103 matches
-
Scenariul unui poem: Umbra lui Mircea. La Cozia. Tema turnului. Lucrurile purtate de caleașca sublimului. Obiecte-simboluri. Un caleidoscop de peisaje. Spațiul ocrotitor: schitul, cetatea În ruină, vesela vale. Variația temporală, figura nestatorniciei. Erosul unui moralist. Figura așteptării. Florile și Îngerii. „Prieteșugul” și figura renunțării cordiale. Figurile energiei și figurile dezolării. VIII. Dimitrie Bolintineanu. Deplasarea poeziei spre sud. „Simțualismul”. Spațiul bosforian. Violența dulcelui și dalbului. O strategie a răsfățului. Figura „verguralului”. Sunul și prefumul. Gustul pentru pietrele prețioase. Amarantul, roza și crinul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lirice. Scriitura erotică și funcțiile ei. Dragostea ca excitant al expresiei. 2. Conachi și preocuparea de a cuprinde noima amorului. Cele două firi ale amorului. Tema fatalității erosului. „Urgiile” și „bețiile” iubirii după Anton Pann și alții. 3. Amorul și prieteșugul. Simpatia, mila și credința. „Muncile” lui Don Conachi. Un Don Juan care se ia drept un Tristan. Umilința, arma seducătorului moldo-valah. Impaciența năvălitorului erotic. Cele patru culori ale dragostei. 4. Imaginea obiectului erotic la primii noștri poeți. Nurul și duhul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dinapoi mai lungi, se amestecă într-un aitic* de lupi, umblînd cu ei după pră zi de vite și chiar de oameni, mai ales după cei născuți din flori. Prietenie Cînd un cîne trece printre doi prieteni, li se strică prieteșugul. Primăvară în dimineața zilei de Sf. Gheorghe se pune pe la case verdeață, spre semn de primă vară. Primejdie Cînd a cădea din sfeșnic o lumînare pe urma cuiva, ace luia mare primejdie i se vestește. Privighetoare Despre privighetoare se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și de ocupat încît n-am vreme să plec pe vro două zile la Iași, ca-nainte. Am sărit din lac în puț cu schimbarea aceasta. Caragiali nu mai lucrează nimic și abuzează pot zice într-un mod extraordinar de prieteșugul meu pentru el ba are de gînd să mai plece și la Iași, nu știu eu singur pentru ce." În ceea ce privește sperarea și rîsul împreună, Eminescu le dezminte: "Musiu în chestie e, îmi pare, tot în București. Dar nu l-am
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
bine observa Barbu Cioculescu "Respinși de mediu și de prezent, Craii își croiesc o lume a lor de protocoale și de reverii, creație mateină în care citim însăși viața lăuntrică a scriitorului." Un singur cusur se recunoaște lui Pașadia Măgureanu "prieteșugul cu Gorică", personaj care ne coboară în Subura, priceput în știința vieții "care nu se învață din cărți", personaj care introduce în roman figura paternă, despre care Mateiu se exprimase în Jurnal cu, zice Ș. Cioculescu "candoarea cinismului". În reflectarea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
207, r. 10 11 : „vă rog a mai povățui pe copilul meu, care știu că vă supără din când în când.” rugămintea adresată cu încredere unui prieten, de a substitui protectoratul părintesc . 27 r. 34 : „Vă rog dar, în puterea prieteșugului” se invocă sentimentele amicale pentru a justifica rugămintea adresată . 28 p. 209, r. 4 : „Anecdota trimite-voi, însă puțină zăbavă!” atitudine politicoasă de a anunța depășirea termenului de trimitere a unui material promis. 29 r. 16 17 : „sunt mândru de
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
ar ști, copilă, Da, v-ar crede neam de sfinți. Și să stați numai l-atîta... Bine? Sunteți voi cuminți? - Taci mătușă, tu mă superi, De-i vorbi mai mult eu fug. Ce se pare că-i iubire Nu-i decât prieteșug. - De prieteni, se-nțelege, Vă-nșelați cu mult sistem. Și de dânsul nu pe-atâta, Dar de tine mai mă tem. Pîn-acum pornirea voastră Ați știut să o mascați Și în sufletele voastre Cu durere vă iubeați. Promițând unul altuia
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
nostru, acolo eterna icoană în care sufletul românului se arată, aici mâhnit și tânguitor, aici voios și zglobiu, aici viteaz și disprețuitor de moarte, aici blajin, aici îndârjit, priponitor și aprig... dar totdeauna măreț și bun până va putea lega prieteșug cu acea limbă frumoasă și negrăit de dulce, fără de care poezia în veci nu va putea trăi. Nu se poate uita entuziasmul lui George Sion care elogia limba românească astfel: Mult e dulce și frumoasă Limba ce-o vorbim, Altă
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
are înșurubat la spate, deasupra feselor"44, amintește de imaginea desfigurată de avântul oratoric al furibundului Mitică din Situațiunea sau de perseverența maniacală a "teribilului" Lache din O lacună, ambii deciși să-și reducă la tăcere interlocutorii prin argumente inbatabile. Prieteșugul dintre Cotadi și Dragomir este o reiterare cu note specifice a celei dintre Lache și Mache din celebra schiță ce le poartă numele, singura în care atentul observator și moralist, Caragiale, a simțit nevoia fixării epice a "fiziologiei" cuplului de
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ce dădeau semnalul pornirii. Nicanor, care descifra ușor, dintr-o narațiune, partea cu miez, pricepu că în noaptea când plantonul Marin Tărniceru alergase, de colo-colo, ca să abată din latura bostănăriei imensa cavalcadă, de fapt, fostul lui camarad de militărie legase prieteșug de ocazie, cu paznicii megahergheliei. Însetat, ca și ei, de drumul prin arșița de furnal a Baisei, se îmbătaseră toți, ca niște porci, așa că, purtându-și piedicile lor de fier, caii porniseră să cutreiere de voie, după apă, prin loturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ceea ce presupune că sîntem în drept de a o ceda sau de a n-o ceda. Ne hotărâm de a n-o ceda și Rusia a ocupat-o astăzi pe deplin. În fine, susțiind dreptul nostru, vedem ivindu-se colții prieteșugului. Bucureștii sânt împresurați de trupe, în Vlașca cazacii își bat joc de populație dând oamenii afară din case, trenurile noastre cu munițiuni sânt oprite în drum, c-un cuvânt Rusia a început a întrebuința mijloacele ci civilizatrice pentru a ne
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
somează pe rege să continue războiul, căci altfel va fi rău. Regele nu urmează, se întoarce prin Oltenia, e încunjurat de oastea ușoară a Țării Românești și scapă abia cu puțini oameni ca prin urechile acului în Ardeal. Stricatu-s-au poate prieteșugul pentru vecinicie prin acest act de răzbunare? Ba nu, căci doi ani după aceea încheie o nouă alianță cu același rege al Ungariei. În sfârșit această alianță îl duce pe Mircea din nou înaintea Nicopolei, unde în fața strălucitei oști creștine
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
curată copilărie. Noi, nu-i vorbă, le-am dori naționalilor liberali, d-lor Giani, Cariagdi, Carada, Pișca, C. A. Rosetti, tot români de cea mai veche origine, un Vlad Țepeș, căci i-ar lecui {EminescuOpXII 42} pentru totdeuna și [de] prieteșug cu Rochefort și de multe alte suferințe. Ar vedea dumnealor ce liberal era Vlad V. Dar ce glume sunt acestea din partea "Romînului"? De la Radu cel Mare datează de ex. decadența țării? Serios e asta? Radu era om pacinic, după mărturisirea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în alt timp peste scabroasele afaceri de pe cari mucenicul ridicase cu neprihănita sa mână un colțuleț al vălului. După trista experiență pe care a făcut-o i-am recomanda ca, în retragerea sa involuntară, să cultiveze mai intime legături de prieteșug cu d-nii C. A. Rosetti, Carada, Costinescu, oțeliți în luptele pentru patrie și pentru țâțele bugetare. De la acești trei crai de la răsărit, de la acești magi filozofi atât de abili în arta pietrei filozofale, în arta de-a preface patru clase
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
văd Însă pe Cristi Îngrijorat de lipsa lui. Aș face Încă o vrăjitorie să i-l aduc, doar să mă lămurească de ce plânge după el. La urmaurmei, cea mai bună vrăjitorie - tot m’ați Învinuit o vreme că am bun prieteșug cu patronul vrăjitoarele, Belzebut - cea mai bună vrăjitorie deci, e a vorbi despre. Ei, Cristi! Nu știu câtă biologie știi, Moti, dar află că orice plantă vrea să fie singură sub Soare. Și poartă un război chimic, pe sub pământ, cu celelalte. Se
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
făcut apostat din casa părintească, care îmi propunea înainte protecții, slujbe, chiverniseli, și m-am pus în mijlocul zidurilor celor dărâmate ale Sfântului Sava, un biet dascăl cu câțiva leușori pe lună, încongiurat de câțiva școlari săraci, hotărâți și fanatici în prieteșugul meu și în cugetul și alegerea lor“. Ca să se poată dedica artei dramatice, mulți elevi ai Școlii Filarmonice „s-au arătat surzi la glasul naturei, părăsind și chiar pe ai lor părinți și preferind strâmtorarea și neaverea“. În 1839, la
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Opera d-lui Vlahuță”, în Viața Romînească, 9, vol.32, febr. 1914, p. 212. 2. Radu D. Rosetti , „Dor”, în „Anuarul presei romîne și al lumei politice”, 2, 1908, p. 140. 3. Lucrurile încep de la Conachi („Visul amoriului”, „Amoriul din prieteșug”), Alecsandri (care plasează într-o proză „romanța” „Amor, amor,/ încîntător!/ Amor, amor,/ Te chem cu dor”), Alexandrescu („Prieteșugul și amorul”), Pann („Despre amor sau dragoste și ură”). Să mai amintesc, oare, culegerea „Spitalul amorului” a acestuia din urmă, un document
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Dor”, în „Anuarul presei romîne și al lumei politice”, 2, 1908, p. 140. 3. Lucrurile încep de la Conachi („Visul amoriului”, „Amoriul din prieteșug”), Alecsandri (care plasează într-o proză „romanța” „Amor, amor,/ încîntător!/ Amor, amor,/ Te chem cu dor”), Alexandrescu („Prieteșugul și amorul”), Pann („Despre amor sau dragoste și ură”). Să mai amintesc, oare, culegerea „Spitalul amorului” a acestuia din urmă, un document interesant pentru chestiunea pusă în discuție aci? 4. V. Opere, p. 124 și, respectiv, 339. 5. Ibidem, p.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ale sale înălțimi stîncoase și aspre priveliști montane, este introdus, cum remarcă Eugen Simion, peisajul alpin în poezia română. În lirica erotică este un romantic exaltat și își rezolvă chinul produs de femeia care este un înger, prin apel la prieteșug, bună cale de potolire a pasiunilor. "Cu productivul, inegalul D. Bolintineanu, poezia română se deplasează spre sud, spre zona orientalo-mediteraneană, acolo unde se amestecă miturile. Florile Bosforului, Macedonele, puternicul poem Conrad inventează un spațiu liric în care natura este magică
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
lînei de aur scriind și primul poem despre aceste pățanii năstrușnice se numea Orfeu adi-că sfînt ca un pește. Și cabirii din Canaan, aveau o divinitate sub formă de pește la fel cum apare pe tăblița 9 ce arată mare prieteșug între preoții geți și cei gali pripășiți de dor de foaie albastră printre șatrele mioriticilor. În județul Botoșani s-a descoperit un pește de aur de cca 60-70 cm ce arată răspîndirea acestui cult în spațiul getic dar nu numai
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
al PUR a votat formarea unei alianțe electorale cu PSD, dl Tudoran și PUR au hotărât, din motive menționate succint într-un comunicat de presă, întreruperea contractului. Dl Cornea se înșeală considerând că dl Tudoran ar fi trebuit „să explice prieteșugul său politic cu Dan Voiculescu” și „ruptura intervenită mai târziu”. Dl Tudoran consideră că ieșirea timpurie dintr-un contract nu trebuie să fie un spectacol public. Prin vară, dl Cornea punea un grav semn de egalitate între dl Voiculescu și
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Mihail Eropkin (Iaropkin), Ivan îi cerea ducelui Alexandru să lase liberă trecere unui sol al său care mergea în Moldova, în dorința de a stabili relații de prietenie pentru ca Ivan, Alexandru, Ștefan și Mengli Ghirai să trăiască în pace și prieteșug. Alexandru, însă, se plânge socrului său că Ștefan și Mengli Ghirai „ne sunt mari dușmani și au pricinuit țării noastre, marelui ducat, pagube însemnate, orașele noastre ni le-au ars și au mânat în robie multe capete de oameni...”. El
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Prințul Banatului" a fost favorizat de regimul Iliescu și atunci când i s-a acordat dreptul să îmbutelieze apă plată, din Valea Cernei. În schimb, investitorilor occidentali li s-a comunicat că era vorba de apă strategică. Interesant este că, după ce prieteșugul lui Zaher cu autoritățile regimului Iliescu s-a rupt, în anul preelectoral 1995, un asociat al lui Iskandarani l-a acționat injudecata pe sirian, la fel de subit. Asociatul - nimeni altul decât Radu Tinu, fostul adjunct al Inspectoratului de Securitate Timișoara, pînă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
ȘI MAFIA AUTOHTONĂ Nueleele specializate în tranzacții economice ale organizațiilor teroriste din România au avut, încă din 1990, tendința să se orienteze către formele clasice ale economiei subterane, implicând în acest soi de activități comerciale și pegra lumii interlope autohtone. Prieteșugul regimului Iliescu, toleranța acestuia față de nucleele extremist-teroriste internaționale - instalate bine mersi în România - cu permise și legitimații în regulă, a constituit o sursă principala de expansiune rapidă a economiei subterane și a înfloririi mafiei locale. Șapte ani granzii au făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
cu dracu' până treci puntea, mormăie Luca Arbure. Fățărie, nefățărie, n-o putem trece, singuri nici eu fără el, nici el fără mine, glăsuiește Ștefan. Puntea suspinelor, precizează Țamblac. Avem nevoie unul de celălalt, ca aerul avem nevoie, rostește Ștefan. "Prieteșug?"... Și de ce n-ar fi? Părinții noștri se aveau ca frații. "Iancule, părinte al meu", așa-l chema taica Bogdan pe taică-su. În anii de pribegie la Hunedoara Mateiaș era un țânc toată ziulica era în spinarea mea; eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]