174 matches
-
satele de pe sub margini, care erau prin păduri, în ele aflându-se mulți călugări care se odihneau și bolnavi, oameni veniți la mânăstiri să se tămăduiască. Acest general aflându-se mai apoi în Sibiu, ieșind el într una din zile la preumblare cu caleașca sa, s-au făcut spaimă mare cailor lui care au răsturnat căruța sa care l-au strivit până ce a căutat să piară ca un diavol cu moarte grabnică.» Alăturarea consecințelor pozitive și negative ale Uniunii cu Roma într-
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
al concepției generale și de stilizator al formulării. O altă constatare a fixat imaginea unui text amalgamat, eteroclit, producție a unui „inscriptor” a cărui supremă preocupare ar fi fost aceea de a nu omite cumva din înregistrarea sa docilă vreo „preumblare”, „nuntă” sau „târnosanie” ce implicau pe voievod sau pe altcineva din preajma sa. Formulările sunt mult prea drastice. Personalitatea autorului, însumabilă din „portretul scriitorului” și din „portretul cronicarului”, poate fi deslușită în textul pe care el îl redactează, începând, se pare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
liberării, grupuri de oameni din toate stările sociale au început să pornească, care pe sus, care pe jos, spre Văcărești. Ziua era frumoasă și câmpul înverzit. Întovărășit de mai mulți camarazi și ziariști, am mers pe jos până la poalele dealului. Preumblare plăcută și înveselită prin foarte numeroasele trăsuri, cabriolete și căruțe care treceau către închisoare. După o destul de lungă așteptare - până ce au fost îndeplinite toate formalitățile - poarta Văcăreștilor e deschisă și Nicolae Fleva urmat de Nicolae Filipescu apare. Era ora 5
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cu fustele, tot le îmbracă, le dă jo, până când se hotărăște trece vreme multă. Când în sfârșit a cumpărat articolul se întreabă:” Dar dacă ar fi fost altfel? Nu era mai bine să fi fost așa? Sau așa? După atâta preumblare și alegere prin magazine am cumpărat destule lucruri. Când se apropia plecarea iar am dat o fugă în Platamonas ca să cumpărăm suveniruri pentru cei din țară. ─ Din Nei Pori nu le putem cumpăra?ziceam eu ca să nu ne mai deplasăm
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
în care căzusem după o zi plină, organizatorii ne-au provocat pe autocar să participăm la un concurs care s-a soldat cu premii în diferite obiecte pentru câștigători. Când am ajuns acaă, eram obosite, după o zi întreagă de preumblare, dar mulțumite că această excursie îmbogățea imaginea Greciei pentru cei care erau veniți aici prima oară. Meteora ne stăpânea gândul Auzisem atâtea despre Meteora de la cei care trecuseră pe acolo, încât abia așteptam să mergem și noi. Într-o vineri
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
aminte, îmi vine să surâd și să zic: dă-mi, Doamne, încă o dată acele nenorociri pe cap! Într-o zi de primăvară, un bun și iubit amic al meu, în desperarea dragostei sale, mă îndemnă să merg cu el la preumblare. Vreu să mă mai răsuflu la aer, îmi zise el; simt că mă înăduș. Ne-am suit într-o trăsură și am mers la Copou. Acolo, priveliștea frumoasă, verdeața care înviese spornic după o lungă iarnă, aerul, lumina, soarele încălzitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
își lăsase hainele de dimineață și unde noi, prin o fericită zăpăceală, le-am uitat în momentul când îl crezusem mort. Pe când se îmbrăca el în perfectă liniște, ca și când s-ar fi întors de la cea mai obicinuită și mai banală preumblare, el ne zicea: Ei bine, domnilor, asta nu mi-i întâia oară când stau câte cinci și șase ceasuri în mare. Pe mine apa nu mă ostenește; când înot cu fața în sus îmi trebuie o mișcare din palme aproape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
atât de potrivit pentru noi, near prinde bine ca o mănușă pe ger. Altul s-a dus cu tot cu proiect, voia omul bani pentru o crescătorie de cuci, care să cânte tot anul, ca să se mire apusenii când vor veni în preumblare prin capitalismul nostru levantin. Lumea încă nu s-a convins că treaba cu fondurile nerambursabile este tot atât de adevărată ca aceea cu împrumutul cu dobândă zero. Cum, adică, măi creștine, să primești bani de pomană? Ce fel de capitalism e acesta
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
unsese două felii de pâine, iar după ce mușcase cu poftă din prima îl privise din nou pe melomanul sceptic. Nu s-ar zice că va ploua. Iar la radio au spus că vremea va fi excelentă, numai bună pentru o preumblare pe traseele din zonă. Melomanul își scosese căștile de pe urechi, apoi îl privise în ochi, cu un aer de superioritate. Cum distanța dintre ei era mică, Turistul simțise și damful de alcool care justifica acea privire pierdută. Ridicase degetul mijlociu
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
să te plimbi, fiindcă nu ai altceva mai bun de făcut și - fie vorba între noi o zi de luni trebuie consumată cât mai repede, fraților, tocmai pentru a face loc zilei de marți, așa că a fost o idee excelentă preumblarea prin magazine, iar cortul acesta care rezistă asediului și dă cu tifla vântoasei lihnite mă aștepta tocmai pe mine, frumos ambalat în săculețul său, tăcut, dornic de drumeții, ca un copil ținut prea mult în casă și care nu așteaptă
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
conferința aia, când am fost la Montreal, astă-vară...". Asistenta știa că baba nu citise niciun articol. În schimb, Milena studiase lucrarea științifică uitată în mapa voluminoasă cu care madam Săvulescu venise din metropola Québècului. Cu ceva tot rămăsese băbăciunea din preumblările pe pământ american, dar, ca de obicei, după ureche, fiindcă studiul canadienilor se referea la siropul de arțar obținut prin anumite metode, nu la orice fel de zahăr. Asistenta oftă fără voie, gândindu-se probabil la brambureala din mintea matusalemicei
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
regulă, el arătându-se mai degrabă plictisit și oricum neproductiv, pentru că, plimbându-se pe drumuri, este lipsit de posibilitatea de a obține atenția; așa că, după o inițială perioadă de amuzament, nu va mai fi la fel de încântat. În plus, deranjați de preumblarea aceasta repetată, ar putea interveni chiar colegii pentru a-i cere să se potolească. Analizând comportamentele inacceptabile, profesorul va trebui să stabilească o ierarhie a lor, precum și nivelul de la care este nevoit să intervină, renunțând temporar la strategia modificărilor de
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Craiova, de Elena Farago) sau Contimporanul îi vor tipări poemele acestei dintâi vârste lirice, reluate în volumul Restriști din 1923. O simplă cercetare a sumarului cărții e de natură să indice registrul tematic și atitudinea lirică dominantă: Tristeți, Neliniști, Sfârșiri, Preumblări bolnave, Primăvară tristă, Elegie, Amurguri, Restriști, Desfrunziri, Toamnă târzie, Parcuri vechi, Despărțiri, Încă o toamnă etc. Dacă poemul de debut (nereluat în volum) putea trimite la tablourile de puternică plasticitate din provincia stagnantă a lui B. Fundoianu („Ferestrele cernite și
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
sintetizează expresiv această atmosferă dezagregantă, generatoare de melancolice rememorări: E pustiu șie frig în odăi stinse Toată viața o regăsești ca pe un ceasornic oprit Auzi sufletul căzând, poate sunt frunze, Pásul tău prin amintire sângerat și rănit. (Despărțiri) „Rătăcirile”, „preumblările bolnave” sunt de asemenea variante ale periplului bacovian (cu rădăcini în romanța eminesciană), fără, însă „nevrozele”, „delirul” din Plumb. „Personajul” lui Voronca are mai degrabă ceva din fizionomia palidului „elev singuratic” suferind de cenușiul existenței, rostindu-și în versuri de
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
deschid ca un țipăt ușile iubirii și ale fastului” (s.n.). Legătura cu poezia lui Voronca se vede imediat. Aceeași „obsesie modelatoare” funcționează și în cărțile sale de versuri, unde motivul liric al călătoriei-revelație, cu variantele sale, organizează spațiul imaginar, - de la „preumblările bolnave” din Restriști, la itinerariile din Ulise, Brățara nopților, Petre Schlemihl sau Patmos; tot atâtea redescoperiri ale lumii în conjuncție cu starea de spirit frenetică a eului peregrin, în care se poate afirma năzuința, caracteristică atitudinii avangardiste, de transmutare, în
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
a subiectului liric urmărit de imaginea „orașului întunecat”, cu străzi, piețe și cheiuri pustii, cu parcuri în putrezire autumnală, cu „odăi stinse” etc.; spațiu ce se lăsa descoperit, în atmosfera-i mohorâtă și apăsătoare, prin parcurgerea unor itinerarii mereu reluate („preumblări”, „plimbări bolnave”, „rătăciri”), cu „panorame”, „cheiuri stinse”, „parcuri vechi” ș.a., orientate, în ultimă instanță, spre un orizont al evaziunii eliberatoare. Or, în ciuda însemnatelor deosebiri de „stil”, ceva din aceste inițiale tipare va rămâne productiv în coagularea imaginarului poetic al avangardistului
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
memorie două elemente referitoare la prima mea profesoară: relația ei de rudenie cu Lucian Blaga și faptul că efectuase cândva studii la Uppsala în Suedia. Pe atunci, Blaga însuși locuia în zona înaltă a aceluiași cartier Andrei Mureșanu. Uneori, în preumblarea sa spre centrul urbei, trecea și pe sub ferestrele casei noastre din Cipariu, iar mama îmi atrăgea atenția asupra sa. Dar abia după 1989 aveam să pricep mai clar relațiile de familie dintre poetul-filosof și Marioara Șerban, născută Blaga. Cât privește
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
printr-un program asumat își spun aici cuvîntul Bucățile înfățișează o varietate de subiecte surprinse pe viu, o spontaneitate în apariția lor succesivă, care ne îndeamnă a le compara cu carnetul de schițe al unui pictor ce-l însoțește în preumblările lui prin cetate. Dacă fiecare „moment" e supus unei tehnici de prelucrare detaliată, originea sa e aleatorie, livrată de hazardul persoanelor și împrejurărilor intersectate. De unde prospețimea majorității acestor pagini pe care modelarea nu le usucă, lăsînd să respire în voie
Performanțe stilistice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6247_a_7572]
-
olfactiv-culinare o pune pe Cecilia Ștefănescu în descendența Simonei Popescu cu care împarte și tema spațiilor închise care acutizează percepțiile, poemele ,studențești" ale Anei Maria Sandu din Amintirile unui Chelbasan pot fi puse în relație cu poemele lui Kiki, iar preumblările prin vechiul București te trimit, evident, cu gîndul la Bucureștiul subteran din proza lui Cărtărescu. Însă, în ciuda acestui inevitabil aer de familie, Cecilia Ștefănescu are o voce a ei și nu-mi rămîne decît să aștept cu nerăbdare apariția, deja
Erotism de atmosferă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11271_a_12596]
-
turistice (cabane, case memoriale, cetăți ș.a.m.d.), dar prezintă o rețea densă de trasee turistice marcate sau în curs de marcare, care facilitează deplasarea iubitorilor de drumeții. Și pentru că la Miercurea Ciuc funcționa de multă vreme o asociație care organiza „preumblări“ per pedes în zonă, proaspătul arădean a avut inițiativa înființării unei asociații similare în municipiul de pe Mureș. Astfel a luat naștere în luna aprilie 1985 Asociația pentru Turism și de Ocrotirea Naturii „Veniți cu noi! Drumeția cu numărul 1 a
Agenda2005-49-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284466_a_285795]
-
cununie... Arlette îmi întinde Catalogul muzeului, și, pe prima pagină, citesc... "...Balzac se înfierbânta, dădea din mâini, se ridica de pe scaun și începea să umble de colo-colo prin salon, citind din memorie, deși avea manuscrisul în mână; și cum în preumblarea sa febrilă se apropia de câte o lampă, ca să vadă mai bine, i se așezau jur-împrejur o mulțime de candelabre pe mai multe mese. Balzac citea neîntrerupt mai departe mergînd de la un fascicol de lumină la altul și continuîndu-și mimica
Zeii lari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16703_a_18028]
-
Carol se arătau nerăbdători: Nicolae, care avea 9 ani, întreba mereu „cum a ieșit prințul Carol?"; Ileana, de 3 ani, „se juca de-a ascunselea cu Murgoci, ca de obicei". Iar Maria, principesa moștenitoare, își aștepta calul, ca să facă o „preumblare". Alegându-și tema de istorie, Carol „se retrage în cămăruța de lucru"; în două ore termină și apoi revine pentru a expune tema. „Prințul era, ca și profesorii, în frac. Pe când la profesori se observă o oarecare preocupare solemnă, prințul
BACALAUREAT la Peleș. CAROL al II-lea în fața examenulul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/64510_a_65835]
-
mort pipăie asfaltul./ Trecătorii îl iau de mână/ și-l ajută să treacă pe celălalt trotuar,/ spunându-i: ŤLuați-o pe aici,/ domnule Lethe, pe aici... La dreapta/ sunt casele noastre și copiii,/ la stânga umbrele și morții...ť" (Un râu); În preumblările mele nocturne/ merg pe străzi (mereu în pantă)/ însoțit de două cărămizi:/ ŤIubitele mele mâini, le zic,/ de când v-ați transformat astfel?ť/ Iar ele chicotesc,/ aruncând ocheade ciudate una alteia:/ ŤDe când construiești/ și construiești și nu mai/ termini
Hyde Park by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8421_a_9746]
-
și Eugen Negrici. Colaboratorii permanenți ai revistei, Gabriel Dimisianu și Gheorghe Grigurcu publică pagini interesante din Jurnalele lor. Iată ce notează la un moment dat faimosul locuitor al „amarului târg” despre un alt târg de care este legat biografic: „În preumblările mele solitare pe ulițele Tîrgu-Cărbuneștilor (încă o zonă cu preponderență rurală, țărănimea reprezentînd cel puțin trei sferturi din mentalitatea, graiul, manierele localnicilor), prind inevitabil frînturi de conversație. Am constatat că cele mai multe se referă la trei subiecte: spitalul, înmormîntarea, moștenirea. E
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3803_a_5128]
-
aducând miroasele câmpurilor cu ele; fumul stuhului se împrăștia în văzduh cu mirosul teilor ce venea din pădure..." Este partea literară a memorialisticii, cum se întâmplă și în tabloul de moravuri Iașii și locuitorii lui la 1840, o, zice autorul, "preumblare pitorească pe capitalei Moldovei", cu expresivități voluntare și involuntare. Când a fost surghiunit la Soveja, Russo a scris un jurnal după toate regulile unei asemenea specii de la Amiel încoace. Diaristul evocă melancolic "târgul", notează cu umor în stare să ascundă
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]