1,376 matches
-
nici unul dintre documentele ce reglementau situația părinților cu dificultăți nu apare noțiunea de „tată singur”. Acest fapt ar putea să treacă astăzi drept o discriminare la adresa părinților bărbați. Totuși, în perioada comunistă, acest fapt era mai degrabă o consecință a presupoziției că un bărbat care este la un moment dat singur (presupunând, de pildă, drept cauză a singurătății sale decesul soției) nu va rămâne mult timp așa. În caz de divorț, se subînțelegea că grija și creșterea copiilor reveneau mamei. Inegalitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
solidaritate familială (I. Mihăilescu, 1999, p. 102). Familia reprezintă un sistem de referință important și pentru modul cum sunt gândite, aplicate și evaluate politicile publice. Din perspectiva politicilor publice, voi urmări rolul ideilor în stabilirea agendei; mai precis, modul cum presupozițiile neexplicitate, dar și reflecțiile curente asupra reglementărilor în vigoare influențează vizibilitatea socială a problemei în cauză, îngreunând intrarea acesteia pe agenda formală, ca problemă specifică. Atunci când suntem constrânși să decidem, să operăm selectiv între alternative posibile, facem apel la criterii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
stare de fapt, adoptată pentru moment, care permite procurarea, chiar și la minimum, a veniturilor necesare traiului de fiecare zi, face posibilă existența cotidiană și facilitează îngrijirea copiilor. Astfel, familia monoparentală este una dintre principalele beneficiare ale ajutorului social. O presupoziție tacită, dar prezentă prin susținere tradițional-patriarhală, se referă la ceea ce Carole Pateman (1989) a numit contractul sexual. Conform cu diviziunea socială a muncii, la nivelul contractului conjugal, rezultă o împărțire a îndatoririlor în care femeile se ocupă de nașterea și creșterea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
sângelui”. Această stare este însă rezultatul unei contextualizări negative a familiei cu un singur părinte și chiar de tratarea victimizatoare, diminuantă a capacităților de supraviețuire a părintelui singur și a copilului său. O a doua ipostază se datorează asumării drept presupoziție explicită a „vinovăției” părintelui singur, care este principalul răspunzător de dificultățile întâmpinate. Își merită pe deplin starea în care se află și este lăsat să se descurce cum poate (există chiar un dezinteres răutăcios). Acesta este cazul în care intervenția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
De exemplu, la noi, este recunoscut că statutul de fată bătrână, alături de cel de femeie divorțată sunt nefavorabile ca legitimare socială 87. Ceva pare că nu este în regulă, ca și cum persoanele respective ar suferi de o boală ascunsă. Funcționează o presupoziție tacită: că sigur nu le este bine, că sunt dubioase, frustrate, nemulțumite, poate chiar isterice. Acest tratament poate afecta din plin performanțele profesionale. Dacă persoana singură demonstrează capacități deosebite, dacă este mai muncitoare decât media, dacă a urcat în ierarhie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și mame rele. Dragostea maternă, dintr-un sentiment nobil al mamei față de copilul său, apare ca o pârghie prin care se susțin o serie de așteptări privind comportamentele femeilor: acestea trebuie să se dovedească, în primul rând, mame bune. În virtutea presupoziției menționate, tribunalele hotărăsc în majoritatea cazurilor de divorț că îngrijirea copiilor le revine mamelor; tații își permit să-și neglijeze copiii sau să-i trateze drept secundari în raport cu alte aspecte considerate mai importante în viața lor (legate de carieră, viața
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
prezențe cantitative ale femeilor în diferite sectoare etc.) -, și o „realitate din spatele realității”, în care diferențele se transformă în deficiențe și în factori de defavorizare pentru unul dintre sexe în raport cu celălalt, indiferent de legile, normele și declarațiile politice adoptate oficial. Presupoziția pe care o susțin este aceea că multe dintre problemele cu care se confruntă familia monoparentală sunt cauzate de discriminările de gen, discriminări de multe ori rezultate nu din legi, ci din modul de aplicare a acestora. Așa se face
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
măsură decât tații. În legătură cu această stare de fapt îmi pun întrebarea: de ce numărul familiilor monoparentale conduse de femei este atât de mare față de cele conduse de bărbați (am arătat că în nouă din zece familii monoparentale femeile sunt părinții singuri)? Presupoziția asumată este că această stare de lucruri se datorează tocmai discriminărilor de gen. Capacitățile reproductive ale femeilor ajung să determine legătura dintre copii și mame, în sensul că ele sunt obligate să-și asume răspunderea creșterii copiilor. Această situație pornește
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Dar "generația papagal" bagatelizează totul. Ben Laden a devenit deja păpușă, este prezent pe tricouri și va sfîrși ca efigie la Disneyland. Vremea dominației cvasitotale a neoliberalismului economic începe să apună, după mai bine de 20 de ani, respectînd astfel presupozițiile teoriilor ciclicității, cu precădere pe acelea care se referă la marile mișcări seculare, la ciclul lung, sau ciclul Kondratiev. Piețele vor deveni mai puțin volatile, iar mișcările de capitaluri mai puțin libere. Războiul economic declanșat după atentatele de pe 11 septembrie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
roman în toată puterea cuvântului. E clar că prilejuri de conflict se vor ivi, fie și numai din abundența personajelor într-un spațiu atât de restrâns. Ca să nu mai pun la socoteală tehnica bine orchestrată a contrapunctului. O sumă de presupoziții sunt deja, după aceste episoade, lansate în eter. Confirmarea multora din ele nu se va lăsa așteptată. Meridională, proza lui Cristian Teodorescu nu-i în nici un caz stătută. Aș spune chiar că sudul la care aspiră Medgidia e mult mai
De ce avem roman by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6799_a_8124]
-
extraordinare măsuri de precauție pentru a le ascunde de el. Și-a tăiat în bucăți argumentele ca la mașină, a aranjat piesele în neorînduială strecurînd multe alte piese ce păreau a se potrivi, dar care, în fapt, nu se potrivesc. Presupoziția sa, desigur, era aceea că orice cititor suficient de inteligent să refacă aceste cuvinte încrucișate (puzzles) ar fi pregătit din punct de vedere intelectual să facă față învățăturilor sale. Nimeni nu va nega că Maimonide și-a făcut o superbă
O călăuză de încredere by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7562_a_8887]
-
sub motiv că, dacă o luăm în serios, ea ar putea fi un ferment suficient de puternic să tulbure niște răni care oricum sunt prea vechi ca să le mai deschidă cineva acum. Firește, oroarea de gazetăria lui Eminescu vine din presupoziția aberantă că obsesiile lui ideologice ar putea fi contagioase. Caz în care e mai bine s-o supunem unei carantine profilactice pentru a împiedica declanșarea vreunei epidemii. Replica Mirunei Lepuș e fără echivoc: nu e vorba de nici o epidemie și
Poetul desfigurat by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7589_a_8914]
-
aceasta, cu greu se poate găsi o ființă mai nepăsătoare la durerea umană decît chirurgii și anesteziștii. Unui tehnician nu-i poți cere să sufere din cauza stricăciunilor aparatului pe care îl repară. Iar organismul uman este un mecanism - aceasta e presupoziția fundamentală a medicinii alopate. În fond, unul din paradoxurile medicilor este că au atît de mult de-a face cu moartea încît, în ochii lor, ea a încetat să mai fie o problemă. O privesc ca pe ceva subînțeles, un
Molecula credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7613_a_8938]
-
ascultător Identificarea subiectului/temei, activarea cunoștințelor anterioare Tipuri de text: descriere (obiect, persoană, locație etc.); narațiune (de exemplu, povestire etc.); raport (succesiunea evenimentelor) Recunoașterea liniarității spațiale/cronologice: povestire, raportare Relația dintre participanții la situația de comunicare Participanții la dialog (relația dintre participanți; presupoziții și cunoștințe ale participanților despre tema vorbirii). Strategii de înțelegere și creare a textului oral Identificarea subiectului/ temei, activarea cunoștințelor anterioare; păstrarea/schimbarea temei; identificarea cuvintelor cheie, ideea principală, înțelegerea elementelor esențiale Organizarea textului: dialog - monolog; organizarea detaliilor narative, explicative, descriptive
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
sunt ale criticului literar, interesată înainte de toate de aspectul estetic și de ierarhizările de valoare pe care acesta le presupune: „...cele câteva propuneri de reconsiderare a unor autoare vor fi întemeiate - într-o manieră asumat «conservatoare» dar nicidecum obedientă față de presupozițiile patriarhalismului - pe argumentele criticului literar”. Sigur că programele, oricât de coerente și de clar enunțate, oricât de „conservatoare” sau oricât de „liberale”, se întâmplă să și devieze de la linia lor, atunci când sunt puse în aplicare. Autoarea cărții de față respinge
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
P. Crăciunescu nu este o lucrare de critică literară, atunci ce este? Răspunsul la această întrebare nu va fi deloc ușor de găsit. Cu o formulare foarte îngăduitoare, s-ar putea spune că studiul de față este o investigare a presupozițiilor filosofice, teologice și științifice ale prozei lui Vintilă Horia. Prima parte a lucrării, care este centrată în jurul analizei Trilogiei exilului, este lămuritoare în privința tehnicilor folosite de critic pentru analiza sa inedită. Cititorul este pus mereu în fața unor suite de comparații
Scriitorul care își confunda cititorii cu o pălărie by Paul-Gabriel Sandu () [Corola-journal/Journalistic/4856_a_6181]
-
ca tovarăș de drum sunt complexe. Dintre ele, cele mai convingătoare mi se par „imensa capacitate de autoiluzionare”, strâns legată de speranța criticului că și-ar putea conserva, într-un anumit sens, calitatea de formator de opinie. Sigur că asemenea presupoziții psihologice ar fi putut rămâne suspendate, dacă nu ni s-ar furniza documentele care atestă că G. Călinescu a încercat, cel puțin în primii ani, să negocieze cu sistemul. Sunt evidente, în articolele dinainte de 1949, încercarea de a da o
Critica de nevoie by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4857_a_6182]
-
este cuprinsă în retorică. Cred că, în măsura în care putem vorbi la Barthes despre o operă teoretică, meritul ei acesta este: de a articula altfel forma și istoria sau, dacă vreți, forma și referința. Acest nou mod de articulare pornește deci de la presupoziția că pragul literarității nu e decît o himeră avangardistă, ea însăși înscrisă într-o istorie și semnificantă în aceeași măsură în care, să spunem, semnifică „regimul alimentar”. Așa după cum acesta din urmă apare diferit raportat la sănătate de la indivd la
De ce zahărul e violent by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5441_a_6766]
-
Cele care au rămas aveau trăsăturile insidioase ale miturilor, ale unor opinii consensuale, care se legau de ideologia sistemului, dar și de tradițiile intelectuale locale, în primul rând de cele elitiste, autoritariste și naționaliste. Cazul românesc nu este unul atipic: presupoziții ideologice similare au fost observate de Patrick Sériot, care le-a prezentat într-o serie de articole despre istoria lingvisticii din Uniunea Sovietică („La socio-linguistique soviétique est-elle néo-marriste?“, 1982; „Peut-on dire d’une linguistique qu’elle est ‘nationale’?”, 1989; „Changements
Din istoria „cultivării limbii” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6695_a_8020]
-
a căror dispersie geografică e cam localistă pentru un simpozion, totuși, național). Spectacolul e, culmea, de-a dreptul trist. Lipsiți de o viziune personală asupra lui Budai-Deleanu, aceștia par să aibă oroare de scenariile construite pe argumente, sau măcar pe presupoziții, lăsându-se purtați în schimb de mecanica banală a tipologiilor. Ion Urcan de pildă decide să scrie cu dezinvoltură despre comicul Țiganiadei, intitulându-și subcapitolele Palierul comic al epopeii: justificarea lui de către autor; explicația critică a prezenței sale în text
Încremenirea în prejudecată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6089_a_7414]
-
la smerenie metafizică: sîntem obligați să recunoaștem că sub pielea quarcilor stă ascuns ochiul lui Dumnezeu.“ Spre deosebire de Laplace, cu celebra replică dată lui Napoleon (anume că Dumnezeu e o ipoteză de care nu are nevoie), astăzi fizicienii tind să îmbrățișeze presupoziția opusă: e ceva care le scapă în dedesubturile universului, iar scapărea cu pricina nu ține nici de insuficiența metodelor de cercetare și nici de prejudecăți morale, ci de o stare de lucruri pe care trebuie s-o accepte ca atare
Particula lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5038_a_6363]
-
Eșantionul pe care-l extrage din consistentul opus magnum ivănescian este, esteticește, convingător. De mai mult, nici nu era nevoie. De bună seamă, se pot alcătui oricând alte antologii de acest gen, la fel de lapidare și, poate, la fel de convingătoare. (E o presupoziție întemeiată pe o logică elementară). Numai că presupozițiile sunt presupoziții, iar faptele sunt fapte. Până acum, pragul dintre ele n-a fost trecut decât o singură dată. Prin volumul de față.
Studii introductive (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4601_a_5926]
-
magnum ivănescian este, esteticește, convingător. De mai mult, nici nu era nevoie. De bună seamă, se pot alcătui oricând alte antologii de acest gen, la fel de lapidare și, poate, la fel de convingătoare. (E o presupoziție întemeiată pe o logică elementară). Numai că presupozițiile sunt presupoziții, iar faptele sunt fapte. Până acum, pragul dintre ele n-a fost trecut decât o singură dată. Prin volumul de față.
Studii introductive (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4601_a_5926]
-
este, esteticește, convingător. De mai mult, nici nu era nevoie. De bună seamă, se pot alcătui oricând alte antologii de acest gen, la fel de lapidare și, poate, la fel de convingătoare. (E o presupoziție întemeiată pe o logică elementară). Numai că presupozițiile sunt presupoziții, iar faptele sunt fapte. Până acum, pragul dintre ele n-a fost trecut decât o singură dată. Prin volumul de față.
Studii introductive (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4601_a_5926]
-
s-ar afla în pericol, ca și cum bazele economiei capitaliste n-ar fi în prag de reformulare. Dar inadecvarea despre care vorbește jurnalistul e departe de a fi atît de nouă. Etatizarea culturii, rigiditatea unei concepții universaliste despre cultură pornind de la presupozițiile post-1789 și schimbate prea puțin odată cu decolonizarea lumii a treia, ignorarea lumii noi asiatice și încăpățînarea de a rămîne pe pozițiile unui arbitru care face gesturi din tribună - pentru că pe teren arbitrează de fapt altcineva -, fetișizarea unei anumite idei despre
Nu vă supărați, caut Franța. Mai locuiește aici? by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4638_a_5963]