99 matches
-
sunt și rivali, deci, când cestiunea dunăreană se ivi din nou, unul din ei trebuia să iasă din ministeriu. De astă dată se duse Rosetti, nu fără oțărire, precum ne spun știrile din București, pentru că refuza de a mai lua prezidenția Camerei și preferă a face politică de șef - redactor al "Romînului" în Parlament și afară de el. Dar daca Rosetti trece în opoziție deschisă sau numai periodică în contra guvernului, atunci roșii se desfac în adevăr după cum vedem din foile române în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
partizanii vechi? lată un lucru de care cată să ne îndoim. Dar că Brătianu a avut gust să facă o asemenea întoarcere 'mprejur ne-o dovedește atitudinea sa în anul trecut, când fratele și adversarul său, Dimitrie Brătianu, a luat prezidenția Consiliului. Această icoană a situației situației politice din România n-ar fi tocmai interesantă, dar ea ne deschide o perspectivă cam vastă la o deplină criză de partizi și de guvern în România. Deplina dărâmare dinlăuntru a partidului liberal va
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a da sprijinul său și al d-lui Boerescu pentru a înlesni d-lui Brătianu poziția sa la darea concesiilor mai sus citate către Austria. Adevărat că aceste concesii: Comisia Mixtă neprevăzută în Tratatul de la Berlin, ba chiar contrarie lui, prezidenția permanentă etc., se vor face unei puteri a cărei țintă constantă pare a fi călcarea în picioare a poporului românesc. Dar ce știe și ce înțelege prințul în chestie de asemenea lucruri, ce înțelege de luptele acelor pe cari în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
României, pricinuită prin atitudinea Austriei, arătîndu-se pe neașteptate concesivă în cestiunea despăgubirilor de război. Brătianu n-a dispărut împreună cu Boerescu pentru mai mult timp de pe arena puterii, dar aceasta are a o mulțumi întîi inepției frățîne-său, chemat ca urmaș la prezidenția Consiliului și mai cu seamă marei sale popularități. El nu datorește Rusiei rămânerea sa la putere și-n genere cată să blamăm ușurința cu care Viena 'l acuză pe Brătianu c-ar fi având dispoziții rusofile numai și numai pentru că
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pus-o din capul locului: Ce vrea și la ce tinde. Drept vorbind, noi n-am ști ce răspuns s-ar putea da la o asemenea întrebare. Fiecare-și aduce aminte că, la suirea d-lui Dimitrie Brătianu pe jețul prezidenției Consiliului de Miniștri, d-sa rostise cuvinte de o escepțională gravitate la adresa coreligionarilor săi politici. 133 {EminescuOpXIII 134} Pentru a realiza îmbunătățiri, zicea d-sa, fiecine trebuie să fie la locul său: hoții la pușcărie, cei ce speculă interesele publice
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și c-o voință energică mulți cari pîn' acum treceau de corupți s-ar îndrepta și ar deveni folositori țării: ba ei singuri s-ar simți fericiți când ar avea conștiința liniștită. Ei bine, același d. D. Brătianu, trecând de la prezidenția Consiliului la a Camerei, îngăduie în această din urmă calitate răscumpărarea liniei Cernavoda chiustenge și multe alte mai mărunte, dar de aceeași valoare morală. Cum rămâne așadar cu aprecierile sale de mai sus și ce voiește acum? Noi încai nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vrea electivitatea magistraturii. Pe de altă parte majoritatea aceasta fiind a guvernului Brătianu, iar d-sa, tăcând față cu proiectele radicale ale amicului său politic pare a consimți la ele, împreună cu tot cabinetul. Alegerea d-lui C. A. Rosetti la prezidenția Adunării însemnează așadar: contopirea colegiului I, al Ii-lea și al Iv-lea într-unul singur, deci majorizarea tuturor drepturilor prin delegații guvernamentali ai colegiului al Iv-lea; apoi electivitatea magistraturii, deci robia justiției sub regimul de partid, punerea onorii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
condițional de guvernul românesc după cererile stăruitoare ale mai tuturor cabinetelor (nu a tuturor). I. Înființarea unei Comisiuni Mixte pentru supravegherea navigațiunii și regulamentelor de poliție fluvială între Galați și Porțile de Fier; II. Admiterea Austriei în Comisiunea Mixtă. III. Prezidenția Comisiunei Mixte să aparțină delegatului Austro-Ungariei. Cine știe să facă concesiuni nemerite și la timp merge foarte adesea cu pași mai siguri spre împlinirea scopului său decât aceia cărora le place a se făli cu o împotrivire îndîrjită și zgomotoasă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
siguri spre împlinirea scopului său decât aceia cărora le place a se făli cu o împotrivire îndîrjită și zgomotoasă! Va să zică acum doi ani deja guvernul găsise nemerit și la timp de a concede Comisia Mixtă, admiterea neriveranei Austrie în ea, prezidenția ei de drept la o masă unde nu erau decât riverani. Nici astăzi Austria nu poftește altceva decât ce guvernul român a știut să facă, nici Conferența din Londra nu cerc în esență mai mult decât punctele de mai sus
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a face Austriei un cadou frumos. A declarat Austriei că România ar consimți ca unul din cele două posturi de delegați ai Comisiunii Europene în sânul Comisiunii de supravegheare să se încredințeze în mod perpetuu delegaților austriaci și că chiar prezidenția de drept a Comisiunii de supravegheare să fie asemenea dată în mod perpetuu. Efectul acestei propuneri era că delegații celorlalte puteri nu mai puteau exercita în sânul Comisiunii de supravegheare decât o delegațiune timporară, care nu le dădea nicicând dreptul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
drept a Comisiunii de supravegheare să fie asemenea dată în mod perpetuu. Efectul acestei propuneri era că delegații celorlalte puteri nu mai puteau exercita în sânul Comisiunii de supravegheare decât o delegațiune timporară, care nu le dădea nicicând dreptul de prezidenție. 253 {EminescuOpXIII 254} Mulțumită ingenioasei propuneri a ministrului nostru de afaceri străine, celelalte puteri se aflau reduse la o pozițiune dintre cele mai umilite în raport cu Austria, iar pentru România rezultatul era același sub ministerul Stătescu ca și sub ministerul Sturza
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ultima sa călătorie la Viena și la Berlin, fără autorizarea reprezentațiunii naționale. Și în propunerea d-lui Sturza regăsim cele trei puncte din "Romînul" de la iunie 1881: I. Comisiunea Mixtă botezată "de supravegheare"; II. Participarea Austriei neriverane în ea. III. Prezidenția ei de drept. A mai susține astăzi, după aceste descoperiri, că cestiunea n-a fost compromisă, din capul locului chiar, ar fi o curată copilărie. Fără autorizarea Corpurilor legiuitoare, fără știrea țării, aducîndu-se în cabinet, fără nici o cauză parlamentară învederată
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
deci astăzi se prezintă și el cu cererea privitoare la brațul Chiliei și, din resentiment în contra duplicității guvernului român, cere escluderea reprezentantului regelui din Conferență. Puterile celelalte, reduse prin propunerea lui Sturza de a asista ca privitori timporari la eterna prezidenție de drept a Austriei, taxate din inițiativa noastră de a cincea roată la car, găsesc de cuviință că, dacă e vorba să-i facă Austriei asemenea concesiuni, s-o facă încai în socoteala lor proprie și în schimbul unor compensații pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
NOȘTRI... Să nu se supere confrații noștri de la "Romînul" daca le vom aminti o zicătoare țărănească: "Boul se leagă de coarne, omul de limbă". Pasajul din "Romînul" prin care se promite înființarea Comisiei Mixte, primirea Austriei neriverane în ea precum și prezidenția ei perpetuă, prin care se laudă înțelepciunea guvernului de-a face la timp concesiuni nimerite și se impută opozițiunii îndărătnicie și imprudență, acel pasaj leagă de limbă și pe guvern și pe partid și pe confrați. Acel pasaj, pe care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dominațiunea Austriei pe Dunărea română, ea scăpa fără îndoială guvernul, dar scăpa și țara. Care guvern, fie-ne permis a întreba? Cel din 1881, care găsea că e prudent și la timp să admită Comisia Mixtă, participarea Imperiului la ea, prezidenția permanentă? Cel de azi, care nu vrea toate acestea? Dar nu vrea? Știm noi sigur, știm pozitiv ceea ce vrea sau nu vrea guvernul nostru? Nu știm nimic. În toate cestiunile ne-am trezit cu surprinderi, ca și când încrederea țării acesteia ar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
recapitulează - în numele guvernului român, să fie bineînțeles - concesiunile făcute Austriei. Iată - le textual: I. Înființarea unei Comisiuni Mixte pentru supravegherea navigațiunii și a regulamentelor de poliție fluvială între Galați și Porțile de Fier. II. Admiterea Austro-Ungariei în Comisiunea Mixtă. III. Prezidenția Comisiunii Mixte să aparțină delegatului Austro-Ungariei. Și încă cum se fac aceste concesiuni? Nimerite. La timp. Mergând sigur spre împlinirea scopului. Nu ca aciia - adecă cei din opoziție - cari se fălesc c-o împotrivire îndîrjită și fac zgomot. Nimeni nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
TOATE PROTESTAȚIUNILE GUVERNULUI... "] Toate protestațiunile guvernului și foilor sale în cestiunea Dunării nu sunt decât fățărnicii. Am arătat că, încă acum doi ani, "Romînul" declarase în numele guvernului că e la timp și cu cale de-a concede Austriei Comisiunea Mixtă, prezidenția permanentă și votul preponderant. În urma zgomotului ridicat de foile opozițiunii guvernul s-a hotărât să urmeze aceeași politică sub alte aparențe: d. Dim. Sturza nu e decât continuatorul fidel al politicei d-lui Boerescu, și a face toate concesiile este
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
părți a râului. D. baron de Haan, delegatul austro-ungar, votează propunerea ca numai neriverani să elaboreze anteproiectul, intră în calitate de neriveran în comitetul însărcinat cu elaborarea și...? Și prezintă un anteproiect prin care Austria se botează riverană, ba încă arhiriverană, cerând prezidenția permanentă și vot preponderant. Acest anteproiect de arhiriveranitate fiind supus Comisiunii Europene în ședința de la 4 iunie 1880, ea-l respinge pe motivul foarte bătător la ochi și învederat că, Austria nefăcând parte din statele riverane, nu poate face parte
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
supus Comisiunii Europene în ședința de la 4 iunie 1880, ea-l respinge pe motivul foarte bătător la ochi și învederat că, Austria nefăcând parte din statele riverane, nu poate face parte din Comisia de supravegheare împreună cu riveranii, ba încă cu prezidenția perpetuă și cu vot preponderant - colac peste pupăză, cum s-ar zice. La 7 iunie se primește în unanimitate propunerea delegatului rus: ca să se invite delegații statelor riverane a veni în sesiunea viitoare a Comisiunii Europene, spre a lucra împreună
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
catedrele vacante de la liceul din Botoșani, cursul superiore, în urma convocărei d-lui rectore al Universităței Iași, făcută prin circulara nr. 28 și conform telegramei ministeriale nr. 8902, ne-am întrunit astăzi în cancelaria Universităței și constituindu-ne în juriu sub prezidenția d-l[ui] Ștefan Micle am proces la lucrările următoare: S-a dat lectură adresei ministeriale nr. 8785 din 6 curent prin care se arată catedrele vacante. S-a dat lectură art. 364 - 383 din Legea instr. publice. S-a
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
printr-un joc de oglinzi foarte bine construit, realitatea românească, văzută atât de ochii naratorului, cât și de ochii mass media. Acțiunea romanului se desfășoară de-a lungul a treisprezece zile și începe odată cu răpirea lui Samuil Vernescu, candidat la prezidenția României în alegerile din anul 2001. Romanul lui Liviu Bârsan, la prima vedere unul liniar, are totuși un ritm alert, iar tensiunea crește cu fiecare pagină, ceea ce îl face pe cititor să-l citească până la capăt. Pot fi recunoscute cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
mesii) 'Ai? Ce e? Pristanda: (misterios și repede) Coane Zahario! Conul Fănică, coana Joițica!... Trahanache: Ei? Ce? Pristanda: Sunt dincoace în cabinet... au venit pe din dos, vă așteaptă. Numaidecât să poftiți acolo. Trahanache: (asemenea misterios) Nu pot să las prezidenția... să aibă puțintică răbdare. Pristanda: Trebuie... numaidecât!... Suspandați! Trahanache: (trage clopoțelul și se ridică) Stimabilă, onorabilă adunare. După discursul important, pe care l-a ținut respectabilul nostru concetățean și advocat d. Farfuridi, eu cred că ar fi bine să suspandăm
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
acesta, au fost supuse guvernelor în august 1984, fiind primite observații scrise din partea a 16 guverne, a Secretariatului Commonwealth și a Camerei de Comerț Internaționale Paris CCI. 4ș. Conferința diplomatică s-a ținut la Haga, 14-30 octombrie 1985, tot sub prezidenția prof. J.C. Schultsz; lucrările s-au desfășurat în două Comisii: I pentru examinarea chestiunilor de fond (art.1-22 din Proiect), sub președinția prof. P. Lagarde și II pentru examinarea clauzelor generale și finale (Cap.IV-V din Proiect), sub președinția
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
nația profundă e mai persistentă decît succesiunile comuniste și postcomuniste de după așa-zisa abdicare din 1947. Da, Carol este tot acolo, într-o țară în care îndrituitul imn regal, alungat, a lăsat loc unor marșuri impostor-hidoase compuse, parcă, de înșiși prezidenții care se perindă de aproape cincizeci de ani încoace. Pentru că aici nu e Anglia, nu e Germania, nu e Spania, Suedia, Olanda, nu e nici degenerata Franță, cu Marseilleza ei vindicativă (dar, oricum, iată, dăinuitoare), aici e țara în care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]