872 matches
-
des În Moldova , ca s-o cotropească și s-o pârjolească turcii.Și turcii veneau puzderie și fără număr și făceau numai rele: ardeau satele, omorau bătrânii, furau vitele și grânele, răpeau copiii și fetele și Îi duceau În neagra pribegie și amara străinătate. Ștefan cel Mare postea post aspru, mergea În munți la Daniil Sihastrul, se spovedea și se Împărtășea, apoi suna din corn, Își aduna vitejii, Încăleca pe calul lui cel alb, Catalan și pornea război cu turcii. Flăcăii
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
200 ani în urmă, după reformarea bisericii ruse de la 1654, care a culminat cu măsurile de europenizare luate de Petru I și Țarina Ecaterina II (1762-1796). Parte din credincioșii pe rit vechi refuză înnoirea și taxele mari și iau drumul pribegiei în toată lumea, inclusiv în Moldova, pe Valea Siretului. Lipovenii din Lespezi și-au menținut tradiția religioasă ortodoxă pe rit vechi (au biserică proprie), limba și portul, respectate însă din ce în ce mai rar de tineri. Cuvântul lipovean vine din rusă, „lipa”însemnând tei
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ia calea exilului înainte de a fi arestat și condamnat la moarte? Se presupune că patriarhul Nicodim, care avea să fie scos forțat din scaun și trecut apoi la cele veșnice în condiții nebuloase, l-a îndemnat să ia degrabă calea pribegiei. S-a stabilit la Paris, unde a fondat, cu mari piedici și eforturi, Episcopia Ortodoxă Română din Europa Occidentală, cum scrie și pe piatra tombală din Montparnasse. Și aici s-a izbit de ostilitatea unor preoți, de vanitățile altora și
O prietenie complicată by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7223_a_8548]
-
mai târziu osemintele mitropolitului, în același cavou a fost înmormântat și preotul Vasile Boldeanu. Cum aranjează divinitatea lucrurile! După mărturiile cumnatului lui Sadoveanu, Constantin Mitru, între marele prozator și prietenul său Visarion Puiu s-a purtat o corespondență și după pribegia acestuia din urmă, mitropolitul semnând cu pseudonimul Victor Pașcani. Scriitorul le citea, apoi le ardea. Nu se știe dacă s-a mai păstrat vreo scrisoare din corespondența celor doi. Egumenul a descoperit o singură epistolă: aceea trimisă de episcopul de
O prietenie complicată by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7223_a_8548]
-
cu spada pe măguri românești, a însorit meleagul unde muriră Sciții, și Te-a lăsat pe Tine să ni-l voevodești, voivod al trudei noastre și al plaiului Mioriții. ..................................................................... Ni Te-a lăsat pe Tine: arc, stemă, bărbăție, - venit din pribegie din Franța visătoare - precum Cercel venise cu ochi^n poezie - întors să fii luceafăr, după un apus de soare! Descălecând ca Dragoș pe vechiul Tău pământ, zidește-}i - cum pe vremuri se ctitoreau cupole - în mănăstirea sfântă a neamului Tău
Surprizele arhivelor by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9385_a_10710]
-
partea cea mai mare a românilor din Moldova Nouă au venit aici din Mehedinți. După conscripția bisericească catolică la 1549 comuna avea 66 case. Locuitorii din Moldova Nouă au trecut prin multe clipe grele, au dus adeseori jugul sărăciei și pribegiei necurmat în toate timpurile. În anul 1773 pe când s-a format serviciul militar grăniceresc, stăpânirea a voit întreaga Clisură și bineânțeles și Moldova Nouă s-o înregimenteze, însă direcția minelor a stăruit foarte mult și prin multe insistențe a reușit
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
apăsat de prezicerea oracolului, că își va ucide tatăl și se va căsători cu mama sa. Oracolul s-a împlinit, iar când adevărul iese la iveală, Iocasta se sinucide, iar Oedip, apăsat de vină, își scoate ochii și pleacă în pribegie. De aici romanticii și apoi psihiatrii au extras schema rivalității fiului față de tată și o aplecare incestuoasă față de mamă. Astăzi asistăm la o lărgire a sensului peste limită. Or, îndepărtarea de sensul primar riscă o falsificare a însăși denumirii complexului
Complexele lui Panait Istrati by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/9678_a_11003]
-
să pun stavilă. Zâmbesc cu gândul la această amintire și, dintr-o dată, Încep să plâng. Ah! Ce usturătoare lacrimi. Cum să nu plâng când ești atât de departe? Nici n-ai terminat bine cele douăsprezece clase și ai luat drumul pribegiei... tocmai În Marea Britanie. Doamne, ce face timpul cu noi! Ne ucide lent, fără să-i simțim glasul stins care ne cheamă spre punctul final al existenței. De ce nu te-ai oprit În loc... În acel moment de bucurie și glorie a
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
fericite, așteptările, frustrările, iluziile unei zile trecute. Am revenit pe meleagurile natale după ce, sub tălpile mele, s-au năruit altare, speranțe și crezul În ziua de mâine. Fiul meu, V.-M., după terminarea liceului, avea să părăsească țara, luând drumul pribegiei (Anglia ), unde s-a stabilit până la urmă ( Birmingham) . Și dintr-un dor mult prea greu de dus, s-a născut primul volum de poeme (Fata sihastră), care i-a fost dedicat. Scrisul devenise pentru mine un aliat Împotriva suferinței, putând
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
când ocnașii sunt la cârma țării?”, este o întrebare și astăzi la modă. Această anormalitate perpetuată ciclic, din patru-n patru ani, mă face să mă simt străin în țara mea, dar încrezător în generația tânără, nevoită a lua drumul pribegiei, și pe care o aștept să revină la vatră, mai ceva ca pe americani. Parafrazând titlul unei melodii a grupului Holograf, „Vreau o minune în viața îțara) mea”, vreau de la noii aleși în proporție zdrobitoare la ultimul scrutin, să coabiteze
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
care țintesc cu mare nerăbdare spre un ideal, căci românii au talent în a crede această utopie, iau calea pierzaniei, având încredere, cu sinucigașă larghețe, în maleficii aventurieri politici. Apoi, decepționați de realitatea lipsită de orice orizont, ei iau drumul pribegiei și sclaviei în vestul atrăgător, adoptând strategia struțului, de-ți vine să te autoflagelezi de naivitatea unora sau să râzi cu mâna la gură ca proastele. Amintindu-le de sloganul lui Lenin : „învățați, învățați, învățați!”, însuși mai marele „licurici jucător
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
după abia o lună, curtea imperială este zguduită de rebeliunea lui An Lushan, căreia îi urmează un război civil de mai mulți ani. Poetul este nevoit să-și părăsească familia și să plece din capitală, petrecându-și viața în peregrinări. Pribegia și sărăcia ce-l hărțuiau permanent l-au ajutat să cunoască și mai bine realitățile sociale. În această perioadă, scrie multe din valoroasele sale poeme în care exprimă profunda simpatie față de nevoiași și repulsia față de situația haotică din țară. Reprezentative
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
făcea plăcere. În scurt timp, redactorul-șef, profesor de limba română, constată că noua angajată are posibilități intelectuale cu mult peste cerințele funcției sale. O încurajă să scrie. După câteva zile, Luana îi aduse " Întoarcerea acasă", o compoziție duioasă despre pribegia înșelătoare a celor ce caută împlinirea printre străini: Cine n-a trăit departe de casă nu știe ce înseamnă să revii, după ani, acolo unde te-ai născut, acolo unde sunt părinții, frații, prietenii și cunoscuții. Acasă! Ce poate suna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
își poartă plumbul întristând cerul; ploaia țese pânză de păianjen pe geamuri; câmpul îmbracă o haină argintie - brună; săgeți frânte de cârduri de cocori și rândunele străpung cerul; norii fug goniți de vânturile înălțimilor; rânduiți în unghi cocorii își încep pribegia; pădurea are în răstimpuri înfiorări; solzii frunzelor mărunte s-au zburlit pe ramură; pădurea tace melancolică; unduiau lin funigeii; cu galben și cu roșu își țese codrul ià; logodna semințelor blânde cu lutul bătrân; vânturi grele bat în geamuri; tonuri
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de vie. Toate viețuitoarele se găsesc într-o continuă mișcare și se pregătesc pentru sezonul rece; la fel și păsările care sunt într-o continuă forfotă, făcându-și planul pentru călătoria spre țările calde. Rânduiți în unghi cocorii își încep pribegia: fâlfâituri dese de aripi se aud din când în când și berzele își părăsesc cuiburile de stuf pregătindu-se de drum. După ce s-au strâns toate, înălțându-se grămadă, una câte una, și-au luat locul în șirul lung ce
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
primăvară. În spatele meu, era râulețul. I-am privit suprafața lucie pe care unduiau lin funigeii. În oglinda de cristal a apei se vedeau solzii frunzelor mărunte ce s-au zburlit pe ramură și rânduiți în unghi, cocorii care își începeau pribegia. M-am întors acasă mulțumită că am reușit să o văd și să vorbesc cu ea, toamna. Mihaela Pascu, clasa a IV-a C Se apropie toamna Atunci când lunga vară se sfârșește și încetîncet începe să domnească răcoarea, atunci când păsările
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
casei și solzii frunzelor mărunte sau zburlit pe ramuri, semn că toamna harnică a venit din nou la noi cu alaiul ei de bogăție și belșug. Pe cerul fumuriu de toamnă se zăreau rânduiți în unghi cocorii, care-și începeau pribegia lor lungă și obositoare. Soarele nu-și mai trimite razele ca niște săgeți de foc către pământ; acum razele lui coboară temătoare ca filtrate prin miere. Toamna a trecut cu o mare dăruire prin livezi, ogoare, dar și prin pădurile
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
te mai oprești până-n deșertul Sahara. Pe la ferestre se prelinge din cer o lumină lichidă care se sleiește încet-încet pe geamuri și tremură ca o perdea groasă de gelatină. Văzduhul e plin de cocori. Rânduiți în unghi, cocorii își încep pribegia. Desigur, vama nu se deschide numai pentru cocori. În țările calde mai pleacă sticleții, graurii, rândunelele și alte cântări ale codrilor. Nopțile se fac din ce în ce mai lungi și zilele din ce în ce mai scurte abia s-a crăpat de ziuă, că și începe să
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
lui numeroasă de soții, copii și nepoți niciodată nu-i fusese atât de aproape. Lor nu era necesar să le explice cine este și de unde vine, sau cel puțin aici el nu mai simțea nevoia s-o facă. Obosit de pribegia unei vieți, s-a întors în casa părintească, ca să trăiască, să-și savureze cafeaua de dimineață pe prispa pe care odinioară fumau pe rând străbunicul, bunicul și tatăl. Căci așa s-a hotărât el să trăiască aici dintr-odată, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ban, / Cerșind pe la stat / Bocind că-i defavorizat.“ (Trândavul) Lipsit de spirit critic, încântat de propria lui creație, Mircea Noaghiu se celebrează singur, povestind, în prefață, în ce împrejurări și-a scris versurile: „Acum, la «strunga vieții», după ani de pribegie pe crestele munților [...] Dumnezeu m-a răsplătit cu un «surghiun» într-un loc mirific. [...] Simțeam puterea benefică a forțelor telurice, care parcă-și micșoraseră gravitația și-mi permiteau să zburd ca pe vremea copilăriei. În seara aceea am încropit câteva
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
acum bătrânul dascăl, odată revenit la vatra strămoșească printr-o fericită întâmplare, dătătoare de mari speranțe întru îndreptățite reparații, apoi spulberate fără menajamente și înscrise la capitolul deziluzii majore. Casa părintească, atât de mult visată în jumătate de secol de pribegie, a regăsit-o doar într-o stăruitoare amintire, cu acoperișul în patru ape, cu prispa de pământ la temelie și cuiburi de rândunele sub streașina joasă. Lipsea și grădina, și livada, și fântâna, și Iazul Morii. Și casa bunicilor Manole
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
a conservat o faptă măreață și un nume deseori întâlnit în Bucovina înstrăinată și peste tot în Țara Românească. Îndurerat peste măsură, întâiași dată a pus la îndoială vremelnicia marilor nedreptăți îndurate de întregul său neam de ropceni plecați în pribegie. Povara originii Mihai Zimbru s-a trezit mahmur de-a binelea după o băută gospodărească, cum îi zicea el, de două-trei zile în șir, cu ulcioare de vin vechi de Cotnari, cu hartane fripte, cu strune la ureche și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Și așa zile și nopți, nopți și zile în șir, strecurându-ne printre tancuri, motorizate, blindate, chesoane, afeturi, camioane, trupe românești și nemțești în retragere, care nu se sfiau să clameze Kaput Hitler, șirul de rădvane ale celor plecați în pribegie înainta, sub un cer neprietenos, ca o reptilă fără de sfârșit, cu viteza melcului, către interiorul Țării. Frumos spus ziaristule! Și aproape impresionant... Dar eu te-am întrebat de ce ați fugit din Nord... Nu mă interesează poveștile tale de posibil ziarist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
1944, călugărul își propune să devină medic și susține examenul de admitere la Facultatea de Medicină din Cluj, aflată în refugiu la Sibiu. Intrarea rușilor în țară îl îndeamnă să fugă peste graniță, dar încercarea eșuează. După cinci luni de pribegie, își începe, în 1945, studiile medicale la Cluj. Se înscrie de asemenea la Academia Teologică, în anul II, și frecventează cenaclul literar al profesorului Victor Papilian. La sfîrșitul lui mai 1946, la Cluj se produc tulburări interetnice, provocate de agenții
„Ce straniu poate fi destinul unui om!“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7617_a_8942]
-
răscoli îndelung și zadarnic; "nu s-au dumerit niciodată cum de-l văzuseră pe călugărul Anania intrînd și nu-l mai văzuseră ieșind. Deveneam, și pentru ei, un mit." Exmatriculat din Universitate, fostul conducător al grevei pleacă din nou în pribegie. încercările, repetate, de a reveni la Cluj se traduc în tot atîtea arestări și "trimiteri la urmă" sub escortă. Șansa pare a-i surîde prin întîlnirea întîmplătoare, la mănăstirea Bistrița, cu patriarhul Justinian, care îl ia sub ocrotirea lui și
„Ce straniu poate fi destinul unui om!“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7617_a_8942]