95 matches
-
și consolidate. Pentru teritoriile situate la est de Carpați, pentru realitățile etnice și politice din aceste secole, avem puține informații provenite din izvoare scrise și arheologice. Totuși, ele oferă elemente prețioase referitoare la alcătuirile politice din aceste regiuni. Aceste înjghebări prestatale sunt urmarea firească a evoluției generale a societății și a structurării sale. Astfel, în epica medievală islandeză, "Saga lui Eymund", se relevă implicarea vlahilor (Blokumenn) alături de pecenegi în luptele fratricide (intestine) pentru tronul Rusiei kievene. Pe sprijinul lor conta principele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
era originar din regiunile românești de la est de Carpați. S-a considerat că acesta reprezintă un erou eponim al poporului român.35 În concluzie, putem presupune că, în secolele XI-XIII, s-au constituit în regiunile est-carpatice și alte formațiuni politice prestatale și uniuni de obști, dar acestea nu au fost consemnate în izvoare. Aceste conglomerate politice-teritoriale precedau invazia mongolă, iar unele dintre ele au supraviețuit năvălirii. Existența lor în spațiul răsăritean carpato-nistrean, așa cum erau cele de la sud de Carpați, este absolut
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cele de la sud de Carpați, este absolut verosimilă, doar că ne lipsesc datele doveditoare. Arheologia medievală a furnizat o serie de elemente pentru reconstituirea realităților politice de la est de Carpați. Sunt reliefate unele structuri sociale care au prefigurat nucleele politice prestatale, fiind confirmată în acest fel existența acelor "potentes", menționați ulterior în actele Curiei romane. Armele descoperite aparținând acestei perioade evidențiază creșterea capacității militare a comunităților locale. Bogăția și diversitatea depozitelor de arme aflate la Vatra Moldoviței, Coșna, Cozănești (jud. Suceava
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
-lea și începutul secolului al XIII-lea. Care erau structurile politice românești în prima jumătate a acestui secol ? În perioada aceasta, societatea românească nord-dunăreană se afla într-un stadiu arhaic de organizare politică, caracterizat printr-o multitudine de formațiuni politice prestatale .Aceste alcătuiri politice purtau numele de "țări" (lat. "terra"), aflate în toate regiunile locuite de români. Țările românești din secolul al XIII-lea, nu erau realități (expresii) geografice, ci entități politice și de drept, teritoriale. Componentele lor principale erau: teritoriul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
români. Țările românești din secolul al XIII-lea, nu erau realități (expresii) geografice, ci entități politice și de drept, teritoriale. Componentele lor principale erau: teritoriul, poporul (neamul), populația (masa umană) și structurile (formele) politice, militare, bisericești. "Țările" românești erau organisme prestatale ce gravitau în sfera de influență a unor mari puteri din vecinătate sau instalate în spațiul carpato-dunărean în secolele XII-XIII, precum Imperiul cumanilor (nomad), Regatul ungar, Țaratul vlaho-bulgar, Imperiul bizantin. Ca aspect, aceste formațiuni alcătuiau elementele unui adevărat mozaic politic
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Tigheciul erau vechi republici, ținuturi libere țărănești (răzășești). Aceste organizații politice țărănești depindeau, după întemeierea statului, direct de domnie, fiind considerate proprietate domnească. Județele (ținuturile) din cele două țări erau, după întemeierea statului, o continuare a vechilor voievodate din epoca prestatală. Organizarea teritorială în voievodate a fost general românească, în spațiile intrași extra-carpatice . Voievodatele, termen slav, numite astfel de la voievozi, aveau însă, de obicei, denumirea de "țări": "Terra Blachorum" din ținutul Făgărașului e cea mai veche țară atestată documentar (1222), apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ajungerea regelui la Severin: fugari (nemulțumiți) de sub stăpânirea lui Basarab l-au informat și chiar l-au ațâțat pe rege împotriva voievodului. Aceștia (Danciu, fiul lui Vladislav, Dionisie al lui Nicolae ș. a.) reprezintă, probabil, și pe moștenitorii (succesorii) acelor formațiuni prestatale (cnezate și voievodate) de dincolo de Olt, preluate de domnia munteană de la Argeș, după înfrângerea din 1277, spre sfârșitul secolului al XIII-lea (1290-1300), de Tihomir. S-au adăugat la acestea și sfaturi ale cumanilor, acum supuși regelui Ungariei, descendenții vechilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
exista o "țară a românilor" (Walachenland), pe la anul 1307-1308, condusă de un "domn peste ceilalți", adică peste alți voievozi din aceste teritorii. Un voievod "valah" stăpânea "peste munți" (în Moldova): se poate presupune că este vorba despre un organism politic prestatal din această zonă, probabil în partea de nord-vest a țării, ajuns la un avansat grad de unificare politică și mare prestigiu. Acest voievod român din nordul Moldovei, al cărui nume nu-l cunoaștem, a preluat misiunea unificării formațiunilor politice de la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
est de Carpați, în secolul al XIV-lea, forme superioare de organizare politică, încă înainte de momentul descălecatului. Această realitate politică nu trebuie să surprindă, căci mai sunt și alte indicii asupra existenței, la est de Carpați, a unor formațiuni politice prestatale anterioare invaziei mongole din 1241.29 Ce spun cronicile noastre despre momentul istoric al "descălecatului" din 1359? Letopisețul anonim al Moldovei (Letopisețul de la Bistrița) consemnează lapidar "descălecatul lui Dragoș": "În anul 6867 (1359), a venit Dragoș voievod din Țara Ungurească
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
supraviețuirii unor entități politice mai vechi. Astfel, cu excepția regiunilor subcarpatice, Țara de Jos se suprapunea, în mare parte, peste teritoriile ce s-au aflat sub controlul efectiv al mongolilor. Iar particularitatea instituțională a sudului Moldovei nu se datorează unor formațiuni prestatale autohtone, ci menținerii mai îndelungate a teritoriului său în componența Hoardei de Aur.43 NOTE 1. P. P. Panaitescu, Introducere la istoria culturii românești, București, Editura Științifică, 1969, p. 292-300. 2. Ibidem, p. 302-304. 3. Neagu Djuvara, Thocomerius-Negru Vodă. Un
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
224 Când a apărut limba română? 240 Menționarea românilor în istorie 245 Numele românilor 247 CAPITOLUL VIII SOCIETATEA AUTOHTONĂ ÎN SECOLELE X-XIII 250 Populația 250 Economia 253 Circulația mărfurilor și moneda 255 Evoluția structurilor sociale. Începuturile feudalismului românesc 257 Nobilimea prestatală românească, cnejii sau juzii 260 Formațiuni politice românești 263 Organizarea bisericească în secolele X-XIII 271 Viața bisericească a românilor sud-dunăreni 274 Episcopia vlahilor 275 Arhiepiscopia de Târnovo 275 Viața bisericească în Transilvania și Banat 276 Episcopii românești în Transilvania 276
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
o solidaritate aparte: războinicul nu trebuia să accepte, în principiu, să supraviețuiască șefului ucis în luptă 14. Ideea fundamentală a instituției germanice este aceea a unui serviciu militar personal, a unui contract liber consimțit. Toate acestea indică o organizare politică prestatală sub forma unei "democrații militare", condusă de șeful războinic, a unui sfat și a unei adunări a poporului (toți oamenii liberi, purtători de arme, din trib). Octavianus Augustus împăratul care a organizat Galia și Spania, a redus Galatia și Egiptul
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
acestui stat român pe întreg teitoriul său, care se întindea, fără nici o contestație, de la Nistru la Dunăre”. Gh. I. Brătianu Constituirea statelor românești de sine stătătoare a răspuns unor cerințe obiective ale societății, fiind rezultatul procesului de unificare a formațiunilor prestatale din teritoriul de continuitate românească, aflate într-un anumit impact cu vecinii. Voievodatul Transilvaniei, instituție a populației românești, și-a păstrat mult timp (de la 1176 până la 1541) autonomia în fața tendințelor regalității ungare de a impune „principatul”. Secolul al XIV-lea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
europene apare ca o frontieră statornică, fără să fi fost dintotdeauna. Ea este, Într-adevăr, o frontieră pentru societăți contemporane; dar, dacă ne orientăm spre trecut, constatăm că un lanț muntos devenit frontieră politică era În trecut centrul unei formațiuni prestatale. Este cazul, de pildă, al frontierei muntoase ce desparte Italia de Austria, care În trecut era situată În mijlocul formației prestatale a Tirolului. Este, de asemenea, cazul Pirineilor, care despart astăzi Franța de Spania și care În trecut constituiau centrul unor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dar, dacă ne orientăm spre trecut, constatăm că un lanț muntos devenit frontieră politică era În trecut centrul unei formațiuni prestatale. Este cazul, de pildă, al frontierei muntoase ce desparte Italia de Austria, care În trecut era situată În mijlocul formației prestatale a Tirolului. Este, de asemenea, cazul Pirineilor, care despart astăzi Franța de Spania și care În trecut constituiau centrul unor formațiuni situate pe ambii versanți ai Pirineilor. Exemple interesante oferă și regiunile românești: astfel, Carpații, ce despărțeau În Evul Mediu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pe celor doi versanți apare des În publicații. Deosebirile dintre grupările definite etnic se manifestă uneori, dar ele par a fi dominate de numeroasele apropieri care nu țin seama de grupele etnice. Documentele trecutului pun aci În lumină forme arhaice prestatale bazate pe ansamblurile sociale ale văilor pireneene, care ajung până la forme de viață prestatală. Dispariția lor se leagă de apariția statelor moderne spaniol și francez, care fixează frontiera dintre ele pe culmile Pirineilor, Împărțind În două societăți altădată unitare. ,,Regiunile
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
manifestă uneori, dar ele par a fi dominate de numeroasele apropieri care nu țin seama de grupele etnice. Documentele trecutului pun aci În lumină forme arhaice prestatale bazate pe ansamblurile sociale ale văilor pireneene, care ajung până la forme de viață prestatală. Dispariția lor se leagă de apariția statelor moderne spaniol și francez, care fixează frontiera dintre ele pe culmile Pirineilor, Împărțind În două societăți altădată unitare. ,,Regiunile carpatice” duc, de asemenea, la studii comparative bazate pe aceleași justificări ca pentru celelalte
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tătaro- mongolă a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB 24) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Ana Comnena vorbește despre Tatos B) Cronica lui Anonymus îl amintește pe Gelu ca șef al unei formațiuni prestatale din secolul C) are loc a doua invazie tătaro- mongolă a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB 25) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) încercarea voievodului Litovoi de a înlătura suzeranitatea maghiară B) izvoarele
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
indivizibil sub denumirea de România” se precizează în art. 1 din: a) Regulamentul Organic b) Constituția din 1866 c) Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris d) Constituția din 1923 9) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Formațiunea prestatală a lui Ahtum din Banat avea reședința la: a) Cuvin b) Bălgrad c) Morisena d) Deva 10) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Un document care vorbește despre “majors terrae” (mai marii pământului) în opoziție cu țăranii
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
vede a fi fost o desprindere ulterioară din mai vechii Boziești, mai precis partea sa dinspre nord. Înseamnă că Umbrăreștii, la fel ca și celelalte sate din jur, a făcut parte la începuturile ființării sale ca obște comunitară din formațiunea prestatală de la sud de Tecuci, alături de Bucești, Liești, Șerbănești și altele, Umbrăreștii fiind una din obștile sătești cu hotare foarte largi, ce își extindea limitele teritoriale spre est până în valea Herătăului, iar în vest până în pârâul Dimaciului, peste apa Siretului (vezi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]