182 matches
-
Sunt urmaș al asirienilor și egiptenilor, a suspinat el, cu un accent pe care nu-l voi uita niciodată. Pe acest neguțător de antichități nu l-am mai văzut de atunci și nu-l voi mai vedea. Îi rămân totuși prietin întru veșnicie. IIItc "III" Aici, la „poartă împărătească“, îmi spunea el, la „poarta ortalelor“ și la „poarta fericirii“, în întreite țarcuri de piatră, au furnicat miile de ieniceri, bostangii, hadâmbi albi și negri, cadâne și roabe negre din Sudan, pitici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
dă Domnul Dumnezeu înștiințarea. Dar Selim, al doilea fecior al doamnei Roxelana, era un flăcău pântecos și buged. Îi plăcea să mânânce îmbielșugat și se spunea că are o înclinare neînfrânată pentru vinuri, cu care se îndeletnicea în tovărășia unor prietini. Mult mai mult se bucură de dragostea maicii sale Baiazid, al treilea fecior, care avea în priviri ascuțimea ei și în înfățișare liniile divine ale frumuseții. Gingir, copilul șubred, se prăpădise din voința prea înaltă a lui Allah. Deci, urmând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Părintele tău și stăpânul nostru, a zis ea, socotește că nu e destul de înțelept să te ținem departe de noi. Deci îți poruncește să te întorci un timp în serai, la dascălii tăi elini. Xtc "X" Aceasta a fost istorisirea prietinului meu, neguțătorul armean. Amurgul umbrea grădinile Istambulului. Priveam mișcat ostrovul de arbori și clădiri al Seraiul Vechi. Domnul Ghirgor Misir mă îndeamnă cu oarecare maliție să observ că expunerea sa, deși mi-a fost servită în stil înflorit, după moda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
hurii pe venețiană. Iar Selim bețivul a scris în catastif jertfa tuturor fraților săi din același sânge, după legea neclintită a acelui mormânt al zădărniciilor care se numește Seraiul Vechi. Iată, se face noapte. Asupra Bizanțului se va ridica luna. Prietinul meu a tăcut. Simțeam amândoi truda zilei. Căscam pe rând; ne era somn. —Da-da, am mormăit eu privind visul Bizanțului... Rămâi cu bine prietine. Fantazii răsăritene, 1946 În Roxelana, scrisă și publicată după Creanga de aur (1931) și Divanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
care se numește Seraiul Vechi. Iată, se face noapte. Asupra Bizanțului se va ridica luna. Prietinul meu a tăcut. Simțeam amândoi truda zilei. Căscam pe rând; ne era somn. —Da-da, am mormăit eu privind visul Bizanțului... Rămâi cu bine prietine. Fantazii răsăritene, 1946 În Roxelana, scrisă și publicată după Creanga de aur (1931) și Divanul persian (1940), Nicolae Manolescu vede un program estetic relativ nou al prozatorului, caracterizat prin „amestecul de elemente europene, mai realiste, și de elemente orientale, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de decorații ! Că fusese rănit la Predeal și-l ținuse ascuns chiar baba ! Chiar madam Ioaniu, Mironescu o chema p-atunci, îl ținuse ascuns luni și luni, și chiar bărba su, Profesoru, chiar el îl ascunsese, că era ei amândoi prietini. Și p-ormă-l luase nemții pe bărba-su dintâi să-l ducă în lagăr, da pe Ioaniu nu. Ioaniu se-mbrăcase civil și trecuse-n Moldova, el știa cum de trecuse. Și luptase la Mărăști, și iar îl rănise, și p-ormă-l umpluse
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Să pleci fără o pensie, fără nimic... Cum spuneam, să le fii și tu o povară... — Ei, la bătrânețe, musai să ai banu tău ! Numa bătrân să nu fii și s ajungi pe la ușile altora !... Că-s rude, că-s prietini, tu să n-ajungi la mâna lor... Cum zicea și madam Ioaniu, Dumnezeu s-o ierte... O perdeluță gălbuie, stropită de ulei și cu marginea descusută, acoperă fereastra bucătăriei, zăbrelită de drugi solizi de metal înnegrit. Perdeaua a cusut-o
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cameră mare și-una mică jos, și sus, la cucurigu-l lăsase numa pe băiat. Pe Tudor. Acu era mai mulțumite, că se făcuse băiatu mare și-avea camera lui, un’ să-nvețe. Și p-ormă seara-ncepea să vie prietini d-ai lui, colegi de școală, ei știe de pe unde venea toți, grămadă. S-aduna liotă sus și punea muzică d-a lor, numai niște ciocane - să dai să n-o mai auzi ! Dacă nici mă-sa-mare nu putea s-o
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Un film porno, nu-i așa? - Avea și acțiune. Eu eram un șmecher, cu raglan de-ăla, lungu’, luat peste slipi și cu cizme. Intram într-un palat cu căndelăbri aprinse, unde stătea unu’, de era frate de-al meu, prietin bun cu mine, el stătea răsturnat pe-o canapea de-o culoare cam cu e ambalaju’ de la ciocolata aia cu vaca, de-mi place mie. O știi? Giulia dădea ochii peste cap și zicea că știe, apoi cerea acțiune: - Spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
munci, cîte năcazuri și cît plîns cu suspinare!” Conachi concentrează, aici, romanul lui de dragoste cu Zulnia din care face simbolul unei mari pasiuni. Au existat, Încredințează poetul, momente dramatice de ezitare („jalnică stînjenire”) Între două sentimente: „Ori a fi prietin și să mă trag de Zulnia, Ori să-i descopăr amoriul ce cu-atîta tiranie M-au cuprins și mă-mpilează...” Însă Ikanok decide să prefacă sfînta legătură Într-o pasiune strașnică și, În amintirea acestei prefaceri, sapă pe copaci celebrele
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
tă de adâncă și grozavă durere. În acele clipe mintea refuză să ʹnțeleagă, iar inima se strânge de jale. Numai încetul cu încetul își fac loc celelalte sentimente, care au așteptat înfricoșate la poarta sufletului covârșit de durere. În sufletele prietinilor, în sufletele acelora care au cunoscut de aproape toată țesătura vieții celui dispărut acum din mijlocul lor, care l-au prețuit în toate faptele și l-au iubit, amintirile duioase ale vieții cu frământările bucuriile ei se strecoară picătură cu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
netăgăduită pentru plăcerea de a reda întâmplările prin dialog, care „imită” vorbirea. Fragmente precum cel de mai jos, în care dialogul se îmbină cu monologul, se întâlnesc peste tot în povești și ar putea fi cu ușurință puse în scenă: „ Prietine - zise Dănilă - nu mi-i da capra ceea, să-ți dau carul ista? Apoi... dă... capra mea nu-i de cele săritoare și-i bună de lapte. Ce mai la deal, la vale; bună, ne-bună, na-ți carul și
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
ei se bat magarii În fundul pivniței alerg. Se certe Ungurii și Leșii... "Ce-mi pasă mie? La Cotnariu "Eu chefuiam cu cimpoieșii, "Cu măscărici și lăutari; "Și sub umbrarele de cetini "Norodu-ntreg juca și bea, Iar eu ziceam: să bem, prietini, "Să bem, pîn-nu vom mai putea. "Dacă venea să rătăcească "V-un învățat archeolog, "Vorbind în limba păsărească, "Nu m-arătam ca să mă rog. "Dar ție-ți place doina, hora, Îți place-al viței dulce rod, "Tu povestește tuturora "De
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Mușatin, "Pîn-ce-ncheiau în gura mare 110"Cu Ștefan, Ștefan, Domnul sfânt, " Ce nici în ceriuri samăn n-are, Cum n-are samăn pe pămînt! "Moldova cu stejari și cetini Ascunde inimi mari de Domn. "Să bem cu toți, să bem, prietini, "Să le vărsăm și lor în somn. "Păn-la al zilei blând luceafăr "Să bem ca buni și vechi tovarăși; "Și toți cu chef, nici unul teafăr, Și cum sfârșim să-ncepem iarăși. "Răpiți paharele cu palma, Iar pe pahar se strângă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Când ajunge aproape, îmi dă binețe ca unei vechi cunoștințe.... Îi răspund, dar nu mă pot opri să nu-l întreb: „Da’ cine ești, părinte?” „Suntem vechi cunoștințe, fiule, și dacă stau bine și mă gândesc chiar un pic de... prietini. Am hălăduit cândva împreună pe drumuri lungi și întortocheate, căutând limanul dincolo de ceață... Uneori l-am bănuit a fi aproape, alteori se depărta precum stelele în univers... Și asta nu din nepriceperea noastră, ci pentru că bunii noștri străbuni nu au
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
întrucât anumite replici și fapte pun sub semnul echivocului relația previzibilă între personaje. "Diplomația" cu care venerabilul Trahanache rezolvă chestiunea "plastografiei", surprinde și avertizează asupra ascunselor sale abilități de detectiv. Precizarea din finalul piesei ("eu n-am prefect! Eu am prietin!"), departe de a sublinia orbirea personajului, poate fi înțeleasă ca revers al enunțului ironic sau ca insinuare a șantajului subînțeles. În același timp, valorează ca impunere cu autoritate în agora a unei imagini convenabile convențional, dar și ca restabilire decisivă
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a plăcut lui Calligari și câtorva prieteni ai săi. D-nii Calligari, Radovici, Vintilă Rosetti și încă doi-trei a găsit de cuviință să protesteze contra proclamării regalităței și, pentru a da o mai mare întindere protestărei lor, a invitat și câțiva prietini franceji și americani, spre a le ține de urât. Protestarea a avut loc la o cafenea numită Procope. Un ponci aprins pentru circonstanță lumina mutrele protestanților; câteva discursuri terminate prin "Să trăiască România, să trăiască viitoarea Republică Romînă" au format
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL AVENTURĂ, CĂLĂTORIE Testul nr. 11 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: Într-o seară din luna trecută eram adunați mai mulți prietini, toți lungiți pe divanuri, după obiceiul oriental, și înarmați de ciubuce mari, carele producea o atmosferă de fum vrednică de sala selamlicului a unui pașă. Afară cerul era învălit de nori vineți, care se spărgea deasupra Iașului, cu gând de
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
13 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: Capitolul IX În ce chip Jder cel mititel a ajuns la dragostea lui Cneaghina Tudosia ieși singură; când trecu și el pe lângă stăpânul său, jupânița îndrăzni să-l oprească. - Acesta-i Jder, prietinul meu, lămuri coconul Alexandru. - Aș dori să rămâie, mărturisi jupânița Nasta. - Rămâi, prietene Ionuț, se învoi Alexăndrel. - Îl cheamă Ionuț? - Dacă nu-ți este cu supărare, așa îl cheamă, jupâniță, zâmbi cu dinții săi rari și ascuțiți coconul. Acest Ionuț
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
față de ceea ce urmează a fi făptuit, pentru aceeași împlinire a „hotărârilor”. Credința femeii acesteia nu e deloc una definibilă după canoane: socotește că și „hotărârile” și „semnele” ce-i vor călăuzi „pașii” spre râpa-„mormânt” al bărbatului ei, ucis de „prietini”, ca și, nu mai puțin, abilitatea acelor viclenii și provocări ale ei ce conduc la mărturisirea de către ucigași a vinovăției lor i-au fost date, „trimise” de către puteri cerești. Dar, convinsă că le are pe acestea de partea sa, eroina
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
e Închipuită, din moment ce, la rândul ei, ea e doar o verigă Într-un lung lanț al favorurilor și al amicițiilor. Nici măcar nu a reținut numele celui pentru care intervine, „pentru că drept să-Ți spun, madam Preotescu, o bună prietină a mea, la care Țiu foarte mult - nu sunt În stare să-i refuz nimica - m-a rugat să-Ți scriu, că știe că Ții foarte mult la mine, și nu mă refuzi niciodată, și ești prieten cu d. profesor
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
lucrurile, după ce, de rușine (adică rușinându-se de propria faptă!), amicul pungaș le amanetase la cofetărie. Glosând pe marginea relației cu femeile În perspectiva trecerii anilor, naratorul din schița O conferență radiografiază relația socială prin mărcile / formele adresării utilizate de prietine: „Când eram tânăr sufler la teatru, acu vreo patruzeci de ani, damele aveau obicei să-mi zică «Iancule», ba, unele, chiar, «mă Iancule» - niciun respect! Apoi, au trecut așa cam douăzeci de ani, Îmi ziceau «domnule Iancule». Când am ajuns
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ba, unele, chiar, «mă Iancule» - niciun respect! Apoi, au trecut așa cam douăzeci de ani, Îmi ziceau «domnule Iancule». Când am ajuns director, Îmi ziceau «stimate domnule director...». Acu, după alți vreo douăzeci, toate - adică toate câte-mi mai sunt prietine - din «nene Iancule» nu vor să mă mai scoată. Toată lumea În serviciul public Înaintează - numai eu, din zece-n zece ani, regulat, degradat! De la «mă» de odinioară (uneori chiar cu ghionturi și fel de fel de alte maltratări... odată o
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
din «nene Iancule» nu vor să mă mai scoată. Toată lumea În serviciul public Înaintează - numai eu, din zece-n zece ani, regulat, degradat! De la «mă» de odinioară (uneori chiar cu ghionturi și fel de fel de alte maltratări... odată o prietină a mers cu Îndrăzneala până chiar să-mi tragă palme, și, pe onoare, degeaba... cine știe ce i se păruse!) cum zic: de la «mă» de odinioară, am ajuns acum la «nene» - și totdeauna cu mult respect. Firește că asta nu-mi convine
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
o seară... Ținevas - nu spui Ține... persoană Însemnată... da’ becher - vine si zoacă la mine cărți... si când pleacă Îsi uită pardesiul la mine...”; În buzunarul pardesiului acelui Ținevas găsește «scrisorica de amor» („către becherul meu, de la nevasta unui prietin”) ce devine capital politic. Asupra identității persoanei Însemnate păstrează discreția, Însă nu la fel de diplomat e și În a dezvălui strategia la care a recurs pentru a fi ales: „Găseste-mi, mă-nțeledzi, un coledzi, ori dau scrisoarea la «Răsboiul»...”. Grupul lui Cațavencu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]