130 matches
-
Văcăroiu. Pătruns de însemnătatea locului doi în Stat ca oasele bătrîne de umezeală. Mai volubilul ministru al culturii se conversa neoficial, pe la spatele dlui Iliescu, lîngă care făcea figurație, cu nu se vedea bine cine. Întorcîndu-i spatele dlui Șerban Mihăilescu, pricăjit, intrat la apă, scăzut, împuținat, probabil ca urmare a afacerii Păvălache. Să nu spuneți că n-ați văzut toate astea. Nu vă cred. De plictiseală festivă, am dat-o pe Știri. Dar, acolo, altă plictiseală. Tot festivă. De parcă altceva nu
Plictiseală by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14505_a_15830]
-
vestea că englezoaica de 285 de kile, intitulată cea mai grasă femeie din Marea Britanie, a mâncat carne până a murit. Păcat. Dacă mai trăia, poate apuca Băsescu să tragă un shoot-ing cu fata, în rolul bugetăriței care călărește un contribuabil pricăjit, interpretat de Cristian Preda. Deși, cu cei 15.000 de euro de la Bruxelles, eu zic că se va întrema el, până la viitoarele alegeri europarlamentare. Fiindcă nu strică niciodată părerea unui expert, Libertatea îți spune ” Unde le place femeilor să fie
Ziare, la zi: Cristi Tabără intră în partidul lui Dan Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/27990_a_29315]
-
ce Discovery ori National Geografic? Teleenciclopedia de odinioară era cu adevărat palpitantă. Ai uitat-o, nu e așa? Ai uitat cam multe, dragă Telefob, de unde fobia d-tale de om recent. Citește-l pe Patapievici și ai să vezi ce pricăjit ești din punct de vedere moral și religios, trăind în prezentul d-tale recentissim și perisabil ca o pungă de lapte. Și lasă-l pe telefil să scrie cronica t.v., dacă îți displace atît de mult t.v.-ul
Scrisoare deschisă () [Corola-journal/Journalistic/15181_a_16506]
-
articol, a fost emblematic, aș zice, pentru biografia „socialistă” a amândurora. Campania josnică de presă din 1982, manevrele de intimidare (inclusiv cele legate de vreo premiere scandaloasă a damnatului autor de către curajoșii săi colegi de breaslă) și, În sfârșit, anularea pricăjitului premiu al Uniunii au contribuit, firește, deși nu decisiv, la plecarea mea. Erau destule alte argumente copleșitoare, la data aceea, pentru ca asemenea „necazuri” să-mi pară, În context, frivole. Dar „definitivarea” exilării nu am avut puterea (nici inteligența, recunosc) a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
rugină și peste ele răsuflarea de ceapă a scafandrului. Ninge și peste ape. Afară este o noapte grea de smoală. Albul se stinge În negru. Dimineața În pomul tău de iarnă strălucesc sărace globurile. Au cumpărat până la urmă un brad pricăjit pe care l-au ascuns În pod până ai adormit. Mama zâmbește. Tatăl este aproape beat. Îți strângi În brațe frățiorul și te tot uiți la globuri. Sub brad același cadou ca anul trecut. O mașinuță nouă de tablă kaki
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Dumnezeu asupra mea, frumusețe, inteligență, îmi este oare mie îngăduit să cred că pot să mă las să mor de foame așa, fără nici un motiv? Ce vreau eu, să se uite lumea toată viața la mine ca la un băiețel pricăjit, sfrijit, sau ca la un bărbat? Ce vreau, să fiu îmbrâncit și să râdă lumea de mine, să ajung piele și os, ca să mă dărâme de pe picioare până și un strănut, sau vreau să impun respect? Cum vreau eu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
în capul meu prepuber. Da’ de ce? mă întreabă tata. Nu ți-a zis unchiu’ că ăsta-i cel mai bun... — Vreau unul cu suspensor! Ei bine, treaba asta o face pe mama să se umfle de râs. — Pentru lucrușorul ăla pricăjit? mă întreabă ea cu un zâmbet amuzat. Da, mamă, închipuie-ți: pentru lucrușorul ăla pricăjit. Bărbatul potent al familiei - realizat în afaceri, tiranic la el acasă - era fratele cel mai mare al tatii, Hymie, singurul dintre toți unchii și toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ăsta-i cel mai bun... — Vreau unul cu suspensor! Ei bine, treaba asta o face pe mama să se umfle de râs. — Pentru lucrușorul ăla pricăjit? mă întreabă ea cu un zâmbet amuzat. Da, mamă, închipuie-ți: pentru lucrușorul ăla pricăjit. Bărbatul potent al familiei - realizat în afaceri, tiranic la el acasă - era fratele cel mai mare al tatii, Hymie, singurul dintre toți unchii și toate mătușile mele care se născuse de cealaltă parte a Atlanticului și care vorbea englezește cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
compusă din vreo cincisprezece vagoane și bineînțeles, bucuria tuturor recruților nu a fost mică. Când am văzut luminile capitalei, când în valize mai rămăseseră doar niște capete de salam, bucățele de pastramă și ghiudem, ici, colo câte un pui fript pricăjit, alături de ciorapi și vreun pulover de lână, căci știam că în unitate se confiscă aceste alimente și obiectele de îmbrăcăminte civile, l-am trezit pe bravul nostru caporal, am băut cu el ultimile trei sticle de vin, am înfulecat hoțește
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
miez.” - Apoi, doi copii, dacă-i ai, nu-s amândoi la fel, zise altă vecină cu gândul la plodurile ei. Fac și eu ca Doșoaia când vorbea despre feciorii ei : „Bietul Gică și porcul de Mitică”. Nu se știe cum, pricăjit, într-un colț apăruse fierarul Mazarache. Zgribulit, își încălzește palmele la foc, în timp ce în vârful nasului îi atârnă o picătură tulbure. Slab, cu dinții galbeni și-o gâlcă de piele pe obraz, moșneagul ascute topoarele și din când în când
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
rînd golași, tendoanele și mușchii le pulsau deja vizibil În membre, sau așa mi se părea mie atunci. Eu am fost singurul născut cu ochii larg deschiși și acoperit cu un strat modest de blăniță moale, cenușie. Eram, de asemenea, pricăjit. Și, credeți-mă pe cuvînt, e cumplit lucru să fii pricăjit atunci cînd ești mic. Acest lucru a avut un efect cît se poate de nefericit asupra capacității mele de a participa cum trebuie la rutina alăptatului, care, de obicei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
în cireșul amar care se înălța drept și neted în mijlocul straturilor de trandafiri. Din vârf puteam vedea toată partea aceea a orașului, în urmă, ulițele încîlcite, cu case ca de țară, cu cîte-o antenă pe acoperișuri, și turla de tablă pricăjită, lipsită de demnitate, a unei bisericuțe. La orizont, ieșind dintre case ca un înotător dintre valuri, zăream statuia dorobanțului de la Rond, înspăimîntătoare. Văzusem la cinema filmul Godzila, despre un monstru imens care distrugea un oraș. Așa arăta și statuia soldatului
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Dupré nu trebui să se uite în urmă ca să se convingă că ziaristul făcea exact ceea ce făcea, deoarece, fără îndoială, și el ar fi făcut la fel în asemenea împrejurări. Poate că acel prăpădit puț otrăvit și cei trei palmieri pricăjiți nu însemnau nimic în imensitatea pustiului Tenere, dar constituiau singurul punct de referință, singura umbră și ultima speranță de salvare pentru oricine s-ar fi aflat pe o rază de sute de kilometri. Îl privi de sus, își mai spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
de o parte și alta a drumului, în fundul văii, și cu cei doi versanți superb deschiși și pierzîndu-se în zare. În partea de sus a versantului din dreapta drumului, cum urci, camuflată pe fundalul unui mănunchi de brazi, se vede, mică, pricăjită, total inaparentă, celebra Hütte, "cabana". Nici un drum nu duce la ea și trebuie să ieșim din șosea și să o luăm, pieptiș, în sus, prin zăpadă, pentru care sîntem total nepregătiți, pentru că jos, în Freiburg, ca și la Heidelberg și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
am făcut intrarea în scenă? Ce se întîmplă în culisele prin care am intrat? Și apoi, ce se întîmplă cu noi după încheierea spectacolului? Cum arată culisele prin care ieșim? încotro ne ducem? Toate religiile lumii, chiar și cele mai pricăjite, în măsura în care presupun un "cult al morților", nu s-au îndoit o clipă că există un "pe urmă" și un "dincolo". Toate presupun rupturi de nivel, praguri, treceri, tărâmuri diferite, vehicule, luntrași, zei psiho-pompi. Toate presupun desprinderi ale sufletului de trup
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nelipsita scobitoare pe care pe urmă o punea după ureche pentru cină. Daniel pregătea fructiera și vasele de spălat pe mîini și Celso le ducea stăpînilor primele platouri pe care le pregătise Abraham. Amîndoi rîdeau cu veselie țărănească de pederastul pricăjit și pederastul pricăjit Îi disprețuia, Îmbrăcat cum era cu tricoul de tenis și cu părul oxigenat. În sufragerie, arhitectul la modă și soția lui, o Susan mai ștearsă, savurau Încîntați căprioara la cuptor pe care Juan Lucas o califica drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
care pe urmă o punea după ureche pentru cină. Daniel pregătea fructiera și vasele de spălat pe mîini și Celso le ducea stăpînilor primele platouri pe care le pregătise Abraham. Amîndoi rîdeau cu veselie țărănească de pederastul pricăjit și pederastul pricăjit Îi disprețuia, Îmbrăcat cum era cu tricoul de tenis și cu părul oxigenat. În sufragerie, arhitectul la modă și soția lui, o Susan mai ștearsă, savurau Încîntați căprioara la cuptor pe care Juan Lucas o califica drept neîntrecută. „Nu știu cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și Își drese glasul. Dumneata crezi că eu aș putea să devin tată? Probabil că mi-a citit perplexitatea pe chip, fiindcă s-a grăbit să adauge: — Nu vreau să spun tată biologic, fiindcă mă veți fi văzînd voi cam pricăjit, Însă, mulțumesc lui Dumnezeu, providența a binevoit să mă Înzestreze cu potența și forța virilă a unui taur de Miura. Mă refer la un alt fel de tată. Un tată cumsecade, știi dumneata. — Un tată cumsecade? — Da. Ca al dumitale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
își continuă treburile pe străzile care, în unele locuri, sunt la fel de aglomerate ca ziua. Pagină separată Este o dimineață mohorâtă, iar Pran se trezește înghețat și dezorientat. Deasupra lui zărește niște contururi întunecate, neregulate, care se materializează într-un spate pricăjit. Lângă capul lui, un șir de purtători de ricșă și proprietari de tarabe se așază pe vine deasupra rigolei, scuipă, bârfesc, își curăță măselele și-și golesc intestinele. Întoarce capul, amintindu-și cu oroare unde se află. Cerșetorul mai doarme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
fața care-mi amorțește, un puseu de energie mă străbate. E vremea să trecem la acțiune. Bat puternic În ușă. O dată, de două, de trei ori. Aud o voce plângăcioasă: — Bine, bine! Vin. Ocky, alias Brian Ockenden, alias un pămpălău pricăjit și bleg cu o gură care-i n rahat până-n gât, deschide ușa Îmbrăcat Într-un tricou și chiloți boxeri. Gura și ochii i se măresc de uimire. — Domnule Ockenden. Bună, zâmbesc eu trecând brutal pe lângă el În hol. — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
tocmai se spăla pe mâini. — Să fiu al naibii. Tipul blond mă privi cu un dispreț amuzat. Ajustându-și expresia de pe față, Închise ușa. Tu ce vrei? Crăpătura de o palmă nu prea lăsa loc pentru ochii mei Înguști, nasul pricăjit și buzele pline. Aranjându-mi flanelul pe care-l purtam pe umeri, mi-am strâns poșeta la piept și am recurs la minciunile pe care le pregătisem În caz că bănuielile mele nu s-ar fi adeverit. — Bună ziua, am spus pe un ton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
avea îndoieli și accepta - ce-i drept, tot mai rar - ideea că s-ar putea înșela. Năstase niciodată! Cel puțin așa dădea impresia când vorbea despre cultură. Pentru dl Adrian Năstase, deocamdată numai prim-ministru al unei țări mici și pricăjite, dar care va ajunge curând din urmă Bulgaria, literatura nu e o tichie de mărgăritar pe capul mai mult sau mai puțin chel al președintelui Iliescu. Așa a fost pe vremuri, în ceaușism. Acum, în „capitalismul de cumetrie” (Iliescu dixit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
câte versuri mă asaltează, steaua mea de zăpadă!... Închise ochii și imaginea acelei cântărețe și dănțuitoare îi apăru atât de vie, încât putu să-i simtă respirația, multele, feluritele ei mângâieri și sărutări până când viermele nesățios și băgăreț, organul cel pricăjit se grozăvi dintr-odată. Știu, știu, neghiobule! Tu recunoști întotdeauna femeia aia și numai pe aia. Hmm! Hai s-o spunem altfel!... Mmm!... Satiri, pani, silvani... Pa-pam, pam, pa-pam... Da, ține-o tot așa!... Satiri, pani, silvani... Toți aproape-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
El de ce naiba n-a făcut-o? Nici măcar de traduceri nu s-a apucat ca lumea. S-a mulțumit doar să încropească imaginare tratate dintre noi și Înalta Poartă pentru un oarecare congres din Focșani, adică un fals, și o pricăjită gramatică pentru uzul unui obscur agent austriac... Cât despre poza de veșnic și la fel de îndrăgostit de oricare purtătoare de fustă mai acătării... aceeași ciulama de rose-tuberose pentru fiecare.” Iancu știa că Nicolae n-ar fi fost de acord cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
că el e comunistu’. Nu-i cazul să exagerezi, mamă, spuse Ignatius, după ce își făcură loc prin mulțimea care se risipea și o porniră cu pași grăbiți pe Canal Street. Privi îndărăt și-l văzu pe bătrân și pe polițistul pricăjit gata să se încaiere sub ceasul de la magazinul universal. Vrei, te rog, să-ți domolești puțin pasul? Am impresia că am un suflu la inimă. — Ia mai taci din gură. Crezi că mie mi-e bine? N-ar trebui s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]