106 matches
-
Dumnezeu pe pământ. Hobbes a dorit astfel să pună la adăpost deciziile suveranului de contestarea unei autorități concurente. Astfel, în disputa privind relația dintre stat și biserică, Hobbes se poziționează de partea anglicanismului, respingând în aceeași măsură catolicismul și calvinismul prezbiterian sau puritan. Anglicanismul este singura confesiune care admite suveranitatea nedivizată și respectă esența religiei publice. Astfel, în capitolul XLII din Leviathan, Hobbes a respins doctrina puritană conform căreia ceea ce omul face împotriva conștiinței este un păcat, argumentând că acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
convingere a exemplelor, și tocmai exemplele pe care le dădea Hobbes în Leviathan, în special în capitolul XXI, constituiau "ingrediente esențiale pentru a recunoaște în Hobbes un teoretician al rezistenței"69. Într-adevăr, chiar dacă o serie de clerici și savanți prezbiterieni au atacat cu vehemență opera lui Hobbes (Richard Baxter, Alexander Ross, John Wallis) și au cerut condamnarea ei ca fiind "papistă" sau "ateistă", Hobbes a devenit simpatizat de unii republicani și prezbiterieni. În 1654, el a publicat tratatul Of Liberty
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
adevăr, chiar dacă o serie de clerici și savanți prezbiterieni au atacat cu vehemență opera lui Hobbes (Richard Baxter, Alexander Ross, John Wallis) și au cerut condamnarea ei ca fiind "papistă" sau "ateistă", Hobbes a devenit simpatizat de unii republicani și prezbiterieni. În 1654, el a publicat tratatul Of Liberty and Necessity ca răspuns față de atitudinea lui Bramhall, în care a inclus o "epistolă către "cititorul sobru și discret", extrem de anticlericală"70. Aceasta i-a adus destui simpatizanți printre puritani. Era un
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
lucrurile indiferente, "nici ordonate, nici interzise de excelența superiorului"81, despre care Dumnezeu nu a spus nimic. Dificultățile de acest tip au generat o serie de erezii în cadrul protestantismului și au provocat reacții dure ale calviniștilor, în special ale puritanilor (prezbiterieni și independenți). Astfel, arminianismul susținea că sursa obligației morale se află în rațiune și în armonia lucrurilor, precum și în utilitatea virtuții, în timp ce arianismul vedea sursa obligației în natura lucrurilor; socianismul postula că rațiunea umană este suficientă pentru a descoperi natura
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Hobbes of Malmesbury, Sir William Molesworth (ed.), vol. VI, John Bohn, Londra, 1840, pp. 165-166. 24 Maurois, History of England, p. 298. 25 Ibidem, p. 304. 26 Așa s-a numit înțelegerea dintre Carol I și o parte dintre congregațiile prezbiterienilor scoțieni, având ca obiect susținerea cauzei regale împotriva parlamentului englez. În schimbul ajutorului militar, regele se angajă să permită instalarea prezbiterianismului în Anglia. 27 Maurois, History of England, pp. 325-326. 28 CABAL era un acronim care însemna: Clifford, Arlington, Buckingham, Ashley-Cooper
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
devenit poziția dominantă în cadrul teologiei anglicane, ca manifestare a principiului toleranței. Puritanii radicali erau incompatibili cu această viziune, pentru că ei nu acceptau fondarea adevărurilor morale pe rațiune. Din acest motiv, problema cea mai serioasă care s-a pus pentru puritanii prezbiterieni, aflați "la mijloc", a fost "nu construirea unui consens al credințelor, ci mai ales aflarea unei modalități practice de a implementa acest consens prin acțiunea colectivă". Richard Ashcraft, "Latitudinarianism and toleration: historical myth versus political history", în Philosophy, science, and
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
folosit de teoria lui Luther ca pretext pentru declanșarea unei revolte țărănești. Reforma s-a sfârșit în divizare, prin întemeierea unor noi instituții. Cele mai importante patru tradiții care au izvorât direct din reformă sunt tradiția luterană, cea reformată/calvinistă/prezbiteriană, cea anabaptistă și cea anglicană. Tradițiile protestante ulterioare își au de obicei rădăcinile în aceste patru școli. Renașterea și Reforma, prima strict spirituală, a doua cu o dimensiune largă de masă, au creat cadrul favorabil apariției unor idei cu totul
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
au continuat să păstreze valorile tradiționale gaelice. Situația religioasă, ca și cea etnică, s-a complicat foarte mult prin venirea coloniștilor. Majoritatea gaelica era catolică, englezii erau protestanți, aparținînd de biserică oficială, Biserica Anglicana, iar scoțienii erau tot protestanți, dar prezbiterieni. Englezii și scoțienii nu s-au simțit în siguranță încă de la început, deoarece aproape 5 000 de foști combatanți ai celor doi conți gaelici se refugiaseră în mlaștinile și pădurile Ulsterului. Reacția catolicilor irlandezi la treptată marginalizare economică și politică
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
dîndu-i dreptul de a lua guvernarea în propriile mîini. Unioniștii se puteau baza în Marea Britanie pe curentul imperial reprezentat de Rudyard Kipling (autorul unei poezii întitulate Ulster 1912), si pe conservatorii conduși de Bonar Law, om politic născut în Canada, prezbiterian cu descendentă ulsteriană. La 11 aprilie 1912, primul ministru al Mării Britanii a prezentat în Camera Comunelor cel de-al treilea proiect al legii privind autonomia Irlandei. Asquith și-a început discursul evocînd figură lui Gladstone și încercările acestuia de
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
de către cenzură militară. Spre deosebire de irlandezii catolici sau galezi, ulsterienii protestanți nu au ridicat probleme în ceea ce privește încadrarea lor, datorită faptului că patriotismul lor nu era irlandez, ci britanic, nefiind motivat de considerente naționaliste, etnice sau religioase (ulsterienii erau protestanți anglicani și prezbiterieni la fel că marea majoritate a englezilor, galezilor sau scoțienilor). Cel mai important pentru regimentele ulsteriene era factorul religios. Ofițerii și pastorii englezi, obișnuiți cu soldații indiferenți față de religie și înclinați mai mult să atribuie puteri magice unor talismane norocoase
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
din partea naționalismului sîrb și cum acesta a reaprins naționalismul celorlalte etnii, conflictele armate fiind duse cu binecuvîntarea responsabililor religioși. în Irlanda de Nord, pînă în 2007, cînd au acceptat un compromis politic cu catolicii, unioniștii conduși de Ian Paisley și de Biserica Prezbiteriană liberă au exploatat discursul calvinist despre predestinare pentru a susține că protestanții formează un popor ales, confirmat de religia lui dreaptă, teză care a servit, ca și în celelalte cazuri, ca bază pentru un discurs naționalist exclusivist. Oricare i-ar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de a înlesni dobîndirea tradiției ecleziastice, ale căror monumente, înălțate din ce în ce mai mult secole la rînd, făceau studiul să fie prea vast; și aceste compendii au constituit era Teologiei scolastice, despre care se poate spune că este opera caracteristică a slujirii prezbiteriene; despre aceste compendii, primul și cel care prin faima sa a marcat deschiderea epocii este acela pe care l-a compilat, în secolul al XII-lea, Învățătorul Sentințelor, deci Pietro Lombardo. Foarte bună ideea să rezumi doctrina răspîndită în enormele
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
o citeam cu mult entuziasm. Conținea articole despre monarhia habsburgică și problema slavilor sudici și era în parte redactată de A.P.J. Taylor. O perspectivă mai largă este aceea că am fost crescut religios ca non-conformist (tatăl meu este pastor prezbiterian). Aproape toți specialiștii în istorie central europeană din Marea Britanie sunt istoric fie nonconformiști, fie de pe "liziera celtică" (adică Scoția, Galia și Irlanda) Seton- Watson, Evans, Haynes, Murdock, Betts, Macartney, Beasley-Murray, și alții. Este ceva care nu poate fi explicat ușor
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
I Cronici, capitolul 6, versetul 32) footnote>, după modelul Vechiului Testament<footnote Despre importanța muzicii în cadrul închinării iudaice vezi în 1 Cronici cap.15; 25:5-7; 34:12-13 și alte trimiteri biblice). footnote>. În Scoția în bisericile reformate, de obicei prezbiteriene, cântatul psalmilor metrici a rămas o caracteristică națională profund înrădăcinată în liturghie și care reprezintă și azi o parte valoroasă a închinării Bisericii Protestante din Scoția. Atât în Scoția cât și în Islanda a fost adoptat stilul lining-out practicat de
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
a lui D. L. Moody și I. Sankey, iar la biserica din Arma în nord congregația folosea Africa Praise. Muzica folclorică africană era folosită în liturghie ca o nevoie a congregației de a se manifesta în tradiția culturală africană. În bisericile prezbiteriene închinarea era complet africană. Exprimarea în limbile africane au pus probleme serioase scrierii muzicii și au cauzat dificultăți misionarilor europeni în traduceri din engleză sau franceză în limbile naționale africane. O altă afirmare în istoria recentă a creștinismului african este
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
în context creștin, decât muzica europeană sau britanică. Muzica lor întrunește gusturile conservatoare ale congregațiilor și formațiilor corale din bisericile și catedralele episcopale. Structura favorită pentru piesele lor muzicale este de anthem-imn sau fantezie corală țesută în jurul binecunoscutului imn-coral. Metodiștii, Prezbiterienii, Baptiștii, Congregaționaliștii, Romano-Catolicii, Luteranii și multe alte denominațiuni au editat multe cărți de imnuri sau cărți de cântări (numai cu text fără linia melodică), iar editurile și diferite publicații au scos colecții ecumenice pentru uzul tuturor denominațiunilor și pentru toate
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
adevărul nu-și avea locul aici. În ton cu povestea mea, am reușit să Îngaim foarte Încet: ― Băiatul. ― Îngrijitorul? Bun. Și mie-mi place fata care aduce pizza. Are-un corp trăsnet. Pe vremuri un copil ferit, dintr-o familie prezbiteriană retrasă, Luce se emancipase, se eliberase de antisexualism. ― Are niște țâțe incredibile, spuse el. Îți plac țâțele ei? Te excită? ― Nu. ― Te excită mătărânga tipului? Am dat din cap vag, sperând că se termină. Dar a mai durat ceva vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
entuziasm. Ed Exley stătea În poziție regulamentară de drepți, În vreme ce Bud rămase tolănit pe scaunul lui. Își scoase pistolul, Îl sărută și suflă niște presupuse urme de fum de pe țeavă. CAPITOLUL 41 O nuntă de gală, pe pajiște, cu slujbă prezbiteriană. Bătrînul Morrow a făcut comanda și a achitat nota de plată. Pe 19 iunie 1953 Marele V Își puse pirostriile. Cavaler de onoare - Miller Stanton. Joanie Loew, deja trotilată de punciul cu șampanie, Însoțea mireasa ca doamnă de onoare. Dudley
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
la sediul central și ceru mașini de intervenție rapidă și pompieri la circ. Kadesky se grăbi spre ușă: - Mă duc să evacuez cortul. Bell spuse că va suna la Serviciul de Ambulanță și va dispune echipe de pirotehniști la Biserica Prezbiteriană. - Vreau mai mulți polițiști în civil în parc, spuse Rhyme. Cât de mulți. Simt că Magicianul va fi acolo. - Va fi acolo? - Să privească focul. Va fi aproape. Îmi amintesc cum avea ochii atunci când privea focul în camera mea. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
al doilea cerc al Infernului. I se mai spune, libidinos, „concupiscență“ sau, boieresc, „desfrânare“. Unii își croiesc viața astfel încât să păstreze virginitatea tuturor fecioarelor din lume neatinsă, așa cum fac, de exemplu, scrie Bernanos în La Grande Peur des bien-pensants, „pastorii prezbiterieni sau metodiști, bine îmbrăcați, bine hrăniți, cu contul lor în bancă și Buick-ul lor, așteptând ca o mai bună organizare a serviciilor de profilaxie venerică și igienă mentală să le facă funcția inutilă“. Iar alții aleg calea cealaltă, instruind trupul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
Va avea mereu convingerea că St. Regis’ l-a stricat, așa că-și va trimite fiii la școala cu cursuri de zi din Portland. Va muri de ataxie locomotorie la patruzeci și unu de ani, iar nevastă-sa va dărui bisericii prezbiteriene un stand pentru botez - sau cum naiba s-o fi numind - cu numele lui Încrustat În el... — Oprește-te, Amory. Spui lucruri infernal de triste. Dar tu? — Eu fac parte dintr-o categorie superioară. Ca și tine. Noi suntem filosofi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
sertare și verifică și debaraua alăturată, căutând și verificând dosare și hârtii. Nimic. Se duse în partea din spate a casei. Alte două debarale. Aspiratoare, perii de covor, haine din blană de nurcă și o rugă înălțată spre Dumnezeul lui prezbiterian: rogu-Te, nu-i lăsa să le țină într-un seif! Un birou în care se ajungea prin baia din spate, o bibliotecă, un birou cu opt sertare pline cu de toate: scenarii de film, coli, plicuri, hârtii personale vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
aș întoarce la asta nici ca neevreu. Ideea mi-a venit în unul din acele coșmaruri cu ochii deschiși de la ora trei. Mă voi duce la biserică. Voi îmbrățișa mai strâns noua mea identitate. Puteam să aleg între biserica episcopală, prezbiteriană, luterană sau catolică și probabil între alte șase biserici pe care nu le observasem în drumurile mele prin cartier. Lui Madeleine i se va părea ciudat. Nici unul dintre noi nu era credincios. Fuseserăm de acord să ne creștem copiii departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
unui individ pe nume Jonas Weinberg. Îi vândusem în 1976 o poliță de asigurare universală de un milion de dolari, sumă foarte mare la vremea aceea. Îmi amintesc că tocmai împlinise șaizeci de ani, era medic internist, lucra la spitalul prezbiterian Columbia și vorbea englezește cu un ușor accent german. Vânzarea asigurărilor de viață nu e o afacere rece și un agent bun trebuie să fie capabil să rămână pe poziție în ceea ce adesea poate deveni o discuție dificilă și dureroasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
În ochii lui pentru a căuta vreun semn de apreciere, n-am auzit decât: „Aiurea!”. Le-am povestit părinților despre necazul meu cu dentistul. Ei s-au sfătuit și au hotărât să mă ajute să mă pregătesc. Tatăl meu, pastor prezbiterian și familiarizat cu arta oratoriei, m-a ajutat să concep discursul și să-i finisez forma. Chiar În fața casei, aveam niște curmali japonezi, lângă care, Împreună cu tatăl meu, exersam În fiecare seară, când el ajungea acasă. Avea În mână un
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]