108 matches
-
limba latină de la "crux, crucis", și corespunde grecescului ' "(stauros)". Crucea este unul dintre simbolurile cele mai răspândite și în același timp printre cele mai vechi. El se găsește pictat sau scrijelit în peșterile preistoriei (epoca de piatră), iar în Europa preromană și precreștină el a fost un simbol preferat al celților (monezile lor ne stau mărturie). Știm însă cu siguranță că el a fost preluat ca simbol legat de divinități odată cu apariția civilizațiilor istorice (scrise), exemplul primar fiind Egiptul, unde crucea
Cruce creștină () [Corola-website/Science/301447_a_302776]
-
s-au găsit materiale ceramice și un topor de piatră, perforat, aparținând Culturii Cotofeni. În ceea ce privește toponimia locului există păreri diferite: după Coriolan Suciu, toponimia locului derivă de la ,brod<nowiki>"</nowiki> sau ,brad " , ce ar însemna ,umflatura, vârf", termen de origine preromana; Viorica Goicu, referitor la originea numelor unor localități din bazinul superior al Crișului Alb, apreciază că denumirea satului ar veni de la , Bratoanea<nowiki>"</nowiki> - soția lui Bratu. Ne permitem să facem precizarea că în prezent acest nume nu se regăsește
Brotuna, Hunedoara () [Corola-website/Science/300540_a_301869]
-
Hunedoara. În apropiere este și Muzeul de Arheologie Sarmizegetusa, fondat în 1924, care adăpostește obiecte recuperate în cursul cercetărilor arheologice. Până în prezent, o mare parte din suprafața orașului antic nu a fost excavată de arheologi. Dacă vechea capitală a Daciei preromane se situa în Munții Orăștiei la o altitudine de 1.200 m, Sarmizegetusa Romană era amplasată pe un teren aproape șes, în bazinul Hațegului, la cota 531 m. Orașul se afla la aproximativ 8 km depărtare de trecătoarea care face
Ulpia Traiana Sarmizegetusa () [Corola-website/Science/300719_a_302048]
-
Popoarele germanice sunt un grup istoric de triburi și popoare indo-europene, cu originea în Europa de Nord, identificați prin folosirea limbilor germanice, care au apărut din germana comună, în timpul epocii preromane a fierului. Popoarele germanice din epoca romană a fierului și din perioada migrațiilor prezintă o cultură materială uniformă și credințe religioase relativ comune. Popoarele germanice s-au răspândit în Europa, în timpul Antichității Târzii și al Evului Mediu Timpuriu. Limbile germanice
Triburi germanice () [Corola-website/Science/299636_a_300965]
-
dovezi că se practica agricultura pe la 3900 î.e.n. Epoca de bronz a Nordului (1700-500 î.e.n.) în Danemarca a fost marcată de prezența unor movile funerare, care au lăsat o abundență de artefacte, între care lururi și Carul Soarelui. În epoca preromană a fierului (500 î.e.n. - 1 e.n.), grupurile de băștinași au început să migreze spre sud, deși primii dani au sosit în țară între epoca preromană a fierului și cea germanică, în epoca romană a fierului (1-400 e.n.). Provinciile romane au
Danemarca () [Corola-website/Science/297801_a_299130]
-
care au lăsat o abundență de artefacte, între care lururi și Carul Soarelui. În epoca preromană a fierului (500 î.e.n. - 1 e.n.), grupurile de băștinași au început să migreze spre sud, deși primii dani au sosit în țară între epoca preromană a fierului și cea germanică, în epoca romană a fierului (1-400 e.n.). Provinciile romane au întreținut rute comerciale și relații cu triburile băștinașe din Danemarca, lucru evidențiat de monedele romane găsite în Danemarca. Dovezi ale unei puternice influențe culturale celtice
Danemarca () [Corola-website/Science/297801_a_299130]
-
controla acest nod de comunicații și care va fi fost distrusă de fortificația austriacă, amplasată pe acest loc la începutul sec. XVIII. În ori ce caz urmele dacice din vatra orașului Cluj sunt sporadice, astfel încât nu este sigur că numele preroman Napoca, sau Napuca, a fost împrumutat de romani de la o așezare dacică din apropiere, sau va fi fost purtat de întreaga regiune situată pe cursul superior al Someșului Mic. începe de fapt cu epoca romană. După cucerirea Daciei, la începutul
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
pământului (cazul localităților cu vechi exploatări de sare menționate mai sus). La Turda ciuperca de sare are o înălțime de circa 1.200 m (cercetată prin foraje relativ recente). Dovezi arheologice sigure ale exploatării sării la Durgău-Turda există din perioada preromană (50 î.C.-106 d.C.). Romanii (106-274 d.C.) au exploatat sarea la Durgău în camere piramidale de 17-34 m adâncime si 10-12 m lățime. În afara masivului de sare de la Durgău, Romanii au exploatat si masivul de sare învecinat de la Băile
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
în Danemarca. Unii lingviști cred că o limbă proto-indo-europeană a fost introdusă în zonă în jurul anului 2000 î.Hr., care a devenit apoi strămoașă a tuturor limbilor germanice. Acest lucru ar confirma evoluția epocii bronzului din Europa Nordică în epoca fierului preromană germanică Epoca este împărțită în perioade I-VI de către Oscar Montelius. Perioada Montelius V deja ține de epoca fierului în alte regiuni. În Marea Britanie, Epoca Bronzului este considerată a fi perioada începând aproximativ cu 2100 î.Hr. și până în 700 î.Hr.
Epoca Bronzului () [Corola-website/Science/303224_a_304553]
-
culturilor ortodoxe, slave, central-europene și adriatice (în special din unele părți ale Italiei, cum ar fi Republica Venețiană) au fost cele mai importante în ultimele secole. Muntenegru are multe situri culturale și istorice importante, inclusiv elemente de patrimoniu din perioadele preromană, gotică și barocă. Regiunea de coastă a Muntenegrului este deosebit de bine cunoscută pentru monumentele religioase, între care se numără din Kotor (Cattaro sub venețieni), basilica of Sf. Luca (de peste 800 de ani), Doamna Noastră a Stâncii (Škrpjela), Mănăstirea Savina și
Muntenegru () [Corola-website/Science/302736_a_304065]
-
cuvintele «tâmp» și «tâmpit»?”". El preia explicația lui N. Drăganu, potrivit căreia sensul original al Tâmpei e cel de „stâncă abruptă”, cum sunt cele din vârfurile muntelui (Tâmpa mare și Tâmpa mică). Cuvântul este străvechi în limba noastră, din epoca preromană, găsindu-se și în dialectele meridionale italiene și la albanezii din Calabria. Dar aceasta nu este singura teorie existentă. În urma săpăturilor arheologice, se pare că strămoșii noștri, având credințe uranianiene (zeii lor își aveau sălaș în cer), au ridicat pe
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
Balzan pentru științe istorice, cu următoarea motivare a premierii: Pentru că a efectuat cercetări și descoperiri de importanță fundamentală în domeniul cunoașterii antichității, prin săpăturile de la Pyrgi, pentru contribuțiile la interpretatrea etruscilor, cercetările cu privire la Roma și la popoarele sale din Italia preromană". În 1997 memoria sa a fost onorată prin publicarea în amintirea sa a lucrării în două volume "Etrusca et Italica: Scritti in ricordo di Massimo Pallottino".
Massimo Pallottino () [Corola-website/Science/302975_a_304304]
-
interesante s-au făcut în legătură cu vasele ceramice de tip "Asbestos", (ceramica Asbestos), rămase un mister datorită faptului că nu se poate preciza utilitatea acestora, precum și descoperirile din cultura Ananjino. Epoca fierului este divizată aici în două mari perioade: epoca fierului preromană și epoca romană a fierului. Această etapă este urmată de epoca migrațiilor. Nordul Germaniei și Danemarca au fost dominate pe parcursul epocii fierului de cultura Jastorf.
Epoca Fierului () [Corola-website/Science/303708_a_305037]
-
de actualii guvernanți, dar ritmul este lent. Părăsim orașul cu peste 255.000 de locuitori și ne oprim la Metz, capitala Departamentului Moselle, situat la confluența râurilor Moselle și Seille, în regiunea Lorena, la granița cu Germania și Luxemburg. Localitate preromană, capitala regatului Austrasia (secolul al VI-lea), oraș liber al Sfântului Imperiu Romano-German (secolul al XII-lea), capturat de regele Franței Henric al II-lea (1552), oficial recunoscut prin Pacea de la Westfalia (1648), inclus statului german (1871-1919), a revenit Franței
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
invazia lombardă a rupt unitatea politică din peninsulă. În acea perioadă dispariția unei unități politice precum și retragerea generală a vieșii civile, a științei, tehnologiei, precum și destrămarea vechilor drumuri și căilor de comunicație a condus la renașterea matricii lingvistice și culturale preromane, determinând o fragmentare substanțială între popoarele italiene. În special teritoriul a fost împărțit în două arii principale: unul dominat de lombarzi, al cărui domeniu se întindea din Alpi până la Râul Crati în Calabria, și unul controlat de bizantini ce includea
Italieni () [Corola-website/Science/311912_a_313241]
-
nu numai că este continuatoarea unei latine militare de frontieră, ci este și singura limbă neolatină care conservă vestigii ale limbajului de castru ("sermo castrensis").». Cuvintele românești comune cu cele albaneze, despre care s-a stabilit că aparțin substratului autohton/preroman, întrucât au participat, alături de evoluțiile fonetice ale cuvintelor latine - ca, de exemplu, trecerea "l" latin în "r" român între vocale, cf. lat. "salem" > rom. "sare", lat. "scala" > rom. "scară", lat. "solem" > rom. "soare" etc, respectiv cf. rom. "mazăre" nu "*mazăle
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
salem" > rom. "sare", lat. "scala" > rom. "scară", lat. "solem" > rom. "soare" etc, respectiv cf. rom. "mazăre" nu "*mazăle" (alb. modhullë)"," rom. "măgură" nu "*măgulă" (alb.magulë)"," rom. "viezure" nu "*viezule" (alb. vjedhullë) etc"." Deci, cuvintele românești provenite din substratul tracic/preroman (ca și cele ale stratului latin) nu au păstrat sunetul l intervocalic, ca în cazul cuvintelor din adstratul slav (postroman) precum "milă" (< sl. "mila")", silă" (< sl. "sila")", pilă" (< sl. "pila"), nu *"miră, *siră, *piră." Demonstrarea apartenenței cuvintelor românești comune cu
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
rezumatul tezei de doctorat, Iași, 1983, 25 p. 7.Evoluția culturii Starcevo-Cris pe teritoriul Moldovei, Muzeul Județean Suceava, 1984, 136 p. 8.Istoria românilor, vol.I (Antică), Editura Universitas, Chisinau-Iasi, 1991, 227 p. (în colaborare; redactare personală p. 6-70: perioadă preromana). 9.Dacia în cadrul lumii antice, Editura Unirea, Iași, 1992, 60 p. 10.Istoria Românilor. Compendiu (coordonatori: I. Agrigoroaiei, I. Toderascu), Editura Cultură fără frontiere, Iași, 1996, p. 15-54 (Epoca veche). 11.Începuturile istoriei pe teritoriul României, Casa Editorială Demiurg, Iași
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Paparuda ("Păpăluga") este o veche divinitate locală din mitologia românească, probabil preromană, a ploii fertilizante, invocată de grupuri de femei pe timp de secetă și redusă cu timpul la o schemă de ritual. Într-o variantă caracteristică a folclorului, în care este conservat mitul Paparudei, invocația magică e adresată direct Paparudei ca
Paparudă () [Corola-website/Science/306401_a_307730]
-
latine militare de frontieră, ci este și singura limbă neolatină care conservă vestigii ale limbajului de castru ("sermo castrensis").» Altă ipoteză explică trăsăturile latine atât de manifeste dar atât de puțin savante, ale limbii române, prin existența unei îndelungate latinități preromane în Dacia, această latinitate difuzându-se prin comerț, prin strămutările (spontane sau forțate) de triburi dacice între nordul Dunării și Imperiul roman, și prin educarea în Imperiu a unor tineri șefi daci luați ostateci de Romani. În această teorie, Dacia
Istoria limbii române () [Corola-website/Science/306408_a_307737]
-
celtă Vallis tolitum (Valea Apelor), asta pentru că prin oraș trec râurile Pisuerga și Esgueva, care înainte de canalizare se întindeau pe diverse ramificații. Pe de altă parte există o teorie despre Valle de lid, locul unde se reuneau clanurile și triburile preromane pentru înfruntările armate. Există indicii datând din Paleoliticul Inferior, însă nu se poate spune că orașul a avut o populație stabilă până în Evul Mediu. Așezările descoperite în provincia Valladolid datează din epoca preromană, există în zonă urme ale populației vacceos
Valladolid () [Corola-website/Science/305900_a_307229]
-
locul unde se reuneau clanurile și triburile preromane pentru înfruntările armate. Există indicii datând din Paleoliticul Inferior, însă nu se poate spune că orașul a avut o populație stabilă până în Evul Mediu. Așezările descoperite în provincia Valladolid datează din epoca preromană, există în zonă urme ale populației vacceos, o populație cu o cultură foarte avansată. Reportaje
Valladolid () [Corola-website/Science/305900_a_307229]
-
popoare, atât de diversificate din punct de vedere cultural și care au cunoscut diverse regimuri politice. Deși noua națiune italiană a apărut abia în 1861, zona geografică a Italiei de astăzi a avut o istorie bogată și îndelungată. În perioada preromană, pe aici s-au perindat grecii și etruscii. Dupa evoluția și căderea Imperiului Roman, Italia se fărâmițează în mai multe republici, orașe-stat, regate, toate expuse invaziilor musulmane, normandice, germane, franceze, spaniole și austriece. Italia a fost unită abia în 1861
Istoria Italiei () [Corola-website/Science/314059_a_315388]
-
caracteristici sunt: Alte caracteristici importante sunt: Se crede că toate limbile germanice au apărut dintr-o limbă ipotetică proto-germanică, asemănătoare între ele datorită Legii lui Grimm și a Legii lui Verner. Asta a avut loc probabil în timpul Epocii de Fier preromane, din nordul Europei, după circa 500 î.Hr.. Proto-germanica a fost cel mai probabil vorbită după 500 î.Hr., iar limba proto-nordică după secolul al II-lea, care mai târziu încă este destul de asemănătoare cu proto-germanica reconstruită. Conform datelor lingvistice și arheologice
Limbi germanice () [Corola-website/Science/296679_a_298008]
-
s-a extins asupra întregii peninsule până la Alpi. Săpăturile arheologice efectuate în toată Italia au dezvăluit prezența omului de Neanderthal în perioada paleolitică, acum circa de ani, urmată de sosirea omului modern acum circa de ani. Vechile popoare ale Italiei preromane - cum ar fi umbrii, latinii (care aveau să stea la baza civilizației romane), volscii, samniții, celții și ligurii, care au locuit nordul Italiei, dar și mulți alții - erau popoare indo-europene; principalele popoare care nu erau de origine indo-europeană erau etruscii
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]