C., Relaționarea eferentă și estetică a cititorului cu textul informațional. Două strategii de lectură, Revista Perspective, nr.1, 2001, [Cluj], p.42-45. [76] ROTARU, VALENTINA, Basmul românesc cult. Antologie comentată [Povestea lui Harap-Alb, Dănilă Prepeleac, Făt-Frumos din lacrimă]. București, Aula, 2001, 106 p. (Antologiile Aula). [77] RUSU, MINA-MARIA, Limba română. Manual preparator (elemente de construcție a comunicării: fonetică, vocabular, morfosintaxă, în conformitate cu programa școlară, pentru pregătirea curentă, de performanță și pentru examenul de capacitate). București, Elis
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
o lege” și se împarte gratuit broșura Tuberculoza; duminică, 14 august (sală plină), este reprezentată piesa Ovidiu Șicană, în care joacă tineri din sat, se recită versuri, se discută programul Căminului; luni 29 august (sala plină) se citește povestirea Dănilă Prepeleac și basmul versificat Înșir’te, Mărgărite, se joacă piesa Legământ, se discută despre rosturile bibliotecii; duminică, 4 septembrie (iarăși sală plină), se citesc bucăți de lectură în legătură cu beția, profesorul V. Arnăutu vorbește despre „Alcoolism” și explică cele 20 tablouri proiectate
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
eroine ale literaturii române) chibzuiește un plan și trece decisă la acțiune, rămânând insensibilă la toate rugămințile lupului, ajuns victima ei neajutorată. Legea talionului triumfă în această poveste cu animale ca în vechile, „bunele” vremuri ale Vechiului Testament. În Dănilă Prepeleac cruzimea devine, s-ar spune, impersonală. Trocurile păguboase ale lui Dănilă, care dă pe rând boii săi „mari și frumoși” pe un car, carul pe o capră, capra pe un gânsac și gânsacul pe o pungă (goală), seria de schimburi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
Posteritatea lui Creangă, pref. Nicolae Manolescu, București, 1990; Ion Bălu, Viața lui Ion Creangă, București, 1990; Negoițescu, Ist. lit., I, 112-114; Sorin Pârvu, Un model românesc de verosimil, în Cultură și societate, îngr. Al. Zub, București, 1991, 479-502; Constantin Țoiu, Prepeleac, București, 1991, passim; Vasile Lovinescu, Monarhul ascuns, Iași, 1992, 127-144; Irina Petraș, Ion Creangă. Povestitorul, București, 1992; Micu, Scurtă ist., I, 257-266; Valeriu Cristea, Dicționarul personajelor lui Creangă, București, 1995; Mănucă, Analogii, 126-139; Cornel Regman, Ion Creangă. O biografie a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
li se dă carnație în dezvoltări personale. Pe tulpina zicalei despre popularul Ieremia, cel care a nimerit "cu oiștea-n gard", crește un poem voios. Până la un punct, bravul Ieremia, "stângaci și greoi", fără simțul proporțiilor, e un alt Dănilă Prepeleac: "Drag mi-era Ieremia de câte ori, în jur, / oamenii îmi dădeau vești despre viitor / izbind în garduri vechi, / câteodată frumoase și trainice". Capodopera lui Geo Dumitrescu este Câinele de lângă pod, o "poveste sentimentală" (470 versuri) în notă patetică; om și câine
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Poveste a vorbii. Textele marchează mai mult decât o nouă manieră, s-a vorbit chiar de un nou gen, de un nou fel de literatură, inclasabil. Desigur, pot fi identificate afinități incontestabile cu unele pagini ale lui Ion Creangă - Dănilă Prepeleac, Poveste (prostia omenească), Povestea unui om leneș - , cu observația că originalitatea lui V. rezidă nu numai în tonalitatea stilistică specifică, ci și în pragmatica internă a spațiului ficțional: personajele acționează nu atât ca răspuns la somațiile realului (care reconstituie cotidianul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]