100 matches
-
Personaju de epocă Dorin Tudoran acuma privindu-l de la distanță, de peste ocean, pentru că-n opzecișicinci, iată, să ne imaginăm că publicul din România nu știe nimic despre Dorin Tudoran (IVLRA: 233). În textele înregistrate la televiziune, interjecția iată funcționează ca: ( prezentativ de identificare: Iată, astăzi Cristian Diaconescu, candidatul Partidului Social Democrat la primăria capitalei și Sorin Oprescu, candidat independent, cei doi au fost de acord să apară într-o emisiune împreună (Realitatea TV, 9.V.2008) ( prezentativ citațional: − Domnule Negoiță, ați
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
interjecția iată funcționează ca: ( prezentativ de identificare: Iată, astăzi Cristian Diaconescu, candidatul Partidului Social Democrat la primăria capitalei și Sorin Oprescu, candidat independent, cei doi au fost de acord să apară într-o emisiune împreună (Realitatea TV, 9.V.2008) ( prezentativ citațional: − Domnule Negoiță, ați fost la întâlnirea cu Traian Băsescu. − Da. − Iată ce spune Mediafax, citând surse ...Ce ziceți dumneavoastră după această știre Mediafax? (Realitatea TV, 12.V.2008) ( prezentativ argumentativ: Dacă se întâmpla în această conjunctură... iată, patriarhul României
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
apară într-o emisiune împreună (Realitatea TV, 9.V.2008) ( prezentativ citațional: − Domnule Negoiță, ați fost la întâlnirea cu Traian Băsescu. − Da. − Iată ce spune Mediafax, citând surse ...Ce ziceți dumneavoastră după această știre Mediafax? (Realitatea TV, 12.V.2008) ( prezentativ argumentativ: Dacă se întâmpla în această conjunctură... iată, patriarhul României, pentru că și-a rupt glezna, nu se mai întâlnește cu Laura Bush (Realitatea TV, 31.III.2008) Nu mai suntem limita NATO, nu mai suntem frontiera NATO, ci iată că
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
și-a rupt glezna, nu se mai întâlnește cu Laura Bush (Realitatea TV, 31.III.2008) Nu mai suntem limita NATO, nu mai suntem frontiera NATO, ci iată că mai avem și alte state care... (Realitatea TV, 31.III.2008) ( prezentativ focalizant: Bun, de la ceilalți candidați înțeleg...o politețe normală, spun "era bine să fie în cursă", dar când PSD-ul se poartă, iată, prin candidații care sînt în cursă , extrem de prudent și oarecum înțelegător și...aș putea spune și solidar
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
de plural a formațiunilor investigate (uitați, haideți, stați) are aceeași consecință, de apropiere a elementelor în discuție de clasa verbului. (d) Prin utilizare repetată, cu anumite valori, în contexte identice, unele formațiuni tind să se pragmatizeze devenind mărci comunicative. Interjecția prezentativă textuală iată pătrunde în comunicarea orală "semiformală", preluând atribuțiile prezentativului uite (în calitate de marcă a cunoașterii perceptuale). Colocvialul uite, în contexte informale și semiformale, cumulează mai multe valori - manifestând diverse grade de deplasare către altă funcție decât cea prototipică (contribuie la
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
consecință, de apropiere a elementelor în discuție de clasa verbului. (d) Prin utilizare repetată, cu anumite valori, în contexte identice, unele formațiuni tind să se pragmatizeze devenind mărci comunicative. Interjecția prezentativă textuală iată pătrunde în comunicarea orală "semiformală", preluând atribuțiile prezentativului uite (în calitate de marcă a cunoașterii perceptuale). Colocvialul uite, în contexte informale și semiformale, cumulează mai multe valori - manifestând diverse grade de deplasare către altă funcție decât cea prototipică (contribuie la structurarea discursului, marcând începutul unei replici în dialog sau o
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
existență a unei ființe (sau a unui proces). Această existență este legată, într-o manieră mai mult sau mai puțin strânsă, de o localizare în spațiu și în timp. Prezentarea lingvistică este o categorie gramaticalizată în limbă prin diverse cuvinte (prezentative), aparținând la diverse clase lexico-gramaticale. Suportul lingvistic al prezentării este condiționat cultural. Din perspectiva funcțională, categoria prezentării nu este omogenă. Există mai multe moduri de prezentare (cf. Charaudeau 1992: 301 și urm.). Până în prezent, lingvistica teoretică a acordat un spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
un spațiu limitat acestui subiect. Realizarea unei descrieri exhaustive a categoriei prezentării în limba română este imperios necesară și nu constituie obiectul lucrării de față. 11 Vezi GALR I: 668. 12 Vezi termenul evidențiale citaționale, în Zafiu (2002a: 129). 13 Prezentativ, -ă, a, [At: PUȘCARIU, L.R. I, 113 / PL: -i, -e/ prezenta + tiv / (Nob; d. interjecții)] Care arată, care întărește un sens. Și: deictic. (MDA s.v. ). 14 În lingvistica românească, denumirea de prezentativ este utilizată pentru prima dată de Sextil Pușcariu
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
termenul evidențiale citaționale, în Zafiu (2002a: 129). 13 Prezentativ, -ă, a, [At: PUȘCARIU, L.R. I, 113 / PL: -i, -e/ prezenta + tiv / (Nob; d. interjecții)] Care arată, care întărește un sens. Și: deictic. (MDA s.v. ). 14 În lingvistica românească, denumirea de prezentativ este utilizată pentru prima dată de Sextil Pușcariu, pentru a se referi la una dintre modalitățile utilizate de către locutor "ca mijloc de legătură cu ascultătorul": "Înainte de toate avem, ca mijloc de legătură cu ascultătorul, apelul care se poate asemăna cu
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
locutor "ca mijloc de legătură cu ascultătorul": "Înainte de toate avem, ca mijloc de legătură cu ascultătorul, apelul care se poate asemăna cu alo, alo! cu care începem o conversație telefonică. Interjecțiile de felul lui mă, fă bre, hăi..., sau cele prezentative, ca na, ian, iată... sunt asemenea apeluri. Evoluția de sens pe care a suferit-o în română adică, interjecție, care în limba veche însemna "iată", iar azi introduce, ca anume, o explicație următoare, arată cum asemenea simple apeluri pot primi
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
semantice forte) "la existența relativă a unei ființe, care poate fi abordată într-o manieră particularizată sau nu − "există un x...." (vezi Charaudeau 1992: 301 și urm.). Valoarea semantică forte la care ne referim justifică utilizarea foarte frecventă a acestui prezentativ în texte religioase (unde necesitatea confirmării, cu absolută certitudine, a existenței divine și a lucrărilor acesteia este imperioasă): A venit Fiul Omului, mâncând și bând și spun: Iată om mâncâcios și băutor de vin, prieten al vameșilor și al păcătoșilor
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
și pe ucenicul pe care Il iubea stând alături, a zis mamei Sale: Femeie, iată fiul tău! (Sfânta Evanghelie după Ioan 26) Iată și-a extins apoi, treptat funcționalitatea în textele beletristice. Retorica bazată pe utilizarea în număr mare a prezentativelor textuale în argumentație se regăsește, pe alocuri, în discursurile oficiale actuale. 18 Cf. numărul de ocurențe în materialul inclus în corpusurile de limbă vorbită investigate: IVRLA CORV UITE 61 14 IATĂ 11 (TEXTE OFICIALE VORBITE) 4 (TEXTE OFICIALE VORBITE) 19Nu
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
prade în trei dzile, cât vor putea, în Țara Românească și prădând, adus-au multă dobândă ostașii. (ULM.~ 1725: M.f.40v-41) Alboiu, Hill și Sitaridou (2014); Hill și Alboiu (2016) asimilează acest tip de efecte unor strategii de focalizare, focus prezentativ (engl. presentational focus). Structurile V1 rematice (întreaga propoziție conține informație nouă și introduce referenți neactivați în discurs) sunt bine reprezentate în textele din româna veche, ca și în alte limbi romanice vechi (Ledgeway 2007: 134; Wolfe 2015a; §3.1.3
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
homei, / Am pus mîna pe condei, / Și condeiul pe hîrtie / Și-am început cu dor a scrie" (p. 469); textele nu sînt lipsite de neologisme "Eu șăzut și pus pe gînd / îți comunic acest rînd" (p. 525), chiar în enunțuri prezentative școlărești - "Și compunerea-i așa: (...)" (p. 536). Foarte răspîndit e procedeul dublării sinonimice - "Mai întîi și la-nceput / Te cuprind și te sărut, / Mai întîi și mai de toate, / îți trimet, puiule, carte". Formula finală descrie adesea tocmai oprirea din
Scrisori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16595_a_17920]
-
s-ar îndemna reciproc cititorii revistei, într-o sporovăială la portiță sau la o bere. Pe site-ul Click! (un titlu de revistă reprezentativ prin semnul de exclamare încorporat), o serie întreagă de mesaje invită infantil la frunzărire cu ajutorul interjecției prezentative uite: „Uite ce se distrează Michael Douglas cu fiica lui!”; „Uite cum se plânge interlopului (...)!”; „Uite cu ce bunăciune se însoară (...)!” etc. (14.02.2011). Evaluarea e monoton ritmată de exclamații previzibile: „Șoc!” , „Scandalos!”, „Incredibil!”. Și lexicul „cronicii negre” e
Căsăpit, hăcuit, tranșat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5758_a_7083]
-
meilleurs voeux Herescu Fondul N.I. Herescu, ÎI/444 VI Destinatar: Avocat Nicu Stănescu Masaryk 11 București Prezentată la Estoril nr. R061.... Dată 9 șI. 1945ț oră 20, 24 Transmisă de.... Dată 10/1 ș1945ț oră 12 Că avocatul meu rog prezentativa Primministru General Radescu cerînd pentru mine sau mijloc efective de înapoiere sau salariu universitate plătit regulat străinătate sau orice însărcinare în serviciul tzarii sau aprobare deama angaja profesor lao Universitate Europa ori Amer fără prejudiciu pentru cetatzenia mea stop Izolat
Din nou despre N.I. Herescu, când și de ce a plecat din țară? by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/7412_a_8737]
-
mi-a suflat în prealabil la ureche nici un cuvânt, totul constituind pentru el o surpriză întâmpinată cu entuziasm. Nu este cazul să insist acum asupra contextului care a generat faptul și să intru în amănunte, însoțindu-le de un comentariu prezentativ absolut necesar. îmi propun să revin cu o altă ocazie, nu neapărat în legătură cu domnul Pelin. Maxy nu mi-a mărturisit niciodată ce a gândit și simțit despre textul din Revista Fundațiilor. Nu s-a pronunțat și nici nu mi-a
Însemnări pe marginea cărții lui Mihai Pelin Deceniul prăbușirilor (1940-1950) (III) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11054_a_12379]
-
118 Cf. Dimitriu, 1999, p. 808; Gramatica I, 2005, p. 657; Iordan & Robu, 1978, p. 532 etc. 119 Vezi, în Gramatica I, 2005, p. 665 ș.u., interjecțiile "cu valoare emotivă/ expresivă" (of, vai, ah etc.) vs. "interjecțiile cu valoare prezentativă/ ostensivă" (iată, uite etc.) vs. "interjecțiile injonctive/ persuasive" (zât, poftim etc.) vs "interjecțiile adresative/ apelative" (mă, măi, băi etc.) etc. 120 Conform autorilor citați supra. 121 Vezi, de exemplu, Iordan & Robu, 1978, p. 537; Gramatica I, 2005, p. 676 etc.
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ale numelui pot fi extrase dintr-un NP. Mackenzie formulează ipoteza că paralelismul dintre subiectul inacuzativ postverbal și obiectul direct se datorează unei structuri informaționale comune: cliticizarea partitivă a unui subiect cere verbului asociat să aibă o ocurență de tip "prezentativ", ceea ce caracterizează și construcția franțuzească cu en. Autorul arată că singurul tip de relație care se poate stabili este următorul: structura informațională de tip prezentativ reflectă sintaxa inacuzativă numai în măsura în care inergativele devin inacuzative când sunt folosite prezentativ. Mackenzie atrage atenția
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
comune: cliticizarea partitivă a unui subiect cere verbului asociat să aibă o ocurență de tip "prezentativ", ceea ce caracterizează și construcția franțuzească cu en. Autorul arată că singurul tip de relație care se poate stabili este următorul: structura informațională de tip prezentativ reflectă sintaxa inacuzativă numai în măsura în care inergativele devin inacuzative când sunt folosite prezentativ. Mackenzie atrage atenția asupra faptului că, deși inacuzativele, pasivele și inergativele prezentative au anumite caracteristici comune privind structura informațională, nu este nevoie să presupunem o sintaxă comună. Autorul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ocurență de tip "prezentativ", ceea ce caracterizează și construcția franțuzească cu en. Autorul arată că singurul tip de relație care se poate stabili este următorul: structura informațională de tip prezentativ reflectă sintaxa inacuzativă numai în măsura în care inergativele devin inacuzative când sunt folosite prezentativ. Mackenzie atrage atenția asupra faptului că, deși inacuzativele, pasivele și inergativele prezentative au anumite caracteristici comune privind structura informațională, nu este nevoie să presupunem o sintaxă comună. Autorul observă că anumite clase de intranzitive (cele care redau activități nonagentive) au
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
arată că singurul tip de relație care se poate stabili este următorul: structura informațională de tip prezentativ reflectă sintaxa inacuzativă numai în măsura în care inergativele devin inacuzative când sunt folosite prezentativ. Mackenzie atrage atenția asupra faptului că, deși inacuzativele, pasivele și inergativele prezentative au anumite caracteristici comune privind structura informațională, nu este nevoie să presupunem o sintaxă comună. Autorul observă că anumite clase de intranzitive (cele care redau activități nonagentive) au capacitate "prezentațională", dar selectează auxiliarul avere. Prin urmare, în italiană, cliticizarea partitivă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
între construcțiile expletive și sintaxa inacuzativelor, a pasivului și a lui se mediu, arătând că poziția postverbală a subiectului face ca verbul să nu fie accentuat (în condiții normale). Mackenzie (2006: 36−38) susține că inserția expletivă este o resursă "prezentativă"; multe verbe inacuzative sunt "prezentative", iar prin construcția expletivă apar "nefocusate". Prin urmare, construcția expletivă este un fenomen esențial pragmatic. 7.2. Inversiunea locativă În engleză, de obicei, inversiunea locativă este posibilă numai pentru inacuzative, nu și pentru inergative: On
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
inacuzativelor, a pasivului și a lui se mediu, arătând că poziția postverbală a subiectului face ca verbul să nu fie accentuat (în condiții normale). Mackenzie (2006: 36−38) susține că inserția expletivă este o resursă "prezentativă"; multe verbe inacuzative sunt "prezentative", iar prin construcția expletivă apar "nefocusate". Prin urmare, construcția expletivă este un fenomen esențial pragmatic. 7.2. Inversiunea locativă În engleză, de obicei, inversiunea locativă este posibilă numai pentru inacuzative, nu și pentru inergative: On our left was the Mediterranean
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
schimbare de stare nu sunt acceptate în această construcție. Concluzia autoarelor (Levin și Rappaport Hovav 1995: 216, 229) este că inversiunea locativă nu e diagnostic pentru inacuzativitate, ci este determinată discursiv. Funcția discursivă a inversiunii locative este aceea de focus prezentativ. 7.3. Construcții rezultative Construcția rezultativă nu reprezintă un test neechivoc, deoarece este acceptată numai de unele inacuzative, dar și de unele inergative, însă numai în condiții sintactice speciale (b): (a) The river frose [solid] ' Râul a înghețat [bocnă]' ( b
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]