1,499 matches
-
dezrobirea de bolșevici, o mișcare de front spre răsărit ; în martie 1944 : mișcare inversă, catre apus; în vara: revenirea bolșevicilor și re-inceperea deportărilor, arestărilor, execuțiilor pe loc a “colaboratorilor cu dușmanii patriei sovietice” ; apoi cumplită foamete, mai putin cea “naturală”, pricinuita de secetă bântuind și în Moldova românească și în Ucraina de sud, cât hotarita la Kremlin, ca pedepsire suplimentară, iar îndeplinirea ei supravegheată; desigur,de la Kremlin - și, în ciuda rapoartelor autorităților de ocupație, rusești (sanitare, de partid, de NKVD), menținute încă
SĂ FIM UN VIS de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380444_a_381773]
-
dezrobirea de bolșevici, o mișcare de front spre răsărit ; în martie 1944 : mișcare inversă, catre apus; în vara: revenirea bolșevicilor și re-inceperea deportărilor, arestărilor, execuțiilor pe loc a “colaboratorilor cu dușmanii patriei sovietice” ; apoi cumplită foamete, mai putin cea “naturală”, pricinuita de secetă ... Citește mai mult Să fim un vis... O ocupație rusească mai rea decât o navală tătărască, în iunie 1940, urmată de ceea ce știau oamenii din Basarabia de la oamenii de dincolo de Nistru, din Ucraina, răzbătuți, noaptea, înot, câți mai
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
dezrobirea de bolșevici, o mișcare de front spre răsărit ; în martie 1944 : mișcare inversă, catre apus; în vara: revenirea bolșevicilor și re-inceperea deportărilor, arestărilor, execuțiilor pe loc a “colaboratorilor cu dușmanii patriei sovietice” ; apoi cumplită foamete, mai putin cea “naturală”, pricinuita de secetă ... XXXIII. NU PLÂNGE, CÂNTĂ!, de Iacob Cazacu Istrati, publicat în Ediția nr. 1891 din 05 martie 2016. de Iacob Cazacu-Istrati Vreau Bucuria și-Adevărul să mă îmbete cu putere, O dată- n viața sa ma răcoresc. Nu plânge
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
foarte numeroși autori de infracțiuni care deși sunt identificați și dovediți totuși nu numai că nu sunt deferiți justiției și nici nu li se aplică de îndată sechestru asigurător pe averea mobilă și imobilă pentru garantarea despăgubirii statului pentru pagubele pricinuite dar funcționarii care aveau obligația legală să o facă se motivează tardiv și în batjocură că pur și simplu au uitat dosarele prin vreun sertar ( bine înțeles, în deplină conivență cu șeful lor fiind în așteptarea împlinirii termenului de prescripție
TICBARABURIBITARAC CERFIJEMISLETEPOCAIOMIJE !!! CLAR !? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380902_a_382231]
-
și meritau atenția juriilor internaționale. Verdictul a fost, prin urmare, scurt și plin de înțelepciune: „Statul se face vinovat de toate aceste acuzații și este obligat să-l despăgubească pe reclamant cu suma de un milion de euro pentru suferințele pricinuite. Sentința este definitivă și irevocabilă și se va duce la îndeplinire în termen de o lună!” La rândul său, statul se declară vinovat și plăti suma de la buget, că așa plătește statul. Un act de reparație care nu va afecta
EROAREA JUDICIARĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376672_a_378001]
-
aer ca niște mine amenințătoare pentru a lovi pe cel ce le-a produs. O gândire sau o acțiune negativă este resimțită dureros de mii de organisme. De aceea există o lege a naturii și a științei conform căreia răul pricinuit altora ne face rău și nouă înșine. De aceea străduința de a ierta dușmanii și de a îndrepta spre ei numai gânduri de pace și iubire constituie un act protector pentru noi. Potrivit legii bumerangului, tot ceea ce emitem în atmosferă
SFATURI PENTRU SĂNĂTATEA SUFLETULUI de VALERIU POPA în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375093_a_376422]
-
în adevăratul înțeles al cuvântului și care, în general privește: nerâvnire la lucrul altuia, înapoierea lui, dacă se află în mâinile noastre, sau a folosului pe care l-am dobândit de pe urma lui, îndatorirea de a ne îndeplini făgăduințele, repararea pagubei pricinuite și rânduirea pedepselor la oameni după faptă"72. Potrivit lui Grotius nu poate fi negată nici înclinația oamenilor spre controversă, nici nevoia de a trăi într-o comuniune pașnică. Nevoia de viață în comunitate constituie baza cea mai profundă a dreptului
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
secolul trecut la majoritatea populațiilor din bazinul mediteranean, iar cercetătorii confirmă existența acesteia în Africa, Oceania sau Australia chiar și în zilele noastre. Potrivit unor autori, legea talionului și sistemul compozițional au constituit un veritabil progres, limitând răzbunarea la răul pricinuit victimei. Talionul este menționat în vechile coduri la majoritatea popoarelor antice: în Codul lui Hammurabi 64, la greci în legile lui Solon, la romani în Legea celor XII Table, la evrei în cărțile lui Moise, dar el s-a păstrat
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de răzbunare: "se spune că noi nu-l facem pe vinovat să sufere doar pentru a suferi; nu este mai puțin adevărat că ni se pare normal să sufere"84. Acestor cinci elemente, unii autori le mai adaugă unul: suferința pricinuită ofensatorului trebuie să fie o parte esențială și intenționată a pedepsei 85. Importanța definiției dată de Flew constă în faptul că prezintă pedeapsa în contextul unui sistem de norme, ca rezultat al unui proceduri organizate, iar această aspect distinge pedeapsa
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a face o restituire victimei; în plus, dacă societății trebuie să i se compenseze ceva, acel lucru este încălcarea legilor ei. (ii) Retributiviștii cred că săvârșirea unei infracțiuni trebuie pedepsită și că pedeapsa impusă trebuie să fie proporțională cu prejudiciul pricinuit. Spre deosebire de utilitarism, retributivismul se axează pe stabilirea unei pedepse proporționale și nu pe beneficiile urmărite prin aplicarea pedepsei. Retributivismul încearcă să răspundă la întrebări precum "de ce merită infractorii să fie pedepsiți?" și "cum poate fi calculat și transpus într-o
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sens riguros științific este susținut de afirmațiile sale prin care recunoaște imperfecțiunea talionului în aplicarea sa la realitatea externă. Spre exemplu, o persoană care a comis un viol, nu trebuie la rândul ei să fie violată, ci doar ca suferința pricinuită făptuitorului să fie echivalentă celei provocate victimei. Este greșit să considerăm că la Kant "retribuție" înseamnă "răzbunare". Răzbunarea este un instinct natural, dar moralitatea ne cere să ne ridicăm peste ceea ce ne dictează instinctele noastre de răzbunare. Apare aici problema
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
persoană lipsită de discernământ. "Prin faptul că pedeapsa este văzută ca conținând propriul său drept, prin aceasta criminalul este onorat ca o ființă rațională"113. Pedeapsa favorizează reintegrarea delincventului în societate, pentru că, prin aplicarea ei nu se urmărește repararea daunei pricinuite, ci normalizarea vieții sociale. Cel care a încălcat dreptul, își asumă în mod liber și voluntar pedeapsa: "omul își dă consimțământul în ceea ce privește pedepsirea. Este deopotrivă natura crimei, ca și propria voință a criminalului, ca crima făcută de el să fie
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
considerând că "fiecare om are puterea de a pedepsi o infracțiune pentru a preveni comiterea acesteia din nou, în scopul conservării întregii omeniri"135. Cesare Beccaria considera că "pentru ca o pedeapsă să aibă efectul dorit este de ajuns ca suferința pricinuită să depășească beneficiul pe care îl aduce infracțiunea; și în socoteala acelui prisos de suferință trebuie să intre inevitabilitatea pedepsei și pierderea profitului pe care l-ar aduce infracțiunea"136. Pentru a determina dacă o pedeapsă este justificabilă, utilitariștii încercă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
oferă legea, cum ar fi liberarea condiționată, decât consecințele cel mai severe ale faptei sale: o pedeapsă privativă de libertate 164. Pentru utilitariști, care consideră pedeapsa ca un rău în sine, o pedeapsă particulară poate fi justificată doar dacă suferința pricinuită este mai mică decât răul produs prin actul infracțional. Dacă diferite forme de pedeapsă ar avea același rezultat, utilitariștii ar opta pentru cea mai blândă dintre ele. Prin urmare, dacă pedeapsa capitală sau o pedeapsa mai blândă cu închisoarea ar
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Spam, născut la..., domiciliat în..., de profesie aprod gradul I, a ratat din vina Societății Regale a Căilor Ferate acea licitație și, implicit, perspectiva unui câștig de 23.394.833,47$; realitatea dovedită de expertiza contabilă cerută cum că paguba pricinuită numitului dr. Radoslav Isidorovici Spam se ridică într-adevăr la suma de 23.394.833,47$; în conformitate cu art. 24 aliniat 2, art. 43 aliniat 6 și art. 44 modificat, obligă Societatea Regală a Căilor Ferate să-i plătească numitului dr.
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
într-adevăr răuvoitor?" l-a întrebat judecătorul pe maestrul Ludovic L.. "Nu are importanță nici ce cred eu și nici ce a crezut juriul, important este ce a crezut și ce crede mandantul meu" a răspuns avocatul.) Totuși, pentru dezastrul pricinuit, pentru că a cauzat atâtea tragedii, justiția suverană n-a putut să nu-l condamne pe Ludwig van Stieberen Fiul, chiar dacă a ținut cont de faptul că era vorba despre un vlăstar al familiei van Stieberen. Lumea a rămas dezamăgită: de ce
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
necruțând nici pe greci, nici pe latini. Împărăția latină din Bizanț părea a se doborî cu totul sub slăbiciunea întrunită a copilăriei și bătrâneții. Vremi grele apăsau preste tot provinciile apucate de puterea de fier a războiului, a căror suferințe, pricinuite atât de mînile amicilor cât și ale inamicilor, întreceau orice măsură a suferințelor obicinuite ale războiului. Ioannițiu, aprig dușman al romeilor, dar și un puternic răzbunător al lor, dete pe mâna sălbatecului contingent auxiliar de cumani să prade-n bunăvoie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
că scopul ei este frică de Dumnezeu: e vorba de acea teamă sacra ce constituie fondul oricărei atitudini religioase autentice și care se împletește cu iubirea de Dumnezeu. Semnificație: iertător generos care îl și vindeca pe cel iertat de răul pricinuit de păcat. 3.1.15.2. s’Qlț NoœQ’: „rădicând”, „bun iertătoriu” (SC); „Cel ce ștearge”, „milostiv”(Blaj); „Cel ce șterge”, „bun și iertător” (BVA, „iertător” (G-R; BS); „te-ai milostivit” (C); euilatós, aphairÄÎn(LXX); „propitius” (Vg); „Dieu de pardon
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
pe versificarea unor aspecte privind realitățile basarabene, în strofe sugerând o atmosferă apăsătoare, care vor alcătui ciclul Icoane din Covor basarabean (1943). Ponderea în această culegere o dețin stihurile în care poetul deplânge pierderea Basarabiei în 1940, dând glas durerii pricinuite de ocupația străină, în expresii, simboluri și imagini care, în condițiile istorice date, aveau darul de a emoționa. Mai substanțială este proza lui I., în special cea din primele volume - În lunca Trotușului (1923), Amintiri și lacrimi (1932), Duduia Adela
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
și-a găsit un susținător neașteptat în persoana principelui Carol, moștenitorul Coroanei României. Aflat în Ungaria, deoarece era ofițer în armata română, se pare că impetuosul Carol - trimis pe „front“ pentru a fi îndepărtat de ecourile încă nestinse ale scandalului pricinuit de aventura maritală cu Zizi Lambrino - s-a implicat (sau a fost implicat de alții) în negocierile promovate de Erdelyi. Este greu de descoperit care a fost rolul lui Carol de Hohenzollern, însă numele său apare în mai multe rânduri
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
memoriei ne ajută să extragem din ele predominant aspectele și episoadele pozitive. Eșecurile și dezamăgirile e bine să fie tratate mai cu indulgență în imaginea globală despre noi și acțiunile noastre, cu atât mai mult cu cât ele, pe lângă suferințele pricinuite, au avut și darul de a ne înțelepți și în acest compartiment fascinant și fierbinte al traiectoriei vieții. De altfel, unii psihologi sociali cred că, în locul categorizării iubirilor în mai multe stiluri, cumva abstracte, mai realist și profitabil ar fi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
lor. Și tâmpindu-se oștile la Bolota, s-au lovit în față, și dând războiu vitejește de îmbe părțile, pierdură lăpușnenii războiul, și domnișorul încă se înecă în Prut”46. „De noroc era Petru Vodă cu cazacii - constată Ureche necazurile pricinuite lui Petru Șchiopul de incursiunile cazacilor prin Moldova în timpul șederii sale pe tron -, că în domnia dintâi nu mai avea odihnă de dânșii, acum la o a doua domnie bine nu se așeză la scaun, iată cazacii venia să apuce
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
omorî în 1655), iar Florica, fiica bună, l-a luat pe un alt sluger, Preda, care - după numele soției - va căpăta - vedeam - porecla de Floricoiul. A căzut în lupta contra lui Leon Vodă din 1631, după un stagiu în pușcărie pricinuit de Alexandru Iliaș. Ilinca (sau Elena), o fată cu sânge domnesc (era fiica lui Nicolae Pătrașcu și a Anei, fiica lui Radu Șerban), a fost măritată cu Istratie Leurdeanu, fiul faimosului uneltitor Stroe. Pe Istratie l-a ucis Mihnea al
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
acum în situația penibilă a unui om al uscatului și cerceta din ochi, deznădăjduit, bordul înalt și săltăreț al corabiei, pe care nu putea spera să-l atingă. Am mai arătat, cred, că de câte ori întîmpina vreo cît de mică dificultate pricinuită indirect de infirmitatea lui, Ahab se enerva și-și ieșea din fire. în cazul de față, această enervare era agravată de împrejurarea că doi dintre ofițerii corabiei străine, stînd aplecați peste copastie, lîngă scara perpendiculară prinsă în tacheți, întindeau spre
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vas și-l însoțiseră un timp, scoțînd țipetele și gemetele acelea aproape omenești. Dar explicația aceasta nu făcu decît să-i tulbure și mai adînc pe unii dintre mateloți, deoarece mai toți marinarii nutresc în legătură cu focile un sentiment foarte superstițios, pricinuit nu numai de vaietele pe care le scot cînd sînt la ananghie, ci și de înfățișarea omenească a capetelor lor rotunde și a fețelor lor destul de inteligente, ce se înalță iscoditoare din apă. Pe mare, în anumite împrejurări, focile au
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]