1,599 matches
-
p. 84. footnote> Pentru a-și fundamenta concluziile sale, dr. Nathanson a filmat cu ultrasunete avortul unui făt de 12 săptămâni (3 luni), realizând o videocasetă pe care a numit-o Strigătul mut. Această videocasetă dovedește faptul că: 1) fătul presimte amenințarea instrumentului ucigaș al avortului; 2) fătul percepe pericolul, această percepție reieșind din următoarele manifestări: se mișcă într-un mod violent și agitat; frecvența bătăilor inimii crește de la 140 la 200; deschide larg gura, ca într-un strigăt (de unde și
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
lumii în care trăim este că orice obsesie a originilor etnice - și orice grup etnic minoritar de pe acest pămînt are această obsesie - este un semn al declinului. Devenim obsedați de origini numai atunci cînd, simțindu-ne amenințați, începem să ne presimțim sfîrșitul. Ba mai mult, începem să punem preț pe religie numai în momenul cînd realizăm că, fără liantul sentimentului religios, începem să ne risipim în cele patru zări. Iar drama lumii contemporane este că, fără religie, oamenii se separă unii
De la biserica la cimitir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10121_a_11446]
-
brațe grele, împlinite de rod. Azi-noapte, dintr-un vârf de tei, feți-frumoși legănați în cumpeni de stele zvoneau - peste câmpie și-n somnul cu vise al oamenilor - timpul culesului. Grâul, răsuflând precipitat, întors cu fața spre lună, încremenește în culoare. Presimt foșnet de secerători - și pe pânza miezului de noapte, împurpurată, se ivește contur de dropii uriașe înotând prin marea de aur până la subsuori, cu aripile larg desfășurate. ...Ochiul găsește în amintire ungher de casă, în care un tată prăvale măsurile
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
uluiau pe toți și chiar pe el însuși, cănd afară totul era dezolant și pustiu, dar înăuntru în cameră, în ciuda frigului și a sărăciei, noi respirăm, trăiam, cântam nopți la rand într-o comuniune cu neputința de descris. Și-a presimțit sfârșitul, acum știu cu certitudine. S-a îndepărtat, cum singur spune, de răutatea lumii și a revenit la ceea ce a fost întotdeauna natură lui esențială: dragostea pentru cei care l-au iubit și pentru Dumnezeul al carui trimis a fost
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
apoi să citească atent cartea. Există o legătură între felul în care tânăra femeie - autoarea (prinsă de obiectiv "în poza"), se expune destul de șocant privirii cititorului, așezată provocator pe podeaua unei mansarde (alături de o oglindă asimetrica) și cuprinsul propriei cărți? Presimt că da. Intrând în jocul Corinei Ciocârlie, aș spune că fotografia respectivă pune (nu știu cât de premeditat) în abis chiar Femei în fața oglinzii, cu întreaga să metodă, cu decupajul și construcția ei. Mai mult chiar, fotografia cu pricina, i-ar îngădui
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
există tendința, ci diferențiat. Fiecare pe șine se reprezintă, fiecare a străbătut un drum propriu și nu este nepotrivit a spune, în cazul lor, că fiecare exemplifică un destin. Sadoveanu s-a încadrat ăarmonios" noului curs al vremurilor, l-a presimțit și l-a vestit (alumina vine de la răsărit"), în timp ce Arghezi a urmat un itinerar cu meandre. În anii ^44-^47 era mai degrabă un opozant al noilor deținători de putere ce câștigau teren, manifestându-se critic față de ei în publicații
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
cei plecați, hotarul pe care ei l-au trecut, lăsînd doar umbra amintirilor. Nu coborîse încă noaptea și înaintînd pe drumul larg din mijloc pe unde trec carele funerare, am ieșit în strada acoperită de coroanele stufoase ale salcîmilor. I.C.: Presimt, după această frumoasă introducere, că cimitirul a fost pentru dvs. nu numai un loc al gîndurilor sumbre, dar și al îndemnurilor creatoare. P.Ch.: Ar fi trebuit poate, de la început, să vă descriu mai cuprinzător această margine de oraș, unde se
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
liceu. Ceea ce mi-aș permite să relatez - ceea ce nu uit - este avîntul inspirat cu care am scris Blocada în liniștea nopților de pe strada Rotașului nr. 8, ca pe o luminoasă destăinuire, cu un fel de grabă neînduplecată ca și cum aș fi presimțit că nu peste mult libertatea va muri odată cu idealurile noastre. I.C.: Am dedus idealismul dvs. și risipirea tuturor năzuințelor din romanul Hotarul de nisip din care în ultimii ani ați publicat câteva capitole. Ce v-ați propus să relevați în
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
a aflat că nu poate intra într-o altă biserică cu capul descoperit, și asta tocmai de la cei care nu i-ar fi călcat pragul înainte. Lectura cărții lui Teodor Baconsky, obligație la început, s-a transformat în adevărată plăcere, presimțită de fapt încă din subtitlu: "Eseuri despre urbanitatea credinței". Cartea conține articole publicate după 1996 în diferite reviste și cîteva conferințe susținute în Italia și în România, toate grupate în cinci secțiuni: prima, Schițe religioase, e și cea mai teologic-orientată
Urbanitatea credinței by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17297_a_18622]
-
fi recunoscători d-lui Dudu Ionescu pentru vigilenta arătată. Și atunci, unde e etern trâmbițata moralitate a țărăniștilor? În ju-jitsu-ul de mahala practicat de ministrul de interne, pentru a-și elimina, dând cu coatele și cu picioarele, adversari în care presimt, umilitor, superioritatea morală? Sau în declarațiile senile ale lui Ion Diaconescu, precum că tratatele încheiate de Română cu țările vecine nu au nici o valoare? Dar ce are atunci valoare? Alergătura voiniceasca a ăveteranilor" după privilegii și aranjamente? Am avut un
Buddhismul, variantă crestin-democrată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17929_a_19254]
-
d-na Slavici pentru a-i găsi, ei și lui, o locuință potrivită pe Podul Mogosoaiei, unde se va muta de Sf. Dumitru. Pentru că, la sfîrșitul lui martie, Veronica să i se plîngă că el e inutil gelos și că presimte că dorește să rupă relațiile cu ea. Apoi, ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat, îi cerea un permis pe calea ferată pentru a veni la București. Iar el, în mai 1882, se gîndea că ar putea obține, la Iași
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
Tuileries,/ unde un maghrebin, acum douăzeci de ani, încerca să-mi vîndă/ pasărea lui da Vinci, plutind pe curenții de aer dinspre L^Ille. Desigur, între calcanele vechilor imobile,/ glasul lor de soprane exersează la fel, la început de aprilie,/ presimțind Învierea" (Mierle frîncesti). Însă marea atracție o alcătuiește acum pentru poet Paradisul terestru. Am putea vorbi de un virgilianism nu doar în sensul exaltării bucolice, ci și al pletorei de date culturale, al acelui alexandrinism pe care clasicul latin îl
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
tare picioarele că două coloane,/ de marmură, Agrigento e stîngul, Selinunte e dreptul," (Elegia italica). Sau: "Dar aud clipocind Ada și Tevere dinspre izvoarele mitice/ spre metropolele plămînilor tăi? (ibidem). Sau: "Lacul Bracciano și tainicul, umbrian Trasimene,/ întunecatul Bolsena le presimt, cam unde ți-e mijlocul sacru" (bidem). Asimilarea datelor "străine" e deplină, cuprinsă în metabolismul unui suflet care-și obține cu ajutorul lor mulaje delicat-solemne. Năzuința poetului e cea a aproximării unei unități cît mai bogate a componentelor propriei ființe, comunicînd
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
a modestiei și a transparenței. De la cele dinții teste ale confruntării postdecembriste, Ana Blandiana a strălucit prin perspicacitate în dibuirea jocului politic. Convocată în Consiliul Revoluționar, s-a dezmeticit prima, împreună cu Doina Cornea, si a abdicat de la toate onorurile. A presimțit intrigă ce se urzea pe scara națională și, curmînd mascaradă, a convertit și pe alții, scuturîndu-i din toropeala. să despici în ceață începuturilor germenii strategiei duplicitare care va pecetlui în viitor ursita țării, era un examen timpuriu de maturitate. S-
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
ce se întind de aici încolo pe kilometri; din depărtări, se aude că prin vata, muzica tărăgănata ce anunță începerea serbării, primele ore ale nopții. În cartierul rezidențial, cu vile ascunse în verdeața și blocuri elegante, viermuiala de vară se presimte la câteva sute de pași mai încolo - în drumul spre ieșirea din oraș, în mahalaua largă prevestita de melodia viorilor și de mirosul fripturii." Scriitorul manifestă o deosebită apetenta pentru revelarea farmecului arhitecturii patinate, din capitală sau chiar dintr-un
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]
-
Balzac. Nici Molière, nici Balzac nu s-au considerat vreodată ăblestematiă. Poate că nici la București nu se scrie, ăn definitiv, altfel. Supunem această bănuiala modestă atenției confraților noștri". Să transcriu și destăinuirea unui poet din aceeași generație: Virgil Gheorghiu: "Presimțeam existența unui limbaj esoteric, care poate dărâma și ănlocui lumea ireala de toate zilele. Ceea ce oamenii ași comunicau mi se părea anost. De multe ori, ăn plină lumină, vorbeam singur ca să realizez plastic o minune. Deși nu vedeam, aveam certitudinea
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
răbdare și scenic ritmul este bine supravegheat, nebunia nu provoacă agitație și dezordine, ci, dimpotrivă, un flux care stârnește emoție: faptă e grabă, dar meditația este cea care ai da impulsul. Cand Banquo (Nicu Mihoc), potolește iureșul pentru a-și presimți parcă moartea, spectacolul emite o stare de grație, presimțirea raționalității, a unei lumi care ar putea exista și an afară crimei. an față suitei lui Duncan, Macbeth justifica uciderea străjilor prin "a dragostei năprasnica pornire care a depășit cumintea judecată
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
cu resignare: „Sfînta familie/ stă noaptea la taifas/ pe prispa unei case vechi/ întrun sat din banat/ străbunicii bunicii părinții/ își trec moartea/ din mînă în mînă/ ca pe niște clondire cu răchie/ nu-i văd nu-i aud dar presimt/ că se înghesuie unii în alții/ să-mi facă și mie un loc/ cît mai confortabil” (Sfînta familie). La celălalt capăt găsim rumoarea modernității. Ironia nu e atît de pronunțată încît să suprime ispita, distanțarea nu exclude pofta încă nestinsă
Poezia existenței by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2506_a_3831]
-
la geam; lăcrimez de bucurie. Pot spune că sînt bolnav? Boala presupune lipsă; noțiunea are conținut de negație. Filosoficește, boala aparține răului: eu nu sînt bolnav, căci îmi simt plăcere". Dar plăcerile sale sînt morbide, demonstrînd alienarea. Cei din jur presimt ceva din neliniștea sa mentală, ocolindu-l sau acceptîndu-i, copleșiți, excentricitățile, precum aceea de a nu putea comunica decît cu copiii (Lili, de exemplu) sau cu deraiați mental precum Precup, îngrijitorul unei biserici. Romanul lui Fîntîneru a fost bine apreciat
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
pâine din el, - și mușcă.// Parcă ai și mușcat:/ Am buzele arse și însângerate." Peste cîteva pagini de revistă, acestor scrisori-poeme le răspund alte, din nefericire, postume, cele ale Florenței însăși, predate de ea Vieții Românești în același decembrie cînd presimțea... Ciclul intitulat Epitafuri are dedicații pentru artiști-prieteni plecați înaintea ei și pe care ar fi dorit să-i reîntîlnească, Acolo. Pentru Ștefan Bănulescu a scris Drumul subțire: "Și el trecînd tăcut/ în marea tăcere/ lăsîndu-se prins înghițit/ de cîmpia vulcanică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16919_a_18244]
-
E vorba, desigur, de articolul său din Deutsche Revue, care apare la 1 ianuarie 1881. În prefața la volumul al treilea din Discursuri parlamentare, Maiorescu precizează: "Autorul scrierii de față... a publicat, într-o revistă germană, un articol, în care - presimțind formarea triplei alianțe, - indica alipirea României la Puterile Centrale ale Europei ca cea mai sigură politică în împrejurările date. Dacă și întrucît Rusia, prin silnica reluare a Basarabiei de la români, la al căror ajutor făcuse totuși apel în ultimul război
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
ale lumii nordice. Dacă în Autoportret-ul din adolescență pictorul cultiva o oarecare ambiguitate și era mai receptiv la senzualitatea materiei cromatice, în Portretul mamei el este un observator precaut și sensibil, martor discret al unui mister pe care-l presimte dar pe care, în același timp, nu-l poate pătrunde pînă la capăt.
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
de neatins pentru Dintele implacabil al Timpului. Dar pentru aceasta trebuie să fii în stare să sublimezi... În ciuda acestor sfaturi pe care mi le dau mie însămi, și pe care voi încerca să le pun în practică în timp util, presimt în vârstă o dramă psihologică și chiar spirituală, în ceea ce mă privește, o redutabilă problemă estetică de rezolvat; o răscumpărare crudă a maiestății mele și a bucuriilor terestre, o sumbră etapă plină de obstacole pe drumul greu al despărțirii finale
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
solidaritatea celor de-o generație, dar ea nu te poate face mai mare decât ți-e propria operă. Și, dacă ai fost "umflat" în timp, vine o vreme când disproporția dintre statura reală și cea imaginară e dată în vileag. Presimt că dezamăgirile lui Ilie Constantin vor fi mari. Singur se învăluie într-un nor de aur și-i lasă și pe alții s-o facă, până într-o zi când va constata că se află într-o băltoacă murdară.". Spre
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
aed al inutilității, întorcîndu-se în barbaria ce urmează conștientizării nonsensului existențial, ca un ultim corolar al acestuia: "Ajutîndu-se cu dinții scoate Orfeu ultimele acorduri din harfă/ Resemnarea sa de pe urmă ascute colții, ghearele fiarelor/ Dînd o mînă de ajutor sălbăticiei./ Presimți deșertul aținîndu-se la pîndă spre a lua în stăpînire verbele tale;/ Cu fiecare respirație își strecoară iscoadele de nisip fin în cerul gurii mele, în bronhii" (Cărțile junglei de asfalt). Bineînțeles, e un celebrator al agoniei: "O harfă plutitoare îngînă
Un sol al "ireparabilului" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15934_a_17259]