631 matches
-
crimă! se jeluie Scribonius. Bombăne furios. — N-am dat foc nimănui, deși poate ar fi trebuit. Lasă astea, îl întrerupe nerăbdător celălalt. Se scarpină în creștet. — O să avem probabil de-a face cu o anchetă... — Condusă de Nato? — Da, în calitate de pretor urban. Pufnește disprețuitor pe nări. — Va pretinde că ține de competența lui. — De ce? — Pentru că delictul de otrăvire este considerat o crimă! se răstește Asinius Gallus. Suspină epuizat. — Ramificațiile sunt adânci și depășesc sfera dreptului ci vil... Tace brusc, străfulgerat de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
plin de speranță. Asinius strâmbă din nas. — Este cam târziu acum... Se justifică: — Dacă am fi știut mai devreme! N-aveam de unde! Păi tocmai asta e, își pierde răbdarea Gallus. Tembelul de Trio Fulcinius a depus mai întâi plângerea în fața pretorului care se ocupă de otrăviri și acesta s-a speriat când ți-a văzut numele, așa că s-a spălat pe mâini și a trimis-o mai departe spre Nato. Indignarea îl sufocă. Nu se aștepta la atâta prostie din partea lui
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pentru mucosul ăla... Inspiră și expiră adânc. Dar are el ac de cojocul tuturor! Cuvintele împăratului nici nu-l flatează, nici nu-l îmbărbătează pe Scribonius Libo. Întreabă cu disperare abia disimulată: — Până la urmă, procesul se va derula tot în fața pretorului urban? Asinius Gallus încuviințează cu gândurile aiurea. Se reculege și rostește cu voce tare: — Dacă jurații ajung cumva să pronunțe o condamnare... Libo se cutremură îngrozit. — O condamnare!? strigă isterizat. — Stai liniștit! îl repede Gallus. Nu uita că Augustus poate
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
dacă n-a aflat până acum, că tribunalele nu sunt emanații ale puterii imperiale? Nici dacă ar vrea, Augustus nu poate interveni direct. Și cu siguranță că n-o să se ducă să asiste la proces doar ca să-i intimideze pe pretor și pe jurați prin prezența sa. Scribonius Libo tot nu e mulțumit. — Atunci de ce nu ne adresăm Senatului? Asinius Gallus răsuflă ostenit. I-a explicat doar. Este prea târziu. — Ne rămâne calea apelului. Surâde în fața figurii buimăcite a celuilalt. — Îi
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
con tinuă să meargă, de parcă n-ar fi auzit nimic. Dar a auzit îndeajuns pentru a începe să se îngrijoreze. O mulțime gălăgioasă și pestriță îl așteaptă deja. Lygdus i-a înșiruit nu în ordinea sosirii, ci conform rangului social. Pretorii înaintea tribunilor, cavalerii în fața simplilor cetățeni. Urmează apoi oamenii liberi și, la urmă, liberții. Toți decent înveșmântați în togă. Tiberius primește salutările tuturor, se întreține cu unul, cu altul, în sfârșit, înmânează celor nevoiași câte șase sesterți, pe care-i
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pătruns în cartierul evreiesc de dincolo de Tibru și a năvălit în mai multe gospodării luând tot ce-au găsit de-ale gurii, autoritățile s-au făcut că plouă. Erau chipurile îngrijorate de evoluția revoltelor în Pannonia și Dalmația. Edilii și pretorul peregrin au ridicat neputincioși din umeri. Numai Statilius Taurus, prefectul Urbei, s-a agitat puțin. A pus să fie biciuiți vreo doi-trei făptași în piața publică. Însă rușinea când au găsit într-o dimineață o statuie a împăratului târâtă dintr-
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ridică Tiberius mirat din sprâncene. Tânărul insistă: — În zilele consacrate lustrațiilor și sacrificiilor către zeii din cer nu e bine să ne abținem de la cele pământești...? Văd că tu tocmai la ele te gândești, surâde Nero. Disperat, Velleius se încăpățânează: — Pretorul n-are voie să rostească o sentință. Nu socoti și tu că întreaga zi are aceeași putere, replică sec Tiberius. Îl agasează această încăpățânare prostească. Până acum Pater culus nu i-a creat nici un fel de probleme, dar se pare
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Agrippa, pe care principele i-a adoptat cu scopul de a-i lăsa moștenitori praetexta - togă albă cu tiv de purpură purtată de băieți și de magistrați pra etura - a doua magistratură în stat după consulat, fondată în 366 î.Hr. pretor - vezi praetura principales - subofițer în armată publicani - companii care luau cu arendă de la stat strângerea impozitelor pulvinar - loja imperială Pythia - preoteasa lui Apollo de la Delphi reorganizarea armatei - prima sarcină pe care a avut-o Augustus după victoria sa împotriva lui
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
publicului să facă liniște pentru a-i îngădui preotului să înceapă ceremonia. Ferculum (pl. fercula): lectică. Poate transporta orice, în special statuile zeilor. Galba: Servius Sulpicius Galba, născut în anul 3 î.Hr. într-o familie nobilă și bogată, a fost pretor, legat al Aquitaniei, consul, legat al Germaniei Superior, proconsul al Africii și guvernator al Hispaniei Citerior în vremea lui Nero. A fost ales împărat de legiunile sale în anul 68 d.Hr. Galea: în general, acoperământ pentru cap; în timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
cu niște atacuri ale patrulelor lor de grăniceri prin lanul cu porumb, s-a tras atunci, am intervenit la colonelul Păsculescu de la Sighet, că era vecin cu o colegă de comercială a nevestii lu’ Ciurdinski, ăl de-a botezat nepotul pretorului Măzăriceanu, de la Bumbești, care ține nevastă de-a doua de e fata sorii nașului nostru de cununie, Tăchiță Pansament, îl polecrește așa că a făcut armata la 14 Roșiori, infirmier, da’ el de meserie a fost tinichigiu în Filantropiei, specialist prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
de el! Era doritor de... discuții intelectuale... Sau măcar să steie el de vorbă cu intelectualii... Îi spuneam: Domnule șef, Învățătorul de țară e tot un fel de țăran, dacă vrei intelectuali, du-te la târg, acolo stai de vorbă cu pretorul, cu prefectul... Maică-ta nu-l putea deloc suferi - și i-o spunea de la obraz. Dar el dacă n-avea obraz... În ’40 s-a refugiat printre primii, am aflat că, În ’41, după liberare, printre primii s-a Întors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Colecția ROMANIA ORIENTALIS 8 Marcus Tulis Cicero (10643 î. Chr.) urmează studii de drept, filosofie și retorică la Roma și în școlile din Grecia. Chestor în Sicilia. Reputat avocat, el a avut o fulminantă carieră politică, devenind, pe rând, edil, pretor și consul. Exilat de către adversarii politici pentru un an (58 î. Chr.). Dintre lucrările sale cu caracter filosofic, merită menționate: De republica (Despre stat); De legibus (Despre legi); De natura deorum (Despre natura zeilor); De divinatione (Despre divinație); De fato
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
venire. A țărăniștilor? Nu, domnule, a lu' Cel De Sus. Altădată , când era notar în comuna Furmanca, sa tul mareșalului Timofei Timoșenco, primește telefon de la pretura Chilia Nouă că are obligația să pună hârtiile la curent că vine domnul Prim-Pretor Temistocle Prall însoțit de domnul revizor școlar Vasile Buricea. Se dă și ora, ora după care au mai trecut ceva ore de așteptare și, pentru ca totul să fie mai ușor, Vlahuță s-a dus să se răcorească la crâșmă iar
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
a făcut avioane din hârtiile atât de importante. Ele avioane, notarul cuc și altă pasăre, după cum și-a dat seama și gardistul trimis să-l aducă la oficiali. Ce-ai făcut, nenorocitule, cu hârtiile statului?!, a întrebat pe octavă superioară, pretorul. Păi, conform ordinului primit... le-am adus la... curent! Mândrul vânător Și iată-mă pe fix 1 noiembrie 1932 cătană la poar ta Regimentului 3 Vânători din Bolgrad, renumitul regiment "Trei Chirpici", renume dat de construcția multor clădiri, toate cu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
trecut pe la Inspectoratul Școlar al plășii. Județul era acum împărțit în plăși, fiecare plasă având sub administrație toate unitățile publice, după modelul raioanelor de la sovietici iar Basarabia era condusă de un directorat. Prefectul județului era colonelul Sergiu Atanasiu iar prim pretor al plasei Ismail era Temistocle Froll. La primăria din Câșlița bunul meu prieten Nicu Radu mi-a spus că Steluța și copiii se află la familia Bie linschi, primar, aflat și el în casa fostului primar, Petre Mincioagă, deportat cu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
măsuri sunt luate administrativ la nivel local: autoritatea Conducătorului statului era exercitată prin intermediul prefecților, numiți în fruntea județelor prin decrete semnate de Antonescu și contrasemnate de ministrul de Interne, iar la rândul lor prefecții erau ajutați de subprefecți și de pretori, numiți prin decizii ale ministrului de Interne. Însă cea mai dură măsură a fost luată prin Înaltul Decret nr. 236 din 5 februarie 1941, care dispunea reprimarea faptelor ce pun în primejdie existența și interesele statului.. Erau vizate mișcările extremiste
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
scopuI îndeplinirii unei misiuni istorice atribuite strămoșului său Enea, viteazul roman întâlnit și în lliada. Caius Iulius Caesar În a treisprezecea zi a lunii iulie din anul 100 Î.Hr., la Roma se năștea un băiețel, spre bucuria părinților săi, pretorul Caius Iulius Caesar și a soției sale, Aurelia. Tinerețea lui Caesar Legenda spune că la nașterea sa au avut loc întâmplări misterioase, unii văzând pe fruntea copilului o coroană, alții chipul Hecatei, zeița morții. Familia micuțului botezat ca și tatăl
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
se lipise pe fața condamnatului. Își auzea bătăile inimii, ca niște ciocane, și casca îi strîngea țeasta ca și cînd i-ar fi fost mult prea strîmtă și îndesată cu sila. O mirare neînțeleasă îi clocotea în creieri, căci în vreme ce pretorul înșira crimele și hîrtia îi tremura între degete, obrajii sublocotenentului de sub ștreang se umplură de viață, iar în ochii lui rotunzi se aprinse o strălucire mîndră, învăpăiată, care parcă pătrundea pînă în lumea cealaltă... Pe Bologa, la început, privirea aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
i’a dat țăranilor. (...). Prietenul I. Sava propune pe noul primar în persoana țăranului Miron Gheorghe. Sala întreagă aplaudă și se declară mulțumită”. La această ședință de constituire a UTC, dar și de schimbare abuzivă a primarului, a participat și pretorul Gheorghe Urlan, care „...a vorbit mai mult despre Constituția din 1923 (probabil, gravă eroare după părerea „înaintaților revoluționari” vasluieni antimonarhiști și pro sovietici n.n.) și despre ajutorarea oamenilor săraci cu lemne pentru iarnă din pădurile Statului”. În obișnuita-i tonalitate
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cuvântul la acest meeting prof. Octav Mărculescu, V.I. Cataramă, un tânăr elev și un tânăr țăran”. La vremea aceea, prof. Octav Mărculescu era directorul Liceului „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui iar Vasile I. Cataramă fusese proaspăt numit în funcția de prim pretor al Plășii Vaslui ca să nu mai punem la socoteală și importanta funcție de șef al Biroului Armistițiului, adică om ce trebuia să stea non-stop la dispoziția rușilor ce compuneau Comisia Aliată de Control, cărora trebuia să le satisfacă toate mofturile și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
putea afla starea comunei și a locuitorilor săi în acei ani, din mai multe puncte de vedere ce țineau de: agricultură, finanțe, sănătate umană și veterinară, învățământ, etc. Pe 16 mai 1949, la comuna Buda sosiseră în inspecție Octavian Mărăndescu - pretorul Plășii Unțești și ing. agronom Petru Ilinca - șeful Ocolului Agricol Unțești. Așa cum se obișnuiește și în zilele noastre, acești doi șefi au întocmit un proces verbal ce mai apoi s-a cusut la dosar, dându-ne posibilitatea nouă, cercetătorilor anului
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
tabelul împreună cu banii și se va semna contractul”. c. Martirajul ciorilor și cărăbușilor-de-mai pripășiți prin comună Aceste echipe de inspectori formate de cele mai multe ori din doi responsabili, aveau în vedere toate aspectele edilitar-economice ce priveau o primărie comunală. Prin urmare, pretorul și inginerul agronom i au mai recomandat primarului Lăpușneanu următoarele: „...Tov. Primar va lua imediat măsuri pentru ca toate drumurile și podurile din raza comunei și în special cele mai importante să fie reparate cât mai urgent și să fie puse
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
partidul muncitoresc român, n.n.) a școlilor și a organizațiilor de masă din comună”. Mai trebuia cerut ajutorul grădinițelor de copii și a creșelor dar, credem că pe atunci nici nu auziseră sătenii comunei Buda Pătrășcani de așa ceva. Oricum, „apocalipsa” după pretorul Plășii și inginerul agronom al Ocolului, continua și cu alte numeroase „indicății prețioase” și metode „ingenioase” de combatere a „flagelului”. Iată-le: „... combaterea cărăbușului se va face prin scuturarea pomilor dimineața pe răcoare (<<când răsare mândrul Soare, măi, măi!>>, n.n.
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
asasin Stalin, numai prin simpla specificare a unor boli, cel mai frecvent, extrem de contagioase. Comportamentul abuziv și arbitrar al rușilor pe teritoriul județului Fălciu în acei ani este ilustrat și de adresa nr.919/9 februarie 1945 trimisă prefecturii de către pretorul Plășii Huși, Theodor Alexa care scrisese următoarele relativ la o răpire mișelească: „Motivat de raportul comunei Stănilești (...) avem onoare a vă raporta că pe ziua de 2 februarie 1945 a fost ridicat (subl.ns.) de către delegația Sovietică însărcinată cu Serviciul Geografic
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ca din această donație, să se dea fiecărei preturi câte 3.000.000 de lei, pentru a se da un acont locuitorilor, în contul cerealelor ridicate”. Ce se întâmplase de CRPAA se plângea Bucureștiului abia după aproape un an: „Procedeul pretorilor de a înmâna suma s’a făcut defectuos, prin faptul că nu au dat dispozițiuni Comitetelor de a împărți sumele proporțional, ci s’a plătit suma integral și numai la câțiva locuitori privilegiați (subl.ns.)”. Așadar, vechea problemă românească a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]