256 matches
-
exista un șanț cu apă lat de 12 m și adânc de 3 m . Avea două străzi care se intersectau în cruce ("Via Praetoria, Via Principalis") și patru porți ("Porta praetoria, Porta decumana, Porta principalis dextra, Porta principalis sinistra"). Poarta pretoriană este orientată spre răsărit iar Porta decumana spre apus. Cea mai importantă clădire din castru ("Principia") a fost cea a comandamentului (cca 1 ha); ea fiind situată la intersecția drumului principal cu cel pretorian. În "latus praetorii sinistrum" se aflau
Castrul roman Potaissa () [Corola-website/Science/306992_a_308321]
-
Hr., dar este mai cunoscut în lumea post-clasică ca un autor de tratate tehnice, în special unul care se ocupă de apeductele de la Roma, domeniu în care a dovedit reale cunoștințe de geometrie și agrimensură. În 70 el a fost pretorian, iar cinci ani mai târziu a fost trimis în Marea Britanie pentru a-l înlocui pe Quintus Petillius Cerialis ca guvernator al acestei insule. El a supus tribul silurilor și alte triburi ostile din Țara Galilor, a stabilit o nouă bază la
Frontinus () [Corola-website/Science/320148_a_321477]
-
la Roma au folosit un stil grecesc formalizat, decât să fie bazate pe echipamente reale utilizate de armata romană în prima linie. O suspiciune alternativă este aceea că orice echipament prezentat pe monumentele de la Roma au fost utilizate de către cohortele pretoriene sau urbane cu baza în Roma. H. Russell Robinson a lucrat în „Royal Armouries”, iar în anul 1975 a fost cercetătorul principal care a utilizat informațiile disponibile . În ultimul secol al Republicii, cele mai frecvente coifuri erau cele de inspirație
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
a lăudat socrul, Agricola pentru stoparea corupției în colecționarea furintuilor din Britania. Istoricul Sallustius a fost acuzat și el de corupție de către Ps. Cicero. O anecdotă spune că Galba, înainte de a deveni împărat, dădea pedepse celor ce storceau bani. Garda Pretoriană a căpătat, treptat, puterea de a decide singură noul împărat. Viața religioasă din Imperiul Roman a fost strâns legată de fiecare aspect al vieții. La Dura Europus a fost descoperit calendarul Cohortei XX Palmyrenorum milliaria sagittarium (numit „Feriale Duranum”), care
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
noiembrie 284) a fost un împărat român în decembrie 283 - noiembrie 284, împreună cu fratele său Carinus. Ei erau fii împăratului Carus. În 282, legiunile din partea superioară a Dunării, din Raetia și Noricum l-a proclamat împărat pe tatăl lui , prefectul pretorian Marcus Aurelius Carus, pornind o rebeliune împotriva împăratului Probus. Armata lui Probus, staționată în Sirmium (Sremska Mitrovica, Șerbia), au decis că nu doresc să lupte împotriva lui Carus și l-au asasinat pe Probus. Noul împărat, în vârstă de șaizeci
Numerian () [Corola-website/Science/321700_a_323029]
-
șaizeci de ani, și-a dorit să se stabilească o dinastie, ridicându-i pe Carinus și Numerian la rangul de "Caesar". În 283, Carus l-a numit pe Carinus responsabil peste Vest și s-a mutat cu Numerian și prefectul pretorian Aper Arrius în est, pornind un război împotriva Imperiului Sasanid. Sasanizii au fost implicată într-un litigiu de succesiune la moartea lui Shapur și nuau fost în măsură să se opună avansului lui Carus . Potrivit lui Zonaras, Eutropius, si Festus, Carus
Numerian () [Corola-website/Science/321700_a_323029]
-
care sursele noastre modeste ne permite să tragem concluzii." El a nominalizat în mod regulat membri ai Senatului pentru Consulat și alte birouri de prestigiu: "Basilius, Decius, Venantius, și Manlius Boethius au fost consulii, fie prefecții orașelor Roma sau prefecțiilor pretoriene, Symmachus și Sividius au fost consulii și prefecții din Roma, un alt senator de familie vechi, Cassiodorus, a fost numit un ministru de finanțe". A.H.M. Jones, de asemenea, ia act de faptul că în cadrul Senatului Odoacru a achiziționat "prestigiu
Odoacru () [Corola-website/Science/321701_a_323030]
-
muzica modernă de fanfară. Toate aceste caracteristici îi diferențiau pe ieniceri față de marea majoritate a militarilor contemporani. Otomanii au fost una dintre primele state care a menținut armată permanentă în Europa după prăbușirea Imperiului Roman. Ienicerii au fost asemuiți Gardei Pretoriene romane și în armatele creștine din vremea lor nu aveau niciun echivalent, feudalii creștini alcătuiau armate doar pe timp de război. Regimentul de ieniceri era efectiv familia ienicerului. Ei locuiau în barăci și pe timp de pace serveau ca polițiști
Armata otomană () [Corola-website/Science/325721_a_327050]
-
, redați în limba română și ca Ss. Nereu și Ahile, sunt sfinți martiri creștini. Se știe foarte puțin despre viața acestor doi martiri. Așa cum reiese dintr-o inscripție funerară, erau probabil soldați pretorieni la Roma, aflați în slujba tribunalului. Convertindu-se la credința creștină, au părăsit armata; de aceea au fost condamnați la moarte, murind ca martiri la Terracina, probabil în vremea prigoanei lui Dioclețian, în jurul anului 304. În anul 592, Papa Grigore
Nereus și Achilleus () [Corola-website/Science/307295_a_308624]
-
ca ostatici. În acest scop, Nero i-a ținut captivi în mod eficient pe Domițian și Quintus Petillius Cerialis, guvernatorul Ostiei, care erau fratele mai mic, respectiv cumnatul lui Vespasian. Domnia lui Nero s-a încheiat doar cu revolta Gărzii Pretoriene, care fusese mituită în numele lui Galba. Garda Pretoriană, o figurativă „sabie a lui Damocles”, era adesea percepută ca fiind de loialitate dubioasă. Urmând exemplul acesteia, legiunile de la granițe au participat din ce în ce mai mult la războaie civile. Principalul inamic în vest era
Imperiul Roman de Apus () [Corola-website/Science/302542_a_303871]
-
ținut captivi în mod eficient pe Domițian și Quintus Petillius Cerialis, guvernatorul Ostiei, care erau fratele mai mic, respectiv cumnatul lui Vespasian. Domnia lui Nero s-a încheiat doar cu revolta Gărzii Pretoriene, care fusese mituită în numele lui Galba. Garda Pretoriană, o figurativă „sabie a lui Damocles”, era adesea percepută ca fiind de loialitate dubioasă. Urmând exemplul acesteia, legiunile de la granițe au participat din ce în ce mai mult la războaie civile. Principalul inamic în vest era reprezentat de triburile germanice din spatele râurilor Rin și
Imperiul Roman de Apus () [Corola-website/Science/302542_a_303871]
-
lui Pupienus. Când acesta a revenit în capitală, Balbinus l-a acuzat că ar vrea să domnească singur. Astfel cei doi împărați s-au mutat în săli separate din palat. Acest lucru a făcut mai ușoară asasinarea lor de către garda pretoriană, care era nemulțumită de cei doi împărați puși de Senat. În locul lor, pe tron a venit Gordian al III-lea.
Pupienus () [Corola-website/Science/312192_a_313521]
-
nearabii liberim dar mai ales pe sclavii eliberați, care se atașaseră unor grupuri arabe cu ocazia convertirii lor. Sub acest nume erau cunoscuți mai ales iranienii, dar mai târziu și alții (de exemplu turcii, care sunt cei care constituiau ”gărzile pretoriene” în perioada de sfârșit a dinastiei abbaside). Said Boustany (1967) ne aduce aminte că majoritatea califilor abbasizi erau fiii unor sclave concubine nearabe: persane, bizantine, anatoliene, turce, berbere și slave. De la bun început, mawali au fost considerați „clienți” ai vreunui
Mawālá () [Corola-website/Science/329407_a_330736]
-
pentru a se ocupat de reorganizarea provinciei. Din celelalte teritorii ce aparțineau provinciei Moesia Inferioară împreună cu vestul Olteniei, a format provincia Dacia Inferioară, pe când provincia organizată de Traian era denumită Dacia Superioară. În Dacia Superioară, guvernatorul senatorial era de rang pretorian căci trupele ce staționau erau mai putine numeric decât înainte. Legatul imperial era comandantul legiunii XIII Germina la Apulum, fiind ajutat de un procurator cu atribuții financiare care rezidă la Ulpia Traiana Sarmizegetusa Regia. În Dacia Inferioară staționau trupe mai
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
de Iulia Mamaea (mama sa), sprijinită de juriștii Ulpianus și Modestinus. În timpul domniei lui Alexandru Sever autocratismul și excentricitățile predecesorului său sunt eliminate și se restabilesc bunele raporturi cu Senatul, al cărui prestigiu este sporit. Relațiile cu armata și Garda Pretoriană devin însă încordate. Alexandru Sever inițiază în anii 231-233 o contraofensivă romană în Orient pentru a stăvili invazia sasanidă la vest de Eufrat. În timpul pregătirilor unui război împotriva alamanilor la granița renană, Alexandru Sever și Iulia Mamaea sunt uciși la
Alexandru Sever () [Corola-website/Science/299983_a_301312]
-
mai mare parte a vieții a fost în serviciul public. A fost senator, guvernator al Smyrnei, consul, proconsul în Africa și Panonia. Împăratul Septimius Severus l-a prețuit foarte mult, făcându-l consul, deși firea sa caustică a iritat Garda Pretoriană, care i-a cerut moartea. După cel de-al doilea mandat de consul, fiind în vârstă, s-a întors în țara natală, unde a și murit. „"Istoria Romei"” are 80 de cărți, elaborate de-a lungul a 22 de ani
Dio Cassius () [Corola-website/Science/312261_a_313590]
-
sora mai mare a lui Commodus), au condus la trecerea lui Didius Iulianus într-o perioadă de dizgrație. S-a îndepărtat de viața publică și s-a refugiat în proprietățile sale de la Mediolanum. Când împăratul Pertinax este asasinat de Garda Pretoriană, Didius Iulianus, împins de apropiații săi, revendică tronul. Se duce în tabăra pretorienilor, dar se izbește de socrul lui Pertinax, Titus Flavius Sulpicianus, care revendică și el tronul. Pretorienii îi pun atunci pe cei doi pretendenți să liciteze donativa lor
Didius Iulianus () [Corola-website/Science/305955_a_307284]
-
Pescennius Niger în Siria, Clodius Albinus în Britannia și Septimius Severus în Pannonia) se revoltă. Septimius Severus se deplasează la Roma, îl detronează pe Didius Iulianus și ordonă să i se taie capul, la 1 iunie 193. Apoi, dizolvă Garda Pretoriană și ordonă executarea asasinilor lui Pertinax. Începe un război civil, care va dura până în 197. Monedele bătute la Roma în timpul scurtei domnii a lui Iulianus ne permit să avem portretul său (fig. 1). Mesajele politice pe care le vehiculează sunt
Didius Iulianus () [Corola-website/Science/305955_a_307284]
-
din Romă: Claudia Aqua și Anio Novus. În timpul domniei sale, imperiul a anexat Regatului Mauritania și a făcut-o provincie. La începutul anului 41 d.Hr., Caligula a fost primul împărat român asasinat, rezultatul unei conspirații care implică ofițeri din garda pretoriana, precum și membri ai Senatului român și a curții imperiale. Scopul conspiratorilor a fost "să folosească ocazia de a restabili Republică Română", dar planul a fost zădărnicit : în aceeași zi, gardă pretoriana l-a declarat pe unchiul lui Caligula , Claudius, împărat
Caligula () [Corola-website/Science/298631_a_299960]
-
asasinat, rezultatul unei conspirații care implică ofițeri din garda pretoriana, precum și membri ai Senatului român și a curții imperiale. Scopul conspiratorilor a fost "să folosească ocazia de a restabili Republică Română", dar planul a fost zădărnicit : în aceeași zi, gardă pretoriana l-a declarat pe unchiul lui Caligula , Claudius, împărat în locul lui. Caligula s-a născut în Antium, ca al treilea din cei șase copii care au supraviețuit, părinții fiind Germanicus și Agrippina. Frații lui Gaius au fost Nero și Drusus
Caligula () [Corola-website/Science/298631_a_299960]
-
atât mama lui Caligula și fratele său, Drusus, au murit în închisoare. Caligula s-a căsătorit pentru scurt timp cu Iunia Claudilla în 33, deși a murit în timpul nașterii în anul următor. Caligula și-a petrecut timpul însoțit cu prefectul pretorian, Naevius Sutorius Macro, un aliat important. Macro vorbeau de bine despre Caligula lui Tiberius, încercând de a înăbuși orice voința sau suspiciune a împăratului față de Caligula. [22] În 35 d.Hr., Caligula a fost numit moștenitor la imobiliare de către Tiberius
Caligula () [Corola-website/Science/298631_a_299960]
-
salutat de mulțime că imparat.S-a anunțat însă după aceea că Tiberius și-a revenit și cerea de mancare.Caligula a fost îngrozit de gândul răzbunării lui Tiberius și i-a ordonat lui Naevius Cordus Sertorius Macro, comandantul gărzii pretoriene, să se ducă în dormitorul împăratului și să-l sufoce cu o pernă. Tacitus scrie că prefectul pretorian, Macro, l-a sufocat pe Tiberius cu o pernă pentru a grăbi succederea lui Caligula, mai mult pentru bucuria de a poporul
Caligula () [Corola-website/Science/298631_a_299960]
-
de mancare.Caligula a fost îngrozit de gândul răzbunării lui Tiberius și i-a ordonat lui Naevius Cordus Sertorius Macro, comandantul gărzii pretoriene, să se ducă în dormitorul împăratului și să-l sufoce cu o pernă. Tacitus scrie că prefectul pretorian, Macro, l-a sufocat pe Tiberius cu o pernă pentru a grăbi succederea lui Caligula, mai mult pentru bucuria de a poporul român, în timp ce Suetonius scrie că Caligula ar fi efectuat uciderea, deși acest lucru nu este înregistrat de către orice
Caligula () [Corola-website/Science/298631_a_299960]
-
primele șapte luni ale domniei lui Caligula ca fiind fericite. Primele acte declarate de Caligula au fost: să fie generos , deși a fost de natură politică pentru a obtine sprijin.El a acordat bonusuri pentru cei din armată, inclusiv Gardei pretoriene, trupelor din oraș și armatei din afara Italiei. El a distrus actele de trădare ale lui Tiberius și a declarat că studiul trădării e un lucru de domeniul trecutului și și-a reamintit de cei care au fost trimiși în exil
Caligula () [Corola-website/Science/298631_a_299960]
-
fost descrise ca fiind deosebit de dure pentru Senat , nobilime și Ordinul Ecvestru. Potrivit lui Josephus, aceste acțiuni au dus la mai multe conspirații eșuate împotriva Caligula. În cele din urmă, o crimă de succes a fost planificată de către ofițerii din garda pretoriana condusă de Cassius Chaerea. Potrivit lui Josephus, Chaerea a avut motivații politice pentru asasinat. Caligula l-a considerat pe Chaerea ca fiind efeminat din cauza vocii slabe . Caligula a râs de Chaerea și l-a batjocorit cu nume că "Priapus" și "Venus
Caligula () [Corola-website/Science/298631_a_299960]