626 matches
-
sandalele decupate și cu tocuri foarte Înalte, prinse cu barete subțiri-subțiri, se putea admira o pedichiură pe măsură. Dar ceea ce nu putea uita Rică era fața sa cu fruntea Înaltă, părul mare și coafat artistic, cele care confereau deopotrivă puritate, prestanță, delicatețe și senzualitate, iar gura sa neasemuită și greu de descris era piatra nestemată a acelei coroane de invidiat. Purta inele cu pietre prețioase, rubin și safire, ce exprimau echilibru și noblețe și nicidecum grandoare și opulență. Sâmbătă, la final
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
artiștii criticați. Subiectivist, uneori. Intrînd chiar În polemici păguboase (cu Everac, cu Caramitru). Dar, repet, În mare, a rămas un punct de reper În teatrologia națională, și nu cred că va putea fi Înlocuit, deoarece critica a pierdut teribil din prestanță & puterea de fascinație... Din generația lui, i-am mai cunoscut pe Strihan, Șelmaru, Tornea, Radu Popescu. Ultimul, scriind cronică des, cam la fiecare premieră bucureșteană. Acru. Cu carte, dar sec și uscat. Uneori, scăpa cîte-o intuiție surprinzătoare. Om de casă
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
demisionase și, astfel, se explică ușor de ce locul era vacant. L-am ocupat cu multă încântare și încredere de sine. De la început, însă, nimeni nu m-a prea luat în seamă, iar asta nu se datora deloc nici înfățișării și prestanței mele, nici faptului că eram acolo noul venit, ci pentru unicul motiv că nimeni, în acel barou, nu lua în seamă pe nimeni. Dimpotrivă, cu toții erau numai o adunătură ridicolă de individualiști venali, fiind credincioși în întregime doar confortului și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
într-o măsură apreciabilă -, el, totuși, nu era deloc o fire expansivă, deloc vorbăreață și cu niciun chip nu suferea aglomerările de oameni; aproape deloc nu-i plăcea prezența sa proprie printre ei și, oricât ar fi mimat el o prestanță impecabilă și o siguranță de sine neclintită, el tot parcă simțea un ghimpe în coaste, ce nu-l lăsa să fie în largul lui. Nu-i plăcea să iasă-n lume, îi plăcea doar să se afunde-n ea, într-
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Bergman, nu ne pregă tesc...of ...exact?! Dodi Bălănescu povestește În cartea dedicată lui Miluță că directorul Emil Serghie Îi o bliga pe actorii ieșeni ca, Înainte de spectacol, să facă un tur al orașului, Îmbră cați elegant, și afișînd o prestanță acroșantă pentru virtualii spectatori. De asemenea, după spectacol, tot ei se opreau la o terasă și sorbeau, la fel de elegant, un coniac sau o bere, obligînd lumea din jur să-i comenteze admirativ. Minunată idee! Anacronică, din păcate! Căci azi, vezi
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
avalanșante care apărea În jurul celor dragi. El rămînea, tot timpul vieții, salvatorul lor. Ceea ce-i cerea, pe de-o parte, eforturi sporite și, vai!, vlăguitoare; pe de alta, Îl obligau la amorțirea autoexigenței, scriind uneori, nu doar pentru plăcere și prestanță literară, ci și pentru bani. E, de altfel, cunoscut interesul clasicului pentru suma cu care Îi era plătit fiecare rînd, de către reviste (și din carte reiese , treptat, satisfacția pragmaticului foiletonist, care se bucură de creșterea retribuției rîndului publicat, de la numai
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
fără alt efort decît cel al con deiului. Ghiuleaua legată de picior - familia - nu-l lăsa să se bucure În tihnă de primele succese literare (publicarea schițelor În diverse reviste). Deși tînăr, nu era interesat de femei și petreceri, de prestanța medicală, ori literară, neurmărind decît să cîștige destul ca să-și poată duce-n spinare bicisnica-i familie („dacă aș trăi singur, aș fi un om bogat”-mărturisea Într-o scrisoare din 1883). Rar găsim, În istoria artei, la un creator
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
de a se regăsi singur cu gândurile sale și adânci în ele. Atunci? Sunt înclinat să cred că Nae Ionescu avea ceva șubred în el, un fond de slăbiciune și neîncredere pe care încerca să le pareze cu poze de prestanță. Cred că era un om orgolios și superficial, adică, era superficial chiar în felul lui orgolios de a fi. Mai exact, nu era congenital și obsesiv orgolios; se păstra și aici un amestec de aparență între serios și neserios; el
Portret cu ocazia unei corecturi by Marin Tarangul () [Corola-journal/Journalistic/9213_a_10538]
-
niște rafturi pe care erau puse În stive egale farfurii de toate mărimile și formele. Fereastra dădea spre o mică livadă de meri, vișini și pruni și era mândria bunicului, care trudise la ea decenii de-a rândul, dându-i prestanța și carnalitatea care mă tulburau pe mine acum. Tresăream deseori, când auzeam În liniștea nopții, cum merele prea coapte cad strivindu-se de pământ. Ziua, vedeam grauri Înfruptându-se lacom din carnea parfumată a fructelor și mi se părea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
polare, a cărei coadă a ajuns căciulă o femeie mică de statură, ce vrea să-și completeze înălțimea cu poziția dreaptă a spatelui și fața ridicată puțin în sus, trădînd mai degrabă ambiție decît lăsînd să se vadă mîndrie și prestanță, așa cum ar vrea. Își aranjează paltonul, ia din mașină poșeta, apoi se întoarce spre șofer, care i-a sărit în întîmpinare, s-o ajute: Poți pleca. La revedere, tovarășă; drum bun! se precipită șoferul, retrăgîndu-se spre portiera din față. Tovarășă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
să li se alăture, sau Piers Gaveston, de temps en temps. Eu sunt o veritabilă mină de informații falice, un puț foarte adânc, poate că vrei să-ți dau și mai multe detalii ezoterice, nu? Dommage. Profesorul își pierduse din prestanță. Tonul îi scăzuse, devenind mai relaxat și mai amical. Intervenise și o notă bizară de compasiune, care aproape că mă convinsese că ieșirile de mai devreme fuseseră simple prefăcătorii, găselnițe iscusite ale istorioarei sale. — E ceva și cu desfășurarea poveștilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
pare rău, nu aveam cum să-l evit, regret...”, „domnule” - o pauză de dispreț superior - „n-ai ce vorbi, e un personaj absolut dubios, ai văzut ce-a îndrăznit să spună?”. În Aulă, soția lui Pârvulescu e întruchiparea suferinței cu prestanță, în rochie lungă, cu voal negru cu găurele, peste-o pălărie gen anii treizeci, ținută de văduvă de lux, grande dame. Pe peretele din dreapta, într-o frescă azurie cu mai mulți luceferi și-un Car Mare la scară redusă, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
rog să meditați, cu toată seriozitatea, la cele ce v-am spus și vă asigur că cetățenii acestui oraș nu vor mai citi "Ochiul" doar pentru rubrica sport și programul de la televizor. Bărbatul dădu din cap nemulțumit dar inhibat de prestanța femeii nu avu curajul s-o contrazică. Amână discuția pe mai târziu, știind că hotărârea pe care trebuia s-o ia nu era alta decât aceea de a renunța la serviciile ei. Mânat de o pornire pe care nu și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
adânc pe care Adam a bănuit că-l ghicește, din privilegii, din simțământul că e o ființă aparte. Lui nici măcar nu-i venea să o socotească o fetișcană. Părea să fie de o vârstă cu el, dar Întreaga ei făptură, prestanța, părul Îngrijit, scurt, cu bucle moi de o parte și alta a capului, ca un star de cinema, altceva decât pieptănătura simplă a celorlalte fete de acolo, intonația ei firească, felul În care stătea picior peste picior, cu cotul așezat
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
să elimine repetițiile supărătoare, să echilibreze frazele și, în sfârșit, cu ajutorul unei ciocolate, s-o determine pe Viorica, de la registratură să-i culeagă textul. Venise, așa cum convenise cu funcționara, pe la prânz, îi dictase cu voce egală, solemnă, ce naiba măcar atâta prestanță poseda încât să se poată impune în fața unei amărâte de secretară-trei. Îi urmărise atentă mimica, era impenetrabilă, clipea egal, degetele-i fugeau pe claviatură, măi să fie, chiar nici o reacție, exact atunci când trebuia, se oprea să prindă următoarea frază, unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
dramul de soluție acidă, propulsat dinăuntru către exterior, purtând ceva din miasmele calde ale interiorului. Da, acum nu mai este Ovidiu Trofin, omul impecabil, bine crescut, elegant până la pedanță, care știe să se descurce în orice împrejurare, cu tact, cu prestanță, care are un nas ca de copoi atunci când e să discearnă valorile sociale și folosește, poate din comoditate, clișee, le folosește fără să clipească, zâmbitor și amabil, cu fruntea sus, NU, NU, acum este un biet individ, răpus de somn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de tot felul reuși să-i impună soției un program de lucru, după ce încercase prin toate mijloacele s-o facă să renunțe la ideea de a urma filologia, o diplomă care nu-i va aduce, spunea el, nici un folos, nici o prestanță. Până la urmă trebui să renunțe, să-și spună, fie ce-o fi numai să facă și ea ceva. Din perioada aceea Carmina își amintea că o uimise la Ovidiu un simț al sesizărilor valorilor sociale, devenit deja reflex, poseda un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
semăna a ploconire. Toate acele schimbări survenite la Ovidiu o uimeau pe femeie, o făceau să se neliniștească, parcă o ciupercă invadase celulele bărbatului ei și-l determina să reacționeze tot mai bizar, din zi în zi îi creștea forța, prestanța, puterea de lucru, Ovidiu era un mecanism ce nu mai putea fi stopat. Și totuși, nimic din aceste schimbări nu-i creau Carminei senzația de trăinicie. În apropierea blocului era un plop, îl privea adesea pe fereastră, uneori stătea încremenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
încăpătoare atât pentru persoane, cât și pentru transportat fructe spre vânzare. Dimitrie nu disprețuia un venit suplimentar de vreme ce dorea ca soția să fie casnică. Lui nici o muncă nu i se părea înjositoare, nu era de acord că-și pierde din prestanță, așa cum susținea Fana, prin urmare, atunci când era cazul, mânuia cântarul cu aceeași dexteritate cu care ținea în mână stiloul. Avea pe lângă casă o livadă și o grădină de zarzavat foarte îngrijită, îi plăcea să muncească, să obțină de pe o bucată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
plăcere împinsă până la paroxism. Acum îl știe lepădat de toate, curat, singur cu ea, aflat dincolo de puterea voinței, un ghem de reflexe. De stări primare mute, cu fiecare clipă își mai leapădă o greutate, un clișeu, o interdicție, o îndatorire, prestanța, statura țeapănă, clarviziunea, înșiruirea de fraze, până devine curat ca o picătură de rouă ancestrală, se afundă în timp, dincolo de forța civilizației... În baie o privește altfel, o stare ciudată îi schimonosește fața cu trăsături atât de ordonate, sare dincolo de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
eu am... numai să... Știu, nu e cazul să fiți atât de modest. E În afara oricărei Îndoieli că vă așteaptă o carieră strălucită. O gară chiar mai importantă decât aceasta nu v-ar da mai multă bătaie de cap. Aveți prestanța necesară marilor ascensiuni... Sper că și tenacitatea. Șeful se clătina. Vehemența, argumentele, spiritul justițiar Îl părăseau pe rând, se duceau aiurea precum apele unui baraj fisurat. Făcea eforturi eroice să nu se risipească și el odată cu energia de care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
o grimasă cu care descurajă dorința de conversație a plasatoarei, descoperită vederii sale de retragerea grăbită a Agathei.. El era cel ce va pleca. Amânase atât de mult această plecare, Încât se punea Întrebarea dacă ea Își mai avea rostul: prestanța urgenței se dizolva În frivolitatea capriciului. Apoi, lumea se obișnuise În așa măsură cu ideea absenței sale Încât, văzându-l, Îl credea Întors pentru o scurtă vizită sentimentală. Nu se grăbea să se lepede de aura nostalgică cu care Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
că nu vei lipsi? Întrebă el timid. O asigurare În plus nu strica. În nici un caz. Așa ceva nu se ratează. Iau asupra mea panotarea. Și rochia pe care tocmai ți-ai cusut-o, se grăbi el să adauge. Ar da prestanță evenimentului... Pot veni așa cum sunt acum, la urma urmei, căci nici tu nu vei fi În frac. Cred că nu. Asta Înseamnă: pantaloni de velur, adică ăștia pe care Îi porți acum, pulovărul Daniel Echter, nou, dar dégriffé, iar În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
demisionase și, astfel, se explică ușor de ce locul era vacant. L-am ocupat cu multă încântare și încredere de sine. De la început, însă, nimeni nu m-a prea luat în seamă, iar asta nu se datora deloc nici înfățișării și prestanței mele, nici faptului că eram acolo noul venit, ci pentru unicul motiv că nimeni, în acel barou, nu lua în seamă pe nimeni. Dimpotrivă, cu toții erau numai o adunătură ridicolă de individualiști venali, fiind credincioși în întregime doar confortului și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
într-o măsură apreciabilă -, el, totuși, nu era deloc o fire expansivă, deloc vorbăreață și cu niciun chip nu suferea aglomerările de oameni; aproape deloc nu-i plăcea prezența sa proprie printre ei și, oricât ar fi mimat el o prestanță impecabilă și o siguranță de sine neclintită, el tot parcă simțea un ghimpe în coaste, ce nu-l lăsa să fie în largul lui. Nu-i plăcea să iasă-n lume, îi plăcea doar să se afunde-n ea, într-
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]