1,955 matches
-
au adesea ezitări în fața unor forme sau construcții concurente. Un exemplu de incertitudine sintactică e cel oferit de alegerea prepozițiilor folosite pentru a introduce - în funcția tipică de circumstanțial de loc sau de atribut al plasării spațiale - termenul Internet. Principalele prepoziții concurente - pentru aceeași poziție sintactică și pentru aceeași valoare semantică - sînt în acest caz în și pe: "publicitate în Internet"; "oferte pe Internet". Evident, în alte tipuri de construcții cuvântul e precedat de alte prepoziții ("a se conecta la Internet
"În" sau "pe" Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15858_a_17183]
-
plasării spațiale - termenul Internet. Principalele prepoziții concurente - pentru aceeași poziție sintactică și pentru aceeași valoare semantică - sînt în acest caz în și pe: "publicitate în Internet"; "oferte pe Internet". Evident, în alte tipuri de construcții cuvântul e precedat de alte prepoziții ("a se conecta la Internet"); cea care ne interesează este însă în mod clar foarte frecventă și foarte semnificativă. Fiind vorba de un fenomen în plină evoluție, nu putem fi siguri dacă se va fixa una dintre construcții sau vor
"În" sau "pe" Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15858_a_17183]
-
există vreun motiv special pentru care lingviștii să o recomande pe una sau pe cealaltă. Argumentele pentru a prefera una din cele două sînt împărțite. Putem urmări mai întîi criteriul frecvenței. Se pare că balanța uzului înclină, în română, în favoarea prepoziției pe: observațiile directe sînt confirmate de o cît de rapidă verificare statistică, precum cea pe care am făcut-o chiar în/pe Internet, cu ajutorul unui motor de căutare care identifică sintagme. Cu toate riscurile metodei (aceleași pagini pot să apară
"În" sau "pe" Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15858_a_17183]
-
cu același instrument de căutare oferă cifre comparabile, chiar dacă pe corpusuri de dimensiuni diferite; în franceză, raportul e invers: construcțiile de tipul în ("dans Internet", "dans l'Internet") totalizează 15.414 apariții, iar dacă le adăugăm și pe cele cu prepoziția fr. en ("en Internet", "en l'Internet") cifra e de 17.555; construcțiile de tipul "pe" ("sur Internet", "sur l'Internet") sînt mult mai puține: 440.613. În italiană, raportul e în favoarea construcției cu pe: îmbinările "su Internet", "sull'Internet
"În" sau "pe" Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15858_a_17183]
-
apropiate: 367.595 on, 236.127 in; nu am verificat însă, deocamdată, relevanța lor pentru funcția sintactică în discuție. Desigur că în fiecare limbă preferința pentru una din construcții e influențată de existența altor structuri asemănătoare, de utilizările specifice ale prepozițiilor. De pildă, în italiană poate juca un rol în folosirea lui su ("pe") faptul că aceasta e prepoziția care se folosește și pentru sursa jurnalistică, pentru spațiul paginii de ziar ("sul giornale" = în ziar). Evident, contează și sensurile verbul regent
"În" sau "pe" Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15858_a_17183]
-
discuție. Desigur că în fiecare limbă preferința pentru una din construcții e influențată de existența altor structuri asemănătoare, de utilizările specifice ale prepozițiilor. De pildă, în italiană poate juca un rol în folosirea lui su ("pe") faptul că aceasta e prepoziția care se folosește și pentru sursa jurnalistică, pentru spațiul paginii de ziar ("sul giornale" = în ziar). Evident, contează și sensurile verbul regent - de pildă, în română, cu verbul a căuta e mult mai frecventă prepoziția în ("Programul de căutare în
"În" sau "pe" Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15858_a_17183]
-
pe") faptul că aceasta e prepoziția care se folosește și pentru sursa jurnalistică, pentru spațiul paginii de ziar ("sul giornale" = în ziar). Evident, contează și sensurile verbul regent - de pildă, în română, cu verbul a căuta e mult mai frecventă prepoziția în ("Programul de căutare în Internet"; "Căutați în Internet"), iar cu a naviga - prepoziția pe. S-ar putea chiar ca în selecția prepoziției pe să joace un rol important metaforele navigației, mult folosite pentru a evoca investigarea spațiului virtual ("a
"În" sau "pe" Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15858_a_17183]
-
spațiul paginii de ziar ("sul giornale" = în ziar). Evident, contează și sensurile verbul regent - de pildă, în română, cu verbul a căuta e mult mai frecventă prepoziția în ("Programul de căutare în Internet"; "Căutați în Internet"), iar cu a naviga - prepoziția pe. S-ar putea chiar ca în selecția prepoziției pe să joace un rol important metaforele navigației, mult folosite pentru a evoca investigarea spațiului virtual ("a naviga pe Internet"), ca și în genere cele ale călătoriei, ale deplasării ("pe mare
"În" sau "pe" Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15858_a_17183]
-
contează și sensurile verbul regent - de pildă, în română, cu verbul a căuta e mult mai frecventă prepoziția în ("Programul de căutare în Internet"; "Căutați în Internet"), iar cu a naviga - prepoziția pe. S-ar putea chiar ca în selecția prepoziției pe să joace un rol important metaforele navigației, mult folosite pentru a evoca investigarea spațiului virtual ("a naviga pe Internet"), ca și în genere cele ale călătoriei, ale deplasării ("pe mare", "pe uscat", "pe stradă"). Aceasta nu e însă o
"În" sau "pe" Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15858_a_17183]
-
virtual ("a naviga pe Internet"), ca și în genere cele ale călătoriei, ale deplasării ("pe mare", "pe uscat", "pe stradă"). Aceasta nu e însă o legătură obligatorie ("Navigînd în Internet putem vizita locuri îndepartate"). Pînă la un punct, alegerea unei prepoziții sau a alteia e legată de o anume imaginare a spațiului virtual- ca spațiu aerian, ca rețea sau ca articulare de interioare (în) ori ca suprafață (acvatică) ascunzîndu-și abisurile și secretele (pe). De la un punct încolo, desigur că uzul se
"În" sau "pe" Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15858_a_17183]
-
legată de o anume imaginare a spațiului virtual- ca spațiu aerian, ca rețea sau ca articulare de interioare (în) ori ca suprafață (acvatică) ascunzîndu-și abisurile și secretele (pe). De la un punct încolo, desigur că uzul se automatizează și folosirea unei prepoziții nu implică neapărat formarea unor imagini. Cel puțin deocamdată, alegerea reflectă și opțiuni personale: în ce mă privește, tind să prefer construcția cu în, dar trebuie să admit frecvența superioară a celei cu pe. E posibil ca în română aceasta
"În" sau "pe" Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15858_a_17183]
-
Byck, de Iorgu Iordan ș.a.) sînt repetiția imediată ("încet-încet ai ajuns la vorba mea"), cea aparent imediată, elementele fiind de fapt separate de o pauză ("un om bătrîn, bătrîn"), cea separată de o conjuncție ("rău și rău") sau de o prepoziție ("zi de zi"), cea în care un al doilea element îl reia doar în parte pe primul, fiind de fapt un derivat (de pildă un diminutiv: "nou nouț"), sau o altă formă flexionară ("frumoasa frumoaselor"). Structura invitației la bal sau
"Mare bal mare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16015_a_17340]
-
dacă tranzitivul a eșua - "îi eșuează din start", citat din 1990, p. 55 - e o ciudățenie, în schimb a apela - "a apela un număr" - s-a impus deja). Cele mai interesante comentarii din cartea Valeriei Guțu Romalo privesc tocmai folosirea prepozițiilor și al conjuncțiilor - unde mi se pare că sînt multe noutăți în ediția din 2000, ceea ce dovedește și că în uz au apărut schimbări mai consistente. Autoarea constata deja în 1972 extinderea întrebuințării prepoziției asupra și cazul special al lui
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
Valeriei Guțu Romalo privesc tocmai folosirea prepozițiilor și al conjuncțiilor - unde mi se pare că sînt multe noutăți în ediția din 2000, ceea ce dovedește și că în uz au apărut schimbări mai consistente. Autoarea constata deja în 1972 extinderea întrebuințării prepoziției asupra și cazul special al lui datorită, care înlocuiește tot mai mult locuțiunea din cauza; acum se adaugă noi citate, precum și o analiză a atît de ironizatei și inevitabilei locuțiuni vizavi de, în evidentă ascensiune după 1990. Reactivarea prepoziției întru e
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
extinderea întrebuințării prepoziției asupra și cazul special al lui datorită, care înlocuiește tot mai mult locuțiunea din cauza; acum se adaugă noi citate, precum și o analiză a atît de ironizatei și inevitabilei locuțiuni vizavi de, în evidentă ascensiune după 1990. Reactivarea prepoziției întru e un fenomen cult, observat în 1972, pentru care e certă influența teoretizărilor lui Noica. În noua ediție e menționat și o greșeală care s-a extins între timp foarte mult - și care rămîne, mi se pare, foarte supărătoare
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
mi se pare, foarte supărătoare: ca și folosit în loc de ca, în contexte în care are sensul "în calitate de" ("a intervenit ca și lider", p. 66); fenomenul are, cum observă autoarea, răspîndire dialectală, fiind frecvent în Banat și Transilvania. Și constatarea extinderii prepoziției pe (p. 64) e o noutate: tendința provine din limba vorbită și se impune rapid: "fumează pe hol" mi se pare azi uzul normal, față de care "fumează în hol" e o variantă posibilă, dar improbabilă; cam la fel e și
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
în capitolul final, fenomenele descrise sînt plasate în cadrul mai larg al transformărilor din perioada 1969-1999. Structura volumului a rămas în mare măsură aceeași: capitolul introductiv e urmat de o parte dedicată gramaticii (fenomenelor de acord, de regim, erorilor în folosirea prepozițiilor și a conjuncțiilor, greșelilor și tendințelor speciale legate de substantiv, pronume, verb, adverb; anumitor tipuri de construcții defectuoase ale frazei), apoi de o parte lexicală, care cuprinde fenomene semantice și stilistice (situații de incompatibilitate semantică, folosirea neologismelor, cultisme, arhaisme, elemente
Corectitudine și greșeală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16281_a_17606]
-
cuvintele tip sau gen într-o poziție care le apropie de rolul unor instrumente gramaticale. Dicționarul limbii române (DLR, tomul XI, partea a 2-a, 1982) include în tratarea cuvîntului tip și un subsens delimitat sintactic: "(construit, de obicei, cu prepoziția "de", urmat de determinări indicînd felul, categoria, domeniul etc.); exemplele sînt "climă temperată dar de tip continental", "clopotnița de tip romanic", "casă de tip vechi" - dar și "mașina tip sport". Ultimul exemplu ilustrează deja cazul care ne interesează: tip apare
Tip și gen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16300_a_17625]
-
juxtapus substantivului-centru și urmat de un alt substantiv (cu funcție adjectivală). Capacitatea reductivă a construcției este evidentă; încercarea de a o explica ar produce dezvoltări redundante și greoaie. Se întîlnește uneori și construcția în care raporturile sînt clar indicate de prepoziții și de flexiunea cazuală; de altfel, aceasta e cea "elegantă", recomandată: "Cum se poate lupta cu o structură de tipul caracatiței acoperind, dominînd aproape totul" (As 42, 1992, 2). Structura poate păstra doar primul dintre elementele de legătură - "hidoșenia crimelor
Tip și gen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16300_a_17625]
-
verbele fundamentale, cu sens foarte general - a da, a lua, a face, a pune - , să stea la baza unui mare număr de expresii și locuțiuni, să intre în multe îmbinări sintactice cu grade diferite de stabilitate. Ca și în cazul prepozițiilor, selecția unuia sau a altuia din aceste verbe e idiomatică, imprevizibilă, și pune adesea probleme de traducere: aceeași acțiune este exprimată într-o limbă cu ajutorul verbului a face (în construcție cu un substantiv), în alta cu verbul a da sau
"Dă bine..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16412_a_17737]
-
Rodica Zafiu Am vorbit altă dată despre preferința limbajului familiar-argotic actual pentru prepoziția pe, care și-a extins uzul, ajungînd să substituie în anumite construcții alte prepoziții admise de limba literară: de la circumstanțialele pe ștrand, pe ștrase, pe centru, pe tren - pînă la o formulare de genul "are bani pe el". O extindere
"La fix", "la derută", "la o adică"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16435_a_17760]
-
Rodica Zafiu Am vorbit altă dată despre preferința limbajului familiar-argotic actual pentru prepoziția pe, care și-a extins uzul, ajungînd să substituie în anumite construcții alte prepoziții admise de limba literară: de la circumstanțialele pe ștrand, pe ștrase, pe centru, pe tren - pînă la o formulare de genul "are bani pe el". O extindere asemănătoare poate fi urmărită și în cazul prepoziției la - al cărei specific colocvial se
"La fix", "la derută", "la o adică"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16435_a_17760]
-
să substituie în anumite construcții alte prepoziții admise de limba literară: de la circumstanțialele pe ștrand, pe ștrase, pe centru, pe tren - pînă la o formulare de genul "are bani pe el". O extindere asemănătoare poate fi urmărită și în cazul prepoziției la - al cărei specific colocvial se manifestă mai ales prin apariția în construcții modale. Valorile obișnuite și cele mai numeroase ale prepoziției la sînt cele spațiale; le urmează ca importanță și frecvență cele temporale, precum și cele abstracte, cu sens derivat
"La fix", "la derută", "la o adică"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16435_a_17760]
-
la o formulare de genul "are bani pe el". O extindere asemănătoare poate fi urmărită și în cazul prepoziției la - al cărei specific colocvial se manifestă mai ales prin apariția în construcții modale. Valorile obișnuite și cele mai numeroase ale prepoziției la sînt cele spațiale; le urmează ca importanță și frecvență cele temporale, precum și cele abstracte, cu sens derivat din plasarea spațială sau temporală: în primul rînd exprimarea ocaziei sau a scopului, dar și a relației sau a instrumentului. Construcțiile modale
"La fix", "la derută", "la o adică"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16435_a_17760]
-
sînt cele spațiale; le urmează ca importanță și frecvență cele temporale, precum și cele abstracte, cu sens derivat din plasarea spațială sau temporală: în primul rînd exprimarea ocaziei sau a scopului, dar și a relației sau a instrumentului. Construcțiile modale cu prepoziția la sînt totuși destul de puține. Unele au fost calchiate după franceză - la pas (fr. au pas), la trap, la galop; la discreție (à discrétion), la perfecție (à perfection). Cele populare provin din evoluția semantică a unor circumstanțiale de loc sau
"La fix", "la derută", "la o adică"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16435_a_17760]