100 matches
-
-n față. (IVLRA: 71) (c) evenimente: A: Și uite, formez număru doamnei B. B: N-o fi acasă. Asta ar fi cea mai... plauzibilă explicație (IVLRA: 68). Uite contractează și alte valori (în care calitate este desemantizat parțial sau total). Prezentativul în discuție poate acționa la mai multe niveluri (cumulează mai multe funcții - manifestând diverse grade de deplasare către altă funcție decât cea prototipică): ( poate indica relații între părți ale enunțului (indice de dialog) semnalizând începerea unei replici de tip − acțiune
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
tu prin clape? (IVLRA: 33) ( poate marca menținerea legăturii între interlocutori, având funcție precumpănitor fatică: A: Ce să fac? Bine. Uite nu vii pe aici mîine? B: Mâine sînt mai prinsă cu meditațiile astea sâmbătă. (IVLRA 173) B. Funcționează ca prezentativ citațional: ( în introducerea argumentului de necesitate (în combinație cu un element relativ care, cine, ce, despre ce, despre care, despre cine); cu această calitate s-a fixat și în expresii, înregistrate în dicționare: uite care e treaba!, uite ce-i
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
IVLRA: 165) ( în enumerări: A: Bună ce faci? B: Ciao! Bine, uite, sunt acasă, m-am mutat în garsonieră, în Brâncoveanu... A: O!: Ți-ai cumpărat? 171) C. (Mult mai puțin decât omologul său cult iată) evidențiază diverse valori argumentative (prezentativ argumentativ), contribuind la structurarea discursului: ( introduce un argument A: Tu ce faci de stai singură la ora asta. Uite, e nouă fără un sfert, stai singură acasă-n pat. De ce ești singură, Sofia? B: Păi sînt singură doar de vreo
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
i-am dres așa, a avut așa, transpirație, cutare, i-am explicat.... (IVLRA: 32) Și uite așa. Noiembrie 5, 2007. Rapid Unirea... am făcut noi egal cu Unirea Urziceni. Cât mă poate enerva Dan Petrescu (wordpress.com) 3.1.3.Prezentativele "mediatice" Un caz particular de funcționare îl constituie interjecțiile prezentative în textele mediatice vorbite (prezentativele "mediatice"). Ceea ce distinge discursul public de alte tipuri de discurs, este, în primul rând, convenționalitatea sa24. În aceste condiții, este justificat faptul că formațiunea specifică
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
am explicat.... (IVLRA: 32) Și uite așa. Noiembrie 5, 2007. Rapid Unirea... am făcut noi egal cu Unirea Urziceni. Cât mă poate enerva Dan Petrescu (wordpress.com) 3.1.3.Prezentativele "mediatice" Un caz particular de funcționare îl constituie interjecțiile prezentative în textele mediatice vorbite (prezentativele "mediatice"). Ceea ce distinge discursul public de alte tipuri de discurs, este, în primul rând, convenționalitatea sa24. În aceste condiții, este justificat faptul că formațiunea specifică pentru realizarea prezentării mediatice este interjecția "cultă" iată. Asociată inițial
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
uite așa. Noiembrie 5, 2007. Rapid Unirea... am făcut noi egal cu Unirea Urziceni. Cât mă poate enerva Dan Petrescu (wordpress.com) 3.1.3.Prezentativele "mediatice" Un caz particular de funcționare îl constituie interjecțiile prezentative în textele mediatice vorbite (prezentativele "mediatice"). Ceea ce distinge discursul public de alte tipuri de discurs, este, în primul rând, convenționalitatea sa24. În aceste condiții, este justificat faptul că formațiunea specifică pentru realizarea prezentării mediatice este interjecția "cultă" iată. Asociată inițial textelor scrise, mai apoi expunerilor
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
cele din urmă să fie utilizată cu precădere în textele mediatice actuale vorbite (interferând cu valorile colocvialului uite, simțit ca inferior și eliminat din conversația radiofonică și mai ales din cea televizată). În felul acesta, iată se transformă, dintr-un prezentativ demonstrativ, neutral afectiv, cu funcție de evocare, într-o marcă a cunoașterii perceptuale, cu toate că sensul acestuia nu include o componentă perceptuală. Posturile de radio utilizau (și utilizează) prezentativul iată în primul rând cu funcția de evocare (citațională). Bună ziua, doamnelor și domnilor
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
mai ales din cea televizată). În felul acesta, iată se transformă, dintr-un prezentativ demonstrativ, neutral afectiv, cu funcție de evocare, într-o marcă a cunoașterii perceptuale, cu toate că sensul acestuia nu include o componentă perceptuală. Posturile de radio utilizau (și utilizează) prezentativul iată în primul rând cu funcția de evocare (citațională). Bună ziua, doamnelor și domnilor. Iată care sunt principalele știri ale ediției: Peste opt mii de mineri protestează la această oră în fața Companiei Naționale a Lignitului din Târgu-Jiu... (CORV: 284) A: Iată
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
Personaju de epocă Dorin Tudoran acuma privindu-l de la distanță, de peste ocean, pentru că-n opzecișicinci, iată, să ne imaginăm că publicul din România nu știe nimic despre Dorin Tudoran (IVLRA: 233). În textele înregistrate la televiziune, interjecția iată funcționează ca: ( prezentativ de identificare: Iată, astăzi Cristian Diaconescu, candidatul Partidului Social Democrat la primăria capitalei și Sorin Oprescu, candidat independent, cei doi au fost de acord să apară într-o emisiune împreună (Realitatea TV, 9.V.2008) ( prezentativ citațional: − Domnule Negoiță, ați
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
interjecția iată funcționează ca: ( prezentativ de identificare: Iată, astăzi Cristian Diaconescu, candidatul Partidului Social Democrat la primăria capitalei și Sorin Oprescu, candidat independent, cei doi au fost de acord să apară într-o emisiune împreună (Realitatea TV, 9.V.2008) ( prezentativ citațional: − Domnule Negoiță, ați fost la întâlnirea cu Traian Băsescu. − Da. − Iată ce spune Mediafax, citând surse ...Ce ziceți dumneavoastră după această știre Mediafax? (Realitatea TV, 12.V.2008) ( prezentativ argumentativ: Dacă se întâmpla în această conjunctură... iată, patriarhul României
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
apară într-o emisiune împreună (Realitatea TV, 9.V.2008) ( prezentativ citațional: − Domnule Negoiță, ați fost la întâlnirea cu Traian Băsescu. − Da. − Iată ce spune Mediafax, citând surse ...Ce ziceți dumneavoastră după această știre Mediafax? (Realitatea TV, 12.V.2008) ( prezentativ argumentativ: Dacă se întâmpla în această conjunctură... iată, patriarhul României, pentru că și-a rupt glezna, nu se mai întâlnește cu Laura Bush (Realitatea TV, 31.III.2008) Nu mai suntem limita NATO, nu mai suntem frontiera NATO, ci iată că
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
și-a rupt glezna, nu se mai întâlnește cu Laura Bush (Realitatea TV, 31.III.2008) Nu mai suntem limita NATO, nu mai suntem frontiera NATO, ci iată că mai avem și alte state care... (Realitatea TV, 31.III.2008) ( prezentativ focalizant: Bun, de la ceilalți candidați înțeleg...o politețe normală, spun "era bine să fie în cursă", dar când PSD-ul se poartă, iată, prin candidații care sînt în cursă , extrem de prudent și oarecum înțelegător și...aș putea spune și solidar
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
de plural a formațiunilor investigate (uitați, haideți, stați) are aceeași consecință, de apropiere a elementelor în discuție de clasa verbului. (d) Prin utilizare repetată, cu anumite valori, în contexte identice, unele formațiuni tind să se pragmatizeze devenind mărci comunicative. Interjecția prezentativă textuală iată pătrunde în comunicarea orală "semiformală", preluând atribuțiile prezentativului uite (în calitate de marcă a cunoașterii perceptuale). Colocvialul uite, în contexte informale și semiformale, cumulează mai multe valori - manifestând diverse grade de deplasare către altă funcție decât cea prototipică (contribuie la
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
consecință, de apropiere a elementelor în discuție de clasa verbului. (d) Prin utilizare repetată, cu anumite valori, în contexte identice, unele formațiuni tind să se pragmatizeze devenind mărci comunicative. Interjecția prezentativă textuală iată pătrunde în comunicarea orală "semiformală", preluând atribuțiile prezentativului uite (în calitate de marcă a cunoașterii perceptuale). Colocvialul uite, în contexte informale și semiformale, cumulează mai multe valori - manifestând diverse grade de deplasare către altă funcție decât cea prototipică (contribuie la structurarea discursului, marcând începutul unei replici în dialog sau o
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
existență a unei ființe (sau a unui proces). Această existență este legată, într-o manieră mai mult sau mai puțin strânsă, de o localizare în spațiu și în timp. Prezentarea lingvistică este o categorie gramaticalizată în limbă prin diverse cuvinte (prezentative), aparținând la diverse clase lexico-gramaticale. Suportul lingvistic al prezentării este condiționat cultural. Din perspectiva funcțională, categoria prezentării nu este omogenă. Există mai multe moduri de prezentare (cf. Charaudeau 1992: 301 și urm.). Până în prezent, lingvistica teoretică a acordat un spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
un spațiu limitat acestui subiect. Realizarea unei descrieri exhaustive a categoriei prezentării în limba română este imperios necesară și nu constituie obiectul lucrării de față. 11 Vezi GALR I: 668. 12 Vezi termenul evidențiale citaționale, în Zafiu (2002a: 129). 13 Prezentativ, -ă, a, [At: PUȘCARIU, L.R. I, 113 / PL: -i, -e/ prezenta + tiv / (Nob; d. interjecții)] Care arată, care întărește un sens. Și: deictic. (MDA s.v. ). 14 În lingvistica românească, denumirea de prezentativ este utilizată pentru prima dată de Sextil Pușcariu
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
termenul evidențiale citaționale, în Zafiu (2002a: 129). 13 Prezentativ, -ă, a, [At: PUȘCARIU, L.R. I, 113 / PL: -i, -e/ prezenta + tiv / (Nob; d. interjecții)] Care arată, care întărește un sens. Și: deictic. (MDA s.v. ). 14 În lingvistica românească, denumirea de prezentativ este utilizată pentru prima dată de Sextil Pușcariu, pentru a se referi la una dintre modalitățile utilizate de către locutor "ca mijloc de legătură cu ascultătorul": "Înainte de toate avem, ca mijloc de legătură cu ascultătorul, apelul care se poate asemăna cu
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
locutor "ca mijloc de legătură cu ascultătorul": "Înainte de toate avem, ca mijloc de legătură cu ascultătorul, apelul care se poate asemăna cu alo, alo! cu care începem o conversație telefonică. Interjecțiile de felul lui mă, fă bre, hăi..., sau cele prezentative, ca na, ian, iată... sunt asemenea apeluri. Evoluția de sens pe care a suferit-o în română adică, interjecție, care în limba veche însemna "iată", iar azi introduce, ca anume, o explicație următoare, arată cum asemenea simple apeluri pot primi
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
semantice forte) "la existența relativă a unei ființe, care poate fi abordată într-o manieră particularizată sau nu − "există un x...." (vezi Charaudeau 1992: 301 și urm.). Valoarea semantică forte la care ne referim justifică utilizarea foarte frecventă a acestui prezentativ în texte religioase (unde necesitatea confirmării, cu absolută certitudine, a existenței divine și a lucrărilor acesteia este imperioasă): A venit Fiul Omului, mâncând și bând și spun: Iată om mâncâcios și băutor de vin, prieten al vameșilor și al păcătoșilor
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
și pe ucenicul pe care Il iubea stând alături, a zis mamei Sale: Femeie, iată fiul tău! (Sfânta Evanghelie după Ioan 26) Iată și-a extins apoi, treptat funcționalitatea în textele beletristice. Retorica bazată pe utilizarea în număr mare a prezentativelor textuale în argumentație se regăsește, pe alocuri, în discursurile oficiale actuale. 18 Cf. numărul de ocurențe în materialul inclus în corpusurile de limbă vorbită investigate: IVRLA CORV UITE 61 14 IATĂ 11 (TEXTE OFICIALE VORBITE) 4 (TEXTE OFICIALE VORBITE) 19Nu
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
Structura de determinare nominal-verbală (determinanți verbali circumstanțiali și complementari - elementele complementare de direcție, posibilitate, grad, cantitate, rezultat și durată) 4. Tipuri speciale de fraze (fraza cu predicate verbe serializate, fraza pivotală, fraza cu predicat structura S-P, fraza comparativă, fraza prezentativă, fraza pasivă, fraza cu morfemul ba, fraza de emfatizare) 5. Fraza complexă (prin coordonare și subordonare) Lexicologie 1. Procedee de formare a cuvintelor 2. Vocabularul de bază și vocabularul general 3. Arhaismele, neologismele și împrumuturile 4. Tipuri de dicționare Bibliografie
ORDIN nr. 3.402 din 16 martie 2009 privind aprobarea programelor specifice, valabile pentru concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante în învăţământul preuniversitar pentru profesori la specializările limba japoneză şi limba chineză. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209806_a_211135]
-
prea”, "prilično" „considerabil de”, "sasvim" „cu totul”, "skoro" „aproape”, "veoma" „foarte”, "vrlo" „foarte”. Exemple în propoziții: "Ona je mnogo veća" „Ea este cu mult mai mare”, "Bio je vrlo malen" „Era foarte mic”. Particule incitative Particule afirmative și negative: Particule prezentative Modalizatori: Această secțiune prezintă principalele caracterictici ale sintaxei limbii croate în comparație cu cele ale românei, privitor la tipurile de propoziții, părțile de propoziție, topica în aceasta și câteva propoziții subordonate. Negarea predicatului se face în general cu particula negativă "ne" plasată
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
Exemple: "Odlazim" „Plec” (subiect inclus), "Slično sam mislio i ja" „La fel mă gândeam și eu” (subiect exprimat și prin pronume). Cu predicatul exprimat prin verbele "biti" „a fi” și "imati" cu sensul „a exista” folosite impersonal, sau prin particula prezentativă "evo", există un subiect logic, care poate fi și la alte cazuri decât nominativul: Predicatul poate fi verbal sau nominal. Numele predicativ, dacă este o parte de vorbire nominală, poate fi nu numai la nominativ (ex. "Ja jesam vještac" „Eu
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
Subiectul și predicatul se acordă între ele în număr și persoană, iar la formele verbale la care se folosește participiul activ, acordul se face și în gen: "Gazdarica je ustala" „Stăpâna casei s-a sculat”. Lipsește însă acordul în construcția prezentativă cu pronume demonstrativ ca subiect, care rămâne invariabil, la neutru nominativ singular, și predicatul nominal cu verbul copulativ "biti": "Ovo je moj drug" „Acesta e colegul/tovarășul meu”, "No, to bi bila lijepa parada!" „Ei, asta ar fi o paradă
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
subiectul în persoana, număr și gen. În această ultima categorie se acordă nu numai participiul pasiv (folosit la diateza pasivă), ci și cel activ folosit la timpurile compuse cu acestă: "Ptice șu letele „Păsările zburau”. Lipsește însă acordul în construcția prezentativa cu pronume demonstrativ ca subiect, care rămâne invariabil, la nominativ singular neutru, si predicatul nominal cu verbul copulativ "biți": Ovo je moja ćerka" „Aceasta e fiica mea”. Numele predicativ al predicatului nominal cu verbul copulativ "biți" este de regulă la
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]