328 matches
-
pe care-l are statul. Biserica greco - orientală română, - știind că chemarea legislațiunii nu consistă în a restrânge, necum a detrage drepturile acordate și asigurate prin lege, ci, din contra, în a le da o estensiune tot mai tare în conformitate cu pretențiunile juste ce se dezvoltă - simte cu îndreptățită nedumerire că, mai ales pe terenul instrucțiunii publice, s-au introdus deja niște instituțiuni regnicolare cari, abătîndu-se de la legile cardinale făcute pentru a asigura confesiile și naționalitățile din patrie, zguduie autonomia bisericii și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în relațiunile politice nu tocmai consolidate de astăzi, după a cărora matură cumpănire ar trebui ca, în sânul popoarelor patriei de diferite religiuni și naționalități, să se cultive alipirea cu conștiință către statul bine închegat, adecă patriotismul prin respectarea tuturor pretențiunilor juste și echitabile. O asemenea neîncredere s-a esprimat deja față cu biserica greco - orientală română prin împrejurarea că, pe când la compunerea acestui proiect de lege și în urmă la tratarea lui, începută deja în subcomisiunea de instrucțiune publică a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
71) și ca preste tot să se pretindă de la fiecare profesor confesional, fără privire la specialitatea lui, ca să, cunoască limba și literatura maghiară, cursul dezvoltării acesteia și operile scriitorilor mai însemnați maghiari paragrafele 60, 62 și 69): toate acestea sunt pretențiuni ce trec preste scopul propriu al instrucțiunii publice, cari nu numai taie în drepturile de autonomie ale bisericei, ci încă și îngreuiază foarte mult calificarea profesorilor confesionali și dovedesc că la studiarea dispozițiunilor luate în proiectul de lege în favorul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de autonomie ale bisericei, ci încă și îngreuiază foarte mult calificarea profesorilor confesionali și dovedesc că la studiarea dispozițiunilor luate în proiectul de lege în favorul limbei maghiare s-a pierdut din vedere; că și în cauză de limbă orice pretențiune exagerată poate produce reacție și poate zădărnici și cea mai bună intențiune, că așadar, prin aplicarea unei astfel de sile, limba maghiară poate numai să piardă din puterea sa atractivă, în loc ca să se facă plăcută în cercuri cât mai întinse
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de Duverdy dintr-un roman al său, pentru că întîmplarea făcuse să existe în Paris un consilier de Curte cu acest nume. Iată-ne osândiți [și] noi să nu putem imprima nici doamna X, nici d. Y! Dară cu aceste abracadabrante pretențiuni, ilustre confrate, jurnalismul devine ceea ce spune Figaro în faimosu-i monolog și cel dintâi lucru ce am avea cu toții de făcut, începînd cu "Romînul", ca cel mai bătrân organ de publicitate, este să ne aruncăm condeiul în Dâmbovița. Ceea ce ne cauzează
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Boerescu era suspectat ca partizan mascat, ba chiar mituit, al politicei orientale vieneze. Cea mai nejustificată imputare ce se putea face. Din contra, Boerescu, care compusese memorandul tipărit în Paris asupra anteproiectului, întîia și cea mai însemnată scriere polemică în contra pretențiunilor austriace, consideră influința Austro-Ungariei ca răul cel mai mic dintre două rele. Ba părerea aceasta a sa concorda atât de mult cu vederile primului ministru, Brătianu, încît știrile aduse de ziarele din Viena, că înlăturarea ulterioară a lui Boerescu avea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în Belgrad, au de țintă formarea unui mare regat sârbesc, în București formarea unui mare regat dacic. Ei însă își vor năduși aspirațiunile dacă ne vor ști pe de-o parte îndestul de tari pentru a putea respinge verde orice pretențiuni neîndreptățite și când, pe de altă parte, vor recunoaște în noi o mare putere, care e dispusă de-a nu-și urmări interesele în socoteala condițiilor de existență a vecinilor mai slabi. E așadar afacerea serviciului nostru de esterne de-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
parte cu totul nouă a situației. Vedem din ele că puterile sunt în realitate unite față cu România și că tocmai Rusia, despre care aveam presupuneri întemeiate că încurajază într' ascuns împotrivirea României, este cea ce se opune cu stricteță pretențiunilor române. Cată să conchidem dintr' aceste că d. Giers s-a înțeles asupra cestiunii dunărene cu contele Kalnoky în timpul în care s-a oprit în Viena, adică că Austria s-a învoit cu dorințele Rusiei în privirea brațului Chiliei și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a face și a făcut chiar declarația că nu putem admite introducerea Austro-Ungariei într-o comisiune unde ea n-are dreptul de-a figura alături cu statele riverane. Nu există o vorbă în Tractatul de la Berlin care să justifice această pretențiune. O respingem și nu vom accepta deciziunile Conferenței, care - ar tinde a ne-o impune. La această declarație solemnă contele Karolyi poate răspunde: Acum doi ani ați admis ca Austria neriverană să fie nu numai primită în Comisia Mixtă, dar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
bucurie de tinerimea ce studiază la Paris. E azi învederat pentru oricine că tinerii cari 'și fac educațiunea acolo, întorși în țară, sunt de o remarcabilă sterilitate intelectuală și că, în schimbul unei științe cât se poate de puține, vin cu pretențiuni exagerate, cu trebuințe insațiabile, cu totul disproporționate cu puterea de producțiune a poporului nostru. De la un timp încoace e și mai rău. În loc de-a munci - sunt atât de vaste regiunile de muncă intelectuală în toate direcțiunile - își umplu capul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
noastră, produsele industriei noastre. Oare starea aceasta de lucruri să se declare în pemanență? Cu cât mai mare e îngăduirea ce-o exercităm față cu neastâmpărații oameni de lângă Dâmbovița cu atât li se umflă creasta, cu atât mai nerușinate sunt pretențiunile și cererile lor. Iar ceea ce se vorbește sau se scrie în București, în lași, oriunde în România în contra Ungariei și a Austriei află cale în Transilvania și în Ungaria de sud - est și e întîmpinat cu aprobare din partea multora, cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a scrierii sale asupra Cestiunii dunărene, în care reprezintă cu multă viociune și cu admirabilă claritate conflictul dintre vederile sale pozitive și atitudinea îndoielnică și echivocă a fostului ministru de esterne Boerescu, va fi bine să ne reamintim amănuntele cestiunii. Pretențiunile actuale ale guvernului austro-ungar sunt cunoscute. Pentru aplicarea regimentelor de navigațiune, poliție fluvială și supraveghere de la Porțile de Fier până la Galați ea cere instituirea unei Comisii Mixte compuse din riverani, între cari se numără fără cuvânt și ea, sub prezidiul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
gesturi Înfrigurate, cu favoriți albi ca zăpada și ochi ce păreau că-i țâșnesc afară din cap <ref id="82"> 82 Maria, Regina României, op. cit., p. 26.</ref>. Presa străină avea să Îl caracterizeze ca un „bărbat liniștit și cu pretențiuni puține, care nu pare a fi apt pentru continuarea politicii provocatoare a predecesorului său” <ref id="83">83 AMAE, fond Reprezentanți străini, dosar nr. 16, litera H1, după un articol preluat din Neuei Freie Presse din 19 aprilie 1891, nepaginat
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
Nu s-a consumat încă bine chestiunea anexării Holmului și o nouă visare imperialistă începe să preocupe guvernanții din Kiev. Ei pretind că au drepturi asupra ținutului Hotinului și a Achermanului până la gura Dunării, justificând aceasta pe considerații etnice. Această pretențiune așa de puțin democrată, de la un stat abia creat a cărui limbă acum începe să se cunoască, care are necesitatea de liniște îndelungată, democratism mult și respect față de drepturile altor naționalități, cu orientarea ce cată să o apuce, îmi face
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
să ține opoziția: mărturiri care sunt foarte importante din partea acelui ziar, care din capul locului și până acum n-a // încetat să ne prigonească și să ne acuze cu înverșunare din cauza opunerei noastre la o soluțiune conformă cu interpretările și pretențiunile Alianței Izraelită. Primiți salutările mele P. Mavrogheni {EminescuOpXVI 641} [IACOB NEGRUZZI] Iașii 2/14 oct. 880 Iubite amice! Îți scriu cu dorința de a avea un răspuns, prin urmare te rog să pui pentru un moment la o parte reaua
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
era....................................................... {EminescuOpVII 177} GENIU PUSTIU I TASSO-N SCOȚIA 2255 Dumas zice că romanul a esistat totdeauna. Se poate. El e metafora vieței. Priviți reversul aurit a unei monede calpe, ascultați cântecul absurd a unei zile care n-a avut pretențiunea de-a face mai mult zgomot în lume decât celelalte în genere, estrageți din aste poezia ce poate esista în ele și iată romanul. Printr-o claie prăfuită de cărți vechi (am o predilecțiune pentru vechituri ), am dat peste un
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și abia după ce espiră terminul știi bine-bine câtă valoare internă avea biletul - până la espirare biletul are dreptul și lumea cealaltă are datoria a mai sta la îndoială, a mai spera sau a mai despera. Este însă o individualitate care are pretențiune că nu se înșală în aprecierea sa. Această individualitate se numește Gura lumei. Diferința caracteristică, specifică și esențială *, între Lume și Gura lumei e frapantă: [lumină ]ea în genere e buna, gura lumei e rea [lu ]mea e dreaptă, gura
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
esplică dintr-aceea că Foaia, ca organul și espresiunea unei sisteme limbistice oarecare, trebuia să-și rămână pre cât i da mâna consecință cu principiul ce și-l statuase - și subliniem: pe cîtu-i da mâna, pentru ca suntem siguri că, la pretențiunea expresă a autorului de-a i se respecta ortografia, redacțiunea Foii ar fi ces desigur, dupre cum am văzut d. e. în unele articole ale d-lor Hurmuzachi, în cari o al autorilor e respectat de cătră corectorul Foii, lucru ce
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se va statua printr-un organ competinte sistema și ortografia ce va avea a le urma tot românul ca oblegătoarie. În fine declar cumcă părerile ce le-am emis asupra diferitelor sisteme limbistice sunt cu totul subiective și nu au pretențiunea de a controla întrucîtva lucrările vreunui sistem; nefiind filolog de competință, declar eu însumi că opiniunile mele sunt cu totul personale și nu merită de-a turbura lucrările filologilor noștri - cari, autorități științifice, lucrează după alte considerente decât ale mele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ce-și votează ei oare fonduri de dispozițiune? Ungurii nu sunt superiori în nimica națiunilor cu cari locuiesc la un loc; și acest palat de spume mincinoase cu care au înșelat Europa e, de aproape privit, forma ridicolă a unor pretențiuni ridicole. Kant numește ridicolul risipirea spontanee a unei așteptări mari într-o nimica întreagă, adică: parturiunt montes, nascitur ridiculus mus. Și cu toate acestea, ăst ridicol e trist în sine; ceea ce dovedește că definițiunea filozofului german are multe contra sa
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care interesează pe toate puterile mari în mod egal și ar trebui să formeze obiectul unei conferențe europene. În fine "Norddeutsche Allgemeine Zeitung", organul principelui Bismark, crede că mersul războiului în Serbia nu e deloc de natură de-a încuraja pretențiunile României și că accentuarea neutralității statului nostru nu poate merge până la cererea Deltei Dunărene. În urma acestei alarme a organelor cancelarului austriac și a celui germanic, au urmat dezmințiri a căror izvor poate să fie Bucureștiul. Acestea se mărginesc a spune
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Înaltei Porți, încît un proces verbal european să pară lipsit de necesitate față cu fericitoarele proiecte ale Turciei. Vezi infra. p. 710 - 711. [2 martie 1877] TURCIA ["ÎN 9 MARTIE... În 9 martie st. n. delegații muntenegreni și-au motivat pretențiunele arătând că acordarea lor este neapărată pentru întemeierea unei împăcări durabile. Savfet Pasa au răspuns la acestea că în genere pretențiile nu sunt admisibile și că mai cu samă opinia publică din Turcia se opune la cesiuni de teritoriu. Mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
origine, ca limbă, ca cultivabilitate chiar ne simțim prea mult superioritatea asupra cultei națiuni maghiare, cu ocultele sale bande cari pradă ziua-n amiaza mare până și drumuri de fier. Noi nu ne pretindem culți, ci numai cultivabili, nu avem pretențiuni mari noi ieștia. Am dormit cam mult ce-i drept, doi evi și mai bine, dar somnul nostru a fost sănătos și ne simțim minunat de bine, încît ne credem [în stare] a întreprinde lupta esistenței noastre și cu 10
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dintr-o Carte hotarnică, întocmită de inginerul hotarnic Mihail Nicoleanu, datată 13 octombrie 1872. Inginerul își explică lucrarea și tendința de a muta hotarul de est al Torceștilor în detrimentul „moșiei statului Geru, pendinte de M-rea Răchitoasa” pentru a satisface „pretențiunile d-lui Balșu care arată că moșia Torcești urmează să meargă cu capătu (de răsărit n.n.) până în apa Călmățuiului iar nu să stea în Valea Herătăului”. În susținerea pretențiilor sale sunt invocate informații documentare vechi, cum ar fi: -hotărnicia din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în timp, dimpotrivă: "Căci prin ce păcătuise Țările Românești Rusiei? Nu le-am hrănit într-atâtea rânduri oștirile, nu erau țările noastre adăpostul lor, doveditu-ne-am vreodată dușmani ai ei? Într-adevăr nu găsim cuvinte pentru a califica această pretențiune, necum împlinirea ei. Oare puterea cea mare a Rusiei i-ar da dreptul de a-și bate joc de lume, de noi, de ea însăși?" Apoi, de ce nu ține seamă aliatul că românii au adus 15000 de jertfe omenești, zeci
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]