1,779,248 matches
-
că "nu ar fi probabil justificat să faci efortul de a construi cărți dacă acestea nu l-ar învăța pe cel care le scrie ceea ce el nu știe, dacă nu l-ar conduce în locul pe care el nu l-a prevăzut și dacă nu i-ar permite să-și stabilească cu sine un nou raport (cf. Dits et Ecrits, nr. 340). Ceea ce a încercat să facă (și poate prin aceasta lucrarea sa nu este o operă) constituie un efort de căutare
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
vorbire despre pedepse. Ar fi cel puțin ciudat să punem în aplicare o lege despre care spunem a priori că se va aplica numai cu... simțul măsurii!? Odată publicată în Monitorul Oficial, o lege poate fi aplicată oricît de drastic prevede litera ei. Cine garantează contrariul? în al doilea rînd, cine ar urma să decidă dacă o greșeală este scuzabilă sau nu? Poate un Consiliu Național al Limbii, similar cu CNA? (sper că nu i-am dat inițiatorului o idee!) Cine
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
un interviu cu lingvistul brazilian José Luiz Fiorín despre "străinism", adică introducerea și asimilarea - sau neasimilarea - cuvintelor și expresiilor străine în limba maternă. Interviul a fost ocazionat de promovarea, în Brazilia, a unui proiect de lege asupra "purității limbii", care prevede aplicarea de amenzi celor care folosesc "străinisme". Cum subiectul nu este lipsit de interes pentru noi - el fiind chiar, la un moment dat, pus în discuție destul de "acut" și în Parlamentul României, iar multe dintre ideile expuse ni se potrivesc
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
și și-a făcut mulți prieteni. Interviul, consemnat de Eliane Azevedo, a avut drept titlu Limba portugheză OK. Proiectul de lege al deputatului federal Aldo Rebelo (PCB - Sao Paulo) care urmărește să protejeze limba portugheză de folosirea unor termeni străini - prevăzând chiar și amenzi - a trecut prin Camera Deputaților și așteaptă doar votul Senatului. Propunerea a primit aprobarea generală a celor preocupați de invazia yankee pe teritoriul limbii patriei. Dar lingvistul José Luiz Fiorín, de 54 ani, profesor la USP, se
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
ne referim, desigur, doar la integritatea morală, nu și la cea fizică sau psihică) este menționat, În aceleași acte normative, doar de trei ori și aceasta Într-o simplă Înșiruire de cuvinte. Numai În Regulamentul de evaluare al magistraților este prevăzut că integritatea se apreciază, fără nici o detaliere, „În funcție de respectarea standardelor de conduită, sancțiunile disciplinare aplicate și imparțialitate”. În general, la admiterea În profesiile juridice, și ulterior pe parcursul carierei, se verifică doar capacitatea de a memora noțiuni juridice, deși cu multe
Corupția și anticorupția în sistemul juridic. In: Editura Destine Literare by Cristi Danileț () [Corola-journal/Journalistic/81_a_347]
-
fără compromisuri, atât În exercitarea atribuțiilor de serviciu, cât și În viața privată. Ea semnifică exercitarea funcției În mod cinstit, corect și conștiincios, cu bună-credință. Practic, integritatea se manifestă În efectuarea actelor judiciare cu obiectivitate, În deplină egalitate, respectând termenele prevăzute de lege, pentru a se asigura deplina legalitate a actului Îndeplinit. În justiție, integritatea e mai mult decât o virtute, este o necesitate. Integritatea se analizează din două perspective: din perspectiva principiului „supremației dreptului”, integritatea privește profesionalismul agentului public (integritatea
Corupția și anticorupția în sistemul juridic. In: Editura Destine Literare by Cristi Danileț () [Corola-journal/Journalistic/81_a_347]
-
vrut să facă o Asociație a Scriitorilor Români din Exil, nu cu mult timp înainte de 1989, în care d-na Monica Lovinescu nu și-ar fi găsit locul, nepublicînd pînă la acea dată decît o singură carte, în loc de două, cîte prevedea statutul. Vă imaginați Asociația fără unul din liderii literari de opinie cei mai importanți din exilul românesc! Și fără, din diverse pricini, dl Paul Goma. Din care ar fi făcut în schimb, parte dl N. Breban, care nu era, la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15257_a_16582]
-
maniheismului intrăm într-un spațiu al dedublărilor productive pentru substanța moral-plastică a poeziei. De pildă, trupul se desparte de ființă, încercînd a viețui de unul singur, a se comporta așa cum crede de cuviință (e partea naturală, spontană, dumnezeiască a ființei prevăzute cu spirit demoniac): „Trupul meu nu mai are nevoie/ de mine./ Umblă prin lume singur,/ de capul lui.// Rătăcește pe străzi dezlînate, dezmiardă milos cîinii/ fără stăpîn, îi hrănește/ fără să ceară voie primarului,// jăndarului. Redactorului șef,/ nici atît!/ Nici
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
fiindcă nu rata nici o ocazie să debiteze prostii în public. Ne-am înșelat, de fapt PSD i-a acordat repaus vocal ocupatului domn Agathon. Un titlu optimist în EVENIMENTUL ZILEI: “Legea privind combaterea violenței în familie intrată ieri în vigoare prevede: Soțul bătăuș ajunge în stradă”. Așa o fi, dar după ce se întoarce acasă domnul soț, ce face el oare? Credeți că-i aduce flori doamnei? Dar să dea Dumnezeu să se înșele Cronicarul și să bage legea frica în domnii
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
două expoziții de la Clubul Prometheus ar fi fost una extrem de dură, ci, pur și simplu, pentru că la secțiunea sculptură nu au participat decît patru artiști care, oricît ar fi fost selecția de eficientă, nu aveau cum să devină șase, așa cum prevedea regulamentul. Dar chiar și la pictură, unde, în principiu, se găsea ceva mai mult material pentru selecție, nu au rămas în discuție decît vreo douăzeci și două de dosare din care, cu destulă generozitate din partea juriului, au putut fi selectate
Simpozionul de la Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13627_a_14952]
-
care trebuie să te temi sau să le dorești. De fiecare dată cînd un rabin din Damasc, Ierusalim, Tiberiada, Egipt, Gaza sau Smirna trece prin Alep, ne îngrămădim în jurul lui pentru a-i pune întrebări arzătoare despre ce știe sau prevede că va fi. Iar acum, în ultima vreme, de vreo cîteva săptămîni, tatăl meu, sătul să tot audă păreri contradictorii, și-a pus în cap să se ducă la Constantinopol pentru a-i cere părerea unui foarte bătrîn rabin originar
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
-mi drog și sex anal Pomul cel rămas pe deal, Ultimul, Viriti-vi-l în rîma, Dați-mi zidul din Berlin Dați-mi monstrul din Kremlin Viitorul, frate, este crimă. Totul o ia razna, totul se destramă Nimic de măsurat, nimic de prevăzut, Viforul lumii a trecut de vama În suflet ordinea s-a răsturnat și-a dispărut. Cînd "Pocaiti-va!, strigau profeții în furtună Ma-ntreb si-acuma ce vroiau să spună. Nu vezi și nu știi cine șunt, Nu mă deosebești
Leonard Cohen in traducerea lui Mircea Cartarescu by Mircea Cărtărescu () [Corola-journal/Journalistic/13754_a_15079]
-
Berlin, Dați-mi monstrul din Kremlin, Dați-mi pe Crist Sau dați-mi Hiroshima. Distrugeți fetușii, pe toți Oricum nu veți avea nepoți Căci viitorul, frate, este crimă! Totul o ia razna, totul se destramă Nimic de măsurat, nimic de prevăzut, Viforul lumii a trecut de vama În suflet ordinea s-a răsturnat și-a dispărut. Cînd "Pocaiti-va!, strigau profeții în furtună Ma-ntreb si-acuma ce vroiau să spună. The Future Give me back my broken night my mirrored
Leonard Cohen in traducerea lui Mircea Cartarescu by Mircea Cărtărescu () [Corola-journal/Journalistic/13754_a_15079]
-
umblat și cu o fină intuiție. Armenii, ca și evreii, au acea subțirime extraordinară. Și eu, la 10 ani, purtam cu el discuții intense. În fine, nea Garabet, prietenul meu greu, așa cum am mai scris, a fost primul care a prevăzut ceva. Probabil că eram un copil precoce. Pe urmă, au mai urmat două întâmplări care se înlănțuie cu aceasta, în privința devenirii mele literare. Nici vorbă, că abia la maturitate am conștientizat importanța acestor momente. Tu seras un écrivain! - Liceul l-
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
extrase. Dna Ravitch a descoperit din întîmplare, după cum afirmă ea însăși, un protocol bine stabilit al unei cenzuri a limbii, împărtășit de editorii de manuale, de asociațiile profesionale ale dascălilor, de administrația unor state și chiar de guvernul federal. Protocolul prevede eliminarea tuturor cuvintelor și expresiilor incorecte politic. În principiu, ele urmăresc să pună capăt discriminărilor tradiționale prin intermediul limbii, cum ar fi acelea care se referă la negri, afro-americani, gay etc., fie ele de natură socială, rasială, sexuală, religioasă, și să
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13832_a_15157]
-
în afacerile lor. Iar politica discriminărilor pozitive se cuvine făcută cu tact, ținînd cont de sensibilitățile persoanelor cu handicap. Cum se simte un om angajat cu de-a sila la o firmă particulară? l CURIERUL NATIONAL ne anunță: Deși specialiștii prevăd un cutremur devastator peste trei, patru ani, mulți proprietari preferă moartea decît consolidarea. Guvernul acordă facilități și chiar gratuități, dar a rămas cu banii necheltuiți". Cînd citești asemenea titluri îți vine să-i crezi idioți sadea pe proprietarii de apartamente
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13832_a_15157]
-
sinteză critică prin asimilarea noilor metode de analiză și recuperarea dimensiunii creatoare. A avut dreptate. În această direcție a mers critica literară. A fost readus în discursul critic și autorul trimis în exil. ‘Întoarcerea autorului’, fenomen pe care l-am prevăzut într-o carte din 1980, este, azi, un fenomen aproape unanim acceptat. Dovadă, între altele, interesul pentru genurile biograficului (jurnal intim, eseul biografic, memorialistica, biografia ca atare) în critica occidentală. Optez azi, ca și ieri, pentru o critică de tip
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
dacă nu chiar imposibil, să se găsească cineva cu răbdare și tact infinit care să-l mulțumească, găsind formula magică prin care să-i spună adevărul despre starea și despre valoarea celor scrise de dânsul. Nimeni nu e capabil să prevadă cu precizie ce va fi cu începătorul de astăzi, cum va evolua, cum vor fi cărțile lui de peste decenii, în cazul în care acestea vor exista. Suntem captivi în propriul nostru timp cu toții, dăm seamă și gândim frumosul în aria
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13941_a_15266]
-
intră pe ușa cabinetului". Decepțiile se ivesc uneori într-un perimetru simandicos: "Șeful, tot șef, chiar la înălțimea unui Petru Creția". Ca și: "discuție cu Hăulică, absent, distant, de o aristocrată superbie". Din această pricină ori din alta, ele apar prevăzute cu amortizorul unei "înțelepciuni", într-o atmosferă de resignare: "«Dosarul e închis», declară Turturică, apartamentele neocupate au fost repartizate altor persoane, vin prea tîrziu, îmi pare rău, în luna mai s-a consumat ultimul termen. Dar sînt speranțe, zice, ca
Conotațiile libertății (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13954_a_15279]
-
și în America, aceasta acoperă întreaga realitate a narațiunii. În Castelul, procedeele sunt cu atât mai surprinzătoare, cu cât ele nu privesc decât în mică măsură Castelul propriu-zis: scena desfășurării este satul de la picioarele castelului. Din acest sat, K., deși prevăzut cu o funcție bine precizată pentru angajarea la castel, ca "măsurător de terenuri", nu va reuși niciodată să iasă. În acest sens, tema romanului este destinul. Destinul asumat pe un fundal religios vechi-testamentar, cu reflexe cabalistice. Frapante sunt cele două
Vocația scenografică by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/14021_a_15346]
-
Pachetul de 5%, vândut cu banii jos" e urmat de textul care conține explicația: "cei care vor cumpăra aceste acțiuni vor fi obligați să plătească sumele respective în mod integral la momentul cumpărării, fiind eliminată varianta propusă de Executiv, care prevedea posibilitatea acordării unor credite în acest scop, cu dobândă subvenționată" (Gardianul, 26.05.2006). Formula cu banii jos (neînregistrată ca atare de dicționarele noastre) este încă simțită de vorbitori ca aparținînd registrului colocvial; de aceea, de multe ori, ea apare
"Cu banii jos..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10394_a_11719]
-
trag deliberat în aer. Ștefan Gheorghidiu pregătește pistolul pentru soția infidelă și amantul ei. Pietro Gralla din Act venețian se bate în duel cu cine apucă, inclusiv cu Casanova. Această piesă a lui Camil e singura în care duelul e prevăzut efectiv în scenă, în actul III. Asta după ce, la finalul actului II, Alta Gralla își înjunghie soțul ca să-l facă scăpat pe amant. Mai original e duelul la Marin Preda. Într-o Iliadă rurală, doi tineri se bat în zori
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
cu imaginea ministrului Eugen Nicolăescu, părtaș moral și aplaudând corespunzător de satisfăcut pasiunea pensionarilor de a sta la coadă la farmacii (v. imagini teve), pentru a leșina, a face infarct sau chiar a... Adică, atât, fiindcă în satisfacție nu era prevăzut și capitolul "Deces" - vorba lui Haralampy. Sigur că toată povestea ar fi degenerat într-o flecăreală fermecătoare, pe placul soacră-si, care-i spusese cândva prietenului: - Tari mult îm placi (cu accentul pe "i", bineînțeles!) când vorghiești di leacuri, dragu
Cartofi pai cu mujdei de usturoi by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10382_a_11707]
-
în cuvinte, căci înmuindu-i carnea de pe el, focul ajungea până la os, așa că din pricina flăcărilor lichidul din trup se topea ca ceara și se scurgea picătură cu picătură<footnote Notă Pr. Bodogae: Dacă chiar legislația editată de Constantin cel Mare prevedea pedepse precum turnarea plumbului topit în gura celui care ar fi comis răpirea unei fete, ne putem închipui că cruzimea persecuțiilor, oricât de rafinată ar fi fost, nu-i neverosimilă. (n.s. 30, p. 402) footnote>. Dar nici după aceste chinuri
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
zeilor, căzute în paragină, să se aibă grijă ca toți, fără excepție: bărbați, femei, slugi și chiar copii sugaci să fie obligați a aduce jertfe sângeroase și libații zeilor păgâni, precum și să guste ceva din carnea jertfită. La fel se prevedea ca toate alimentele de pe piață să fie profanate cu vinul de la jertfe, iar fața băilor publice să fie puși paznici, care să aibă grijă ca celor care intrau înăuntru să-și spele trupul, să le spurce și sufletul, stropindu-i
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]