191 matches
-
1906; H. Ibsen, Stâlpii societății, [București], 1911; Immanuel Kant, Spre pacea eternă, introd. trad., București, 1918; Al. Dumas-père, Contele de Monte Cristo, București, 1922; August Strindberg, Frânturi din viața omenirii, București, 1924; Karl May, Opere complete, vol. I: Winetu, omul preriilor, București, 1924 (în colaborare cu A. Toma); Ivo Voinovici, Sirena, București, 1925; Lewis Wallace, Ben Hur, București, 1931. Repere bibliografice: Chendi, Pagini, 128-134, 328-330; Iorga, O luptă (1979), I, 177-177; Constantin Botez, Faust în românește, VR, 1907, 4; N. Quintescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287319_a_288648]
-
ideea de devorare, de deconstrucție a sinelui - abandonarea rațiunii și alunecarea în lumea umbrelor, a instinctelor echivalând cu moartea sufletului), dar aici se amintește că ea însăși, jucând dansul funerar, se prinde-n plasa lui ("Salomeea dănțuia lin pe întinsele prerii./ Moartea e un somn nesfârșit, un vis lung;/ - Despotică dinspre Lună solia îi vine tăcut,/ dincolo de pulpe până la piept ierburile triste o ajung"). Ambiguitatea construcției este accentuată de retorismul specific, inserarea în text a numelui autorului e una dintre tehnicile
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în cap la închisoare! ochi au și nu văd, fondul discuțiilor: cine să mai vadă funcția de transport la căile ferate? în filmul spirt denaturat Hollywood, cadru generic era legănatul călătorilor pe locuri, în marșul trenului peste văi ori peste prerii și urmează bandiți care atacă vagonul, piei roșii care defenestrează, extrapolări, cînd știu că legănatul e totul, oamenii care au făcut America, născuți și nenăscuți, ajung la destinație! ciudățenia nopții, prea sînt smolite ferestrele, Hălăucești clipirile neliniștesc mai rău, ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
din liniștitele poieni montane, macii, gălbenelele, piciorul-cocoșului, caprifoiul, trifoiul cu patru foi, întreaga floră terestră își dăduse întâlnire la acest summit cu finalitate gastronomică. Nările zburdau și galopau furtunos asemenea "mustangului trăpaș" din herghelia sălbatică a lui Rudyard Kipling -, spintecând preriile nesfârșite, sub cupola sinilie a infinitului ceresc. Totul era fantastic! Însă decizia finală trebuia luată de cel de-al treilea coechipier: gustul. Fără nicio întârziere comanda fiind emisă, s-a trecut la executarea ei. Încet, cu foarte multă grijă, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
jucam în nocturnă un meci de zile mari, cu o adversară puternică de care n-am mai auzit de-atunci. Se numea Cioara Doicești și avea niște fotbaliști tot unul și unul, zburdau ăia pe gazon precum caii sălbatici în preriile americane. Erau buni, foarte buni... Eu le-am dat primul gol! Ce gol! Ca la mondiale, la păianjen ca și ăsta pe care vi-l coc acum, aveți numai răbdare să se moaie soarele ăsta turbat. Când am dat golul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
a extins și la relațiile dintre bărbați și femei. Căsătoria nu mai avea ca scop principal moștenirea pământurilor (în special în cadrul sistemelor de primogenitură), ci îndeplinea alte scopuri sociale. De Tocquevillexe "Tocqueville, Alexis de" se referă la natura căminului din prerie (de Tocquevillexe "Tocqueville, Alexis de", 1988, p. 733). Ideea principală pe care o susține este aceea că în societățile democratice, spre deosebire de cele aristocratice, bărbații și femeile se pot uni pe baza sentimentelor, și nu neapărat a proprietății. Prin urmare, aprecia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
șamanice; și c) prin decizie personală sau, mai rar, prin voința clanului”. Indiferent de căi, dubla instruire prin viziuni extatice și învățătură tradițională este esențială: a) prin vocație spontană sau alegerea de către spirite. Se întâlnește în America de Nord (la indienii de prerie și california). Semne clasice ale vocației șamanice sunt cele referitoare la visele în care cade o persoană, apoi scapă de o primejdie, are viziuni și, în sfârșit, o boală pe care un șaman recunoscut o va vindeca. În multe situații
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de locuire a fost datat la 22.600 ± 450 BP. Gravura reprezintă un muflon foarte bine redat, chiar dacă întreaga suprafață a piesei este decorată cu linii drepte unghiulare și cu alte linii gravate, care ar putea sugera un peisaj de prerie. Această piesă de artă, cu posibile semnificații religioase, reprezintă una dintre cele mai importate creații ale artei mediteraneene a vremii. Pentru demersul nostru, la fel de importantă este asocierea, în pictură, a reprezentării calului și a mâinii, aceasta din urmă fiind repetată
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
în interiorul uscatului (creând cel mai lung estuar din lume). PORT spațiu special amenajat (cuprinzând chei, docuri și diferite instalații) pentru acostarea, încărcarea și descărcarea navelor. POTENȚIAL DEMOGRAFIC posibilitățile oferite de populația unei țări ca rezultat al mărimii numerice a acesteia. PRERIE stepa din America de Nord. PRESIUNE ATMOSFERICĂ forța cu care apasă aerul atmosferic suprafața terestră; se măsoară în bari sau milimetri coloană de mercur, cu ajutorul barometrului. PRIVATIZARE trecerea în proprietate particulară a unor bunuri aflate în proprietatea statului sau publică, prin diferite
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
instalație complexă de purificare a apelor uzate, rezultate în urma proceselor industriale, prin separarea substanțelor poluante cu metode mecanice (decantare) sau biologice. STEPĂ formațiune vegetală ierboasă, caracteristică regiunilor temperat-continentale; este alcătuită din ierburi scunde și arbuști; poartă diferite denumiri: în America de Nord - prerie, în America de Sud - pampas, în Europa și Asia - stepă. STRÂMTOARE fâșie îngustă de ape ce face legătura între două mări, două oceane, o mare și un ocean; cea mai lungă strâmtoare din lume este Strâmtoarea Mozambic de 1.600 km lungime
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
în care această apărare „psihotică” este prezentă la subiecții normali. El citează în acest sens povestea indienilor Lakota care, cu numai câteva zile înaintea masacrării lor de către cavaleria americană la Wounded Knee, au executat un dans pentru întoarcerea bizonilor în prerii, pentru învierea strămoșilor morți și pentru îngroparea dușmanului alb sub un morman de gunoaie. Fără îndoială că indienii Lakota nu erau nebuni, dar se confruntau cu un dezastru a cărui intensitate le părea de nesuportat. Contextul și vârsta au implicații
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
nu au reprezentat un pericol la fel de mare ca pentru pădurile de conifere, totuși, în decursul istoriei, focul a jucat un rol important și pentru acest biom. În estul Americii de Nord, incendiile au avut un impact mai mare zona de tranziție dintre prerie și pădurea de foioase, unde au contribuit la modificarea compoziției floristice, prin apariția unor arbori mai rezistenți la foc. Dinamica pădurilor europene Având în vedere funcțiile multiple pe care pădurea le îndeplinește, păstrarea fondului forestier reprezintă și pentru continentul european
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
introduse în circuitul agricol, reprezentând azi cele mai mari grânare ale lumii. În regiunile mai umede (cca.500mm precipitații pe an) se dezvoltă ierburile mai înalte (ca și cele din savană), caracteristice zonei cernoziomurilor Ucrainei sau părții mai umede a preriilor nord americane. Aceste ierburi au și o valoare nutritivă mai mare. În regiunile mai uscate, în care precipitațiile sunt mult sub 500 - 400mm/an, ierburile sunt mai scunde și cu o valoare nutritivă mai mică. Este cazul stepelor asiatice sau
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
redusă, cu un număr mai mic de indivizi și cu o productivitate mai scăzută de masă verde. În America de Nord, între arealul ocupat cu diferite tipuri de păduri din estul atlantic și până la poalele Stâncoșilor în vest, se găsește domeniul stepelor (preria americană). Latitudinal, această fâșie centrală de prerie este limitată de parelelele de 32 și 35șN și se suprapune pe unități ale Câmpiilor și Podișurilor Centrale Americane. În nord, preria intră în contact cu pădurea de conifere, printr-o fâșie îngustă
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
indivizi și cu o productivitate mai scăzută de masă verde. În America de Nord, între arealul ocupat cu diferite tipuri de păduri din estul atlantic și până la poalele Stâncoșilor în vest, se găsește domeniul stepelor (preria americană). Latitudinal, această fâșie centrală de prerie este limitată de parelelele de 32 și 35șN și se suprapune pe unități ale Câmpiilor și Podișurilor Centrale Americane. În nord, preria intră în contact cu pădurea de conifere, printr-o fâșie îngustă de silvostepă. Aceasta ocupă regiuni ale podișurilor
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
atlantic și până la poalele Stâncoșilor în vest, se găsește domeniul stepelor (preria americană). Latitudinal, această fâșie centrală de prerie este limitată de parelelele de 32 și 35șN și se suprapune pe unități ale Câmpiilor și Podișurilor Centrale Americane. În nord, preria intră în contact cu pădurea de conifere, printr-o fâșie îngustă de silvostepă. Aceasta ocupă regiuni ale podișurilor interioare, de la râurile Saskatchewan, Athabaska, până la partea de nord a Câmpiei Mexicane și aliniamentul râului Arkansas. Covorul ierbos este dominat de graminee
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
îngustă de silvostepă. Aceasta ocupă regiuni ale podișurilor interioare, de la râurile Saskatchewan, Athabaska, până la partea de nord a Câmpiei Mexicane și aliniamentul râului Arkansas. Covorul ierbos este dominat de graminee, iar covorul arborescent are specii de stejar, arțar, frasin. Flora preriilor nord-americane este mai bogată ca cea a stepelor euroasiatice. Preria se diferențiază spațial în funcție de condițiile climatice (în special precipitații). În nord-est, preria este bogată în masă vegetală, cuprinzând ierburi înalte, care ajung până la 1.5m înălțime, ca: Stipa spartea (specie
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
râurile Saskatchewan, Athabaska, până la partea de nord a Câmpiei Mexicane și aliniamentul râului Arkansas. Covorul ierbos este dominat de graminee, iar covorul arborescent are specii de stejar, arțar, frasin. Flora preriilor nord-americane este mai bogată ca cea a stepelor euroasiatice. Preria se diferențiază spațial în funcție de condițiile climatice (în special precipitații). În nord-est, preria este bogată în masă vegetală, cuprinzând ierburi înalte, care ajung până la 1.5m înălțime, ca: Stipa spartea (specie de colilie), Agropiron tenerum, Andropogon furcatus etc. Spre vest si
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
râului Arkansas. Covorul ierbos este dominat de graminee, iar covorul arborescent are specii de stejar, arțar, frasin. Flora preriilor nord-americane este mai bogată ca cea a stepelor euroasiatice. Preria se diferențiază spațial în funcție de condițiile climatice (în special precipitații). În nord-est, preria este bogată în masă vegetală, cuprinzând ierburi înalte, care ajung până la 1.5m înălțime, ca: Stipa spartea (specie de colilie), Agropiron tenerum, Andropogon furcatus etc. Spre vest si sud-vest, preria este alcătuită din ierburi mai scunde, care de obicei nu
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
diferențiază spațial în funcție de condițiile climatice (în special precipitații). În nord-est, preria este bogată în masă vegetală, cuprinzând ierburi înalte, care ajung până la 1.5m înălțime, ca: Stipa spartea (specie de colilie), Agropiron tenerum, Andropogon furcatus etc. Spre vest si sud-vest, preria este alcătuită din ierburi mai scunde, care de obicei nu depășesc 50cm. Cele mai răspândite sunt gramineele, între care: iarba bizonilor (Bulbis dactyloides). Înspre limita de sud-vest a preriei apar desișuri de arbuști xerofitici și opunții care anunță trecerea spre
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
de colilie), Agropiron tenerum, Andropogon furcatus etc. Spre vest si sud-vest, preria este alcătuită din ierburi mai scunde, care de obicei nu depășesc 50cm. Cele mai răspândite sunt gramineele, între care: iarba bizonilor (Bulbis dactyloides). Înspre limita de sud-vest a preriei apar desișuri de arbuști xerofitici și opunții care anunță trecerea spre vegetația xerofitică subtropicală și deșerturile americane. Fauna preriilor nord-americane include în principal rozătoare mici și mijlocii (iepurele de prerie, popândăul, cățelul de pământ, șoarecele săritor de câmp); dintre carnivore
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
de obicei nu depășesc 50cm. Cele mai răspândite sunt gramineele, între care: iarba bizonilor (Bulbis dactyloides). Înspre limita de sud-vest a preriei apar desișuri de arbuști xerofitici și opunții care anunță trecerea spre vegetația xerofitică subtropicală și deșerturile americane. Fauna preriilor nord-americane include în principal rozătoare mici și mijlocii (iepurele de prerie, popândăul, cățelul de pământ, șoarecele săritor de câmp); dintre carnivore se întâlnesc: lupul de prerie, vulpea de prerie, dihorul de stepă; o serie de ierbivore mari sunt prezente de
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
care: iarba bizonilor (Bulbis dactyloides). Înspre limita de sud-vest a preriei apar desișuri de arbuști xerofitici și opunții care anunță trecerea spre vegetația xerofitică subtropicală și deșerturile americane. Fauna preriilor nord-americane include în principal rozătoare mici și mijlocii (iepurele de prerie, popândăul, cățelul de pământ, șoarecele săritor de câmp); dintre carnivore se întâlnesc: lupul de prerie, vulpea de prerie, dihorul de stepă; o serie de ierbivore mari sunt prezente de asemenea: antilopa americană (Antilocapra americana), bizonul (Bison bison); dintre păsări, caracteristice
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
xerofitici și opunții care anunță trecerea spre vegetația xerofitică subtropicală și deșerturile americane. Fauna preriilor nord-americane include în principal rozătoare mici și mijlocii (iepurele de prerie, popândăul, cățelul de pământ, șoarecele săritor de câmp); dintre carnivore se întâlnesc: lupul de prerie, vulpea de prerie, dihorul de stepă; o serie de ierbivore mari sunt prezente de asemenea: antilopa americană (Antilocapra americana), bizonul (Bison bison); dintre păsări, caracteristice sunt: găinușa de prerie, acvila de prerie, iar dintre reptile, cele mai comune sunt: broaștele
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
care anunță trecerea spre vegetația xerofitică subtropicală și deșerturile americane. Fauna preriilor nord-americane include în principal rozătoare mici și mijlocii (iepurele de prerie, popândăul, cățelul de pământ, șoarecele săritor de câmp); dintre carnivore se întâlnesc: lupul de prerie, vulpea de prerie, dihorul de stepă; o serie de ierbivore mari sunt prezente de asemenea: antilopa americană (Antilocapra americana), bizonul (Bison bison); dintre păsări, caracteristice sunt: găinușa de prerie, acvila de prerie, iar dintre reptile, cele mai comune sunt: broaștele țestoase, șopârlele și
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]