330 matches
-
Părintelui Gheorghe Calciu să fie tăinuită, ci pusă în sfeșnic, ca să lumineze tuturor celor din neamul său”. În altă ordine de idei, scrierea de față este alcătuită din „Predoslovie”, „Lămurire asupra ediției” și patru părți, intitulate: „Viața este Hristos”, „În prigoniri adeseori”, „Exilul”, „Moartea nu există”, la care se adaugă „Addenda” - cu „Testament”, „La un an de la adormire” și „Bibliografie - Gheorghe Calciu-Dumitreasa”. Cartea mai este completată la urmă și cu câteva fotografii, ce reflectă unele secvențe și evenimente din viața Părintelui
PĂRINTELE GHEORGHE CALCIU DUMITREASA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356277_a_357606]
-
se întorc prin prunci,/ Sorbim luceferi din genuni spre Dumnezeu/ Și-ajungem iar la El când sângerăm pe cruci. Lucrarea destul de stufoasă în care freamătă cele două volume ale Eroului-Mărturisitor Petru C. Baciu, strânge într-un buchet biografic pătimirile și prigonirile sale, alături de ale multor camarazi prezenți în supliciu din întreaga comunitate naționalistă cu care a urcat Golgota românească, peste care se presară miresmele de cetină și de azur ale poetului-eseist. Lucrarea memorialistică a lui Petru C. Baciu, ne descoperă Biografia
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
Refugiaților”, care să funcționeze direct în subordinea Ministerului Culturii. Acest complex muzeal este unic în țară, el a fost construit cu efortul foștilor refugiați, expulzați și deportați din perioada 1940-1945. El cuprinde șapte clădiri, obiecte, carți și documente referitoare la prigonirea românilor din Transilvania, la crimele horthysto-fasciste săvârșite la Țaga-Sucutard, Mureșenii de Câmpie și la Holocaustul evreilor ardeleni. În cadrul Muzeului funcționează și un Centru pentru studiul istoriei și sociologiei refugiului românesc. Pentru a putea funcționa la parametri normali și pentru a
COMUNICAT DE PRESĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370991_a_372320]
-
tălpile însângerate, artistul Vasile Iovu cântă la nai doinele și durerile acestui neam cu buzele zdrelite până la sânge. Or, pentru noi, basarabenii, folclorul a fost și este nu numai o răsfrângere a sufletului, dar și o formă de rezistență la prigoniri, la umilințe, la rusificare, atunci când, înstrăinați de neam, ni se furase istoria, voievozii, limba română, tricolorul... Se spune că naiul, adorat de ceruri, este vechi, de o seamă cu Geea și că Pan, zeul protector al turmelor și al păstorilor
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
stătea în munți: Predici pentru monahi, numită și Urcuș spre înviere; Spovedania arhiereilor, Spovedania stareților, Spovedania duhovnicilor, Spovedania preoților de mir, Spovedania monahilor, Despre vise și vedenii, precum și Minunile lui Dumnezeu din zidiri. În toamna anului 1964, când tulburările și prigonirile Bisericii s-au mai liniștit, părintele revine în Mănăstirea Sihăstria, ca duhovnic al întregii obști, și povățuiește fără întrerupere atât călugări, cât și mireni, timp de 34 de ani. Cuvântul său ajungea în toată țara și peste hotare, numele său
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]
-
te însoțește, mergi în pace”. „Prinț al pământului, a răspuns Iisus, nu am venit ca să aduc în lume război, ci pace și iubire și bunăvoință. Eu m-am născut în aceeași zi în care Cezarul a dat pace lumii romane. Prigonirea nu este de la mine. Eu o aștept de la alții, și o voi întâmpina în supunere față de voința Tatălui meu, care mi-a arătat calea. De aceea, restrânge-ți puțin înțelepciunea ta lumească. Nu este în puterea ta, de a aresta
RAPORTUL SCRIS DE PILAT, GUVERNATORUL IUDEII, CĂTRE TIBERIU, ÎMPĂRATUL IMPERIULUI ROMAN, IMEDIAT DUPĂ RĂSTIGNIRE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370585_a_371914]
-
bântuiți de duhuri necurate îi slobozește; cu cei ce călătoresc pe ape, pe uscat și prin aer, călătorește; văduvelor le ajută, pe cei bolnavi îi tămăduiește. Adu-ți aminte Doamne, și de cei ce sunt în judecăți, în închisori, în prigoniri, în amară robie și în orice fel de necaz, nevoi și strâmtorare. Adu-ți aminte Doamne de cei ce au trebuință și de marea Ta milostivire, de cei ce ne iubesc și de cei ce ne urăsc și de cei
CUGETĂRI DE PREOT ILIE BUCUR SĂRMĂȘANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369706_a_371035]
-
când își vindea roadele muncii și al pământului. Până la urmă legionarii plecară așa cum veniră. Ba, mai mult, erau convinși acum că Toader Șoican nu era dintre cei care n-aveau un sprijin solid și încă de la nivele mari. Apoi veni prigonirea legionarilor. Cei de care tremuraseră erau acum urmăriți. Venirea nemților în țară mai salvă cumva pielea multora din ei. Dușmanii tătânelui său, nemții, îl făcuse pe Toader a crede că armata era inutilă. Însă, făcu ce făcu și din postura
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
nici nu ne-a dărâmat bisericile, nici vreun al rău nu a făcut împotriva noastră, săvârșindu-se din viață fericit și de trei ori fericit”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, VIII 13, 12-13). După aproape trei veacuri de persecuții și prigoniri religioase, militarul de excepție și marele om de stat, Constantin, distins prin „înțelepciune, prin vitejie cum îl remarcă Kostas V. Karastathis, prin înnăscuta lui putere de judecată și de a conduce, prin aspectul impunător, prin diplomație, de multe ori biruind
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Hai s-o facem ca și DOMNUL, față de cei neștiuți ! .......................... Cuv.Ilarion cel Nou. Ilarion, la Helespont, după ce a fost Sfințit Obștea l-a votat ca Stareț la Mânăstirea Pelechit ! Trăind sub Leon Armeanul, un Conducător nefast Ce reluat-a prigonirea, ca anti-iconoclast... Cu 40 de Monahi, Ilarion surghiunuit La Efes în temniță, pentru CHRISTOS au suferit ! Și-acolo-au fost uciși de o mână mișelească Primind Cununa Veșnică, de moarte Mucenicească ! ........................................... Sf.Mc.Nicandru și Marcian Ostași la Danubius, sub a
DUMINICA TUTUROR SFINȚILOR de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352770_a_354099]
-
țara natală alături de peste un million de chilieni, fugind efectiv în Argentina, fiindcă venise la putere un președinte socialist de orientare nazistă. Peste trei ani va muri Peron și în Argentina va veni o putere care avea ca scop și prigonirea chilienilor refugiați aici. Avea 23 de ani în 1974, când s-a hotărât să ceară azil politic în România. Chiar de ziua mamei sale, Mario Castro Navarrete pășește pe pământ românesc. Va termina filozofia la universitatea ieșeană și, timp de
SENSIBILITĂŢI CONGRUENTE, DINCOLO DE BARIERELE LINGVISTICE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352624_a_353953]
-
pe munții arși de imne, către cer!” (Aron COTRUȘ) Vineri: + Sf. Ierarh Grigorie Luminătorul+325, 30 Septembrie 2016-Curtea de Argeș. Sfântul Grigorie, trac din Armenia Mare, viță împărătească din Tiridate, a trăit în atmosfera ortodoxă a Cezareei Capadociei, tulburată de prigonirile lui Dioclețian și armonia binecuvântată de Marele Împărat Constantin și Mama sa, înțeleapta Împărăteasă Elena. Pentru credința și râvna lui întru Hristos, Dumnezeu l-a hărăzit cu un destin aparte, ajungând primul Ierarh și Apostol al Armenilor, care l-a
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
că ne povățuiești cum să scăpăm din cursele lui viclene; Bucură-te, că și în vremurile de pe urmă vei fi călăuză pentru credincioși; Bucură-te, că împreună cu tot soborul sfinților vei veghea asupra lor; Bucură-te, cel ce prin suportarea prigonirii ai ajuns pavăză pentru creștinii prigoniți; Bucură-te, Sfinte Ioane, alesule mărturisitor al lui Hristos! Condacul al 9-lea Precum s-a întors fiul cel risipitor la tatăl său, așa și tânărul Tanasis, care după multe răutăți a ajuns să
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
Tatăl nu-l cunoaște nimeni, decât numai Fiul și cel căruia va voi Fiul să-i descopere.” (Matei 11,27). Numai în lumina Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Ucenicii creștini din toate timpurile au acceptat cu răbdare și curaj toate prigonirile și persecuțiile, iar în vremurile mai de pe urmă (din sec. XX) pătimitorii au dat sens suferințelor, mergând cu bucurie la moarte pentru Cel Care le-a dăruit Viața Sa. Devenind pentru om, respectiv pentru lume singura posibilitate de trecere de la
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
au primit o educație cerească. L-au iubit pe Educatorul lor iar El a devenit Prietenul lor cel mai bun. Au trăit din plin următoarele cuvinte: Cine ne va despărți pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul, sau strîmtorarea, sau prigonirea, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia, sau sabia? După cum este scris: ,, Din pricina Ta sîntem dați morții toată ziua; sîntem socotiți ca niște oi de tăiat. Totuș în toate aceste lucruri noi sîntem mai mult decît biruitori, prin Acela
EDUCATORUL de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358617_a_359946]
-
cred. Fiindcă, din punct de vedere religios, mântuirea vine de la Dumnezeu, nu vine de la oameni. Și rânduiala vieții noastre tot de la Dumnezeu este. Orice încercare este dată pentru a fi depășită și de aceea creștin-ortodocșii din Ardeal au înfruntat și prigoniri pentru a-și păstra religia. În partea mea de origine, dacă-l întrebai pe un român de ce religie era, îți răspundea: „De lege românească"." - S-a stins, în vara anului 2011, și Părintele Arsenie Papacioc, duhovnicul Mănăstirii de la Techirghiol. Se
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]
-
de față- majoritatea deveniți acum la rândul lor duhovnici ca stareți ai multor mânăstiri aflate pe tot cuprinsul țării, de la ”marea cea mare” până în creierul munților Carpați, unele ridicate chiar la inițiativa Părintelui lor spiritual. Multe si năprasnice au fost prigonirile care s-au abătut asupra încercatului popor român! Ortodoxia, credința ” într-una apostolească și sobornicească Biserică” este cea care în ultimele două milenii a dat forța și puterea acestui neam să treacă și să reziste prin toate vremurile de restriște
SPOVEDANIA STAREŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360627_a_361956]
-
dreaptă judecată pentru toți./ Am învățat să ne iubim neamul osândiți fără vină,/ prin Iuda să pară vânzarea mai lesne, mai clar de-nțeles,/ nici blidul de linte, nici arginții-n rugină,/ ci-n locul lor, o, țara mea! Doar prigonirile am ales./ Să stingă văpaia speranțelor mocnite-n elanuri gemene,/ ale noastre iubiri pentru țară cimentate în veac/ și, sărutând obrajii Tăi, Doamne, cu buzele cioplite din cremene,/ ne vom reîntoarc-n istorii la capătul suferințelor ce tac... (Golgota iluziilor). Obsesia
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
purtători ai vieții trupești, care își coboară mintea în ură, considerau că ucigând inima și după moarte pot opri viața aici, pe pământ neînțelegând că sufletul se înalță la ceruri. Temnițele comuniste, au excelat nu numai prin tortura trupului și prigonirea fără egal a sufletului dar sunt mărturii că ritualuri satanice profanau trupurile și după moartea deținuților. Unul din chipurile îndumnezeite ale creștinilor români, care arunca pâlpâirile razelor sale pe frunțile înmiresmate de har ale dținuților politici, și-a stins viața
CHIP AL CHIPULUI DUMNEZEIESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359721_a_361050]
-
și soția. După eliberare ajunge cioplitor în piatră. După Evenimentele din ’89, rămânând văduv, iar copiii fiind la studii în străinătate s-a călugărit sub numele de Andrei, întrupându-se astfel permanenței vieți spiritual-religioase. Suferința în prizonerat, în închisori, în prigoniri, nu l-a îngenunchiat. Dimpotrivă sub harul iubirii, Dumnezeu i-a dat talantul poeziei, scriind multe versuri remarcabile despre închisori, astfel că faima lui ajunge până la Sorbona, fiind ales membru de onoare al acestei prodigioase Academii. Apropo de Franța..., povestește
MĂRTURISITORI DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359098_a_360427]
-
pictat în frescă pe holul de intrare al palatului patriarhal, ca un act de triumf și dorința comună. Dezicându-se de preluarea (ocuparea) Blajului de către Justinian Marină prin mitropolitul Nicolae care s-a pus în serviciul acestuia, ca și de prigonirea fraților din ortodoxia unitariana, în aceeași scrisoare în care afirma că „În ce priveste statutul și regulamentul (de funcționare a Bisericii Ortodoxe Române) la care am lucrat, întârzie, iar ce apare e mult schimbat” - episcopul Grigorie se referă în mod
NOI DOCUMENTE DESPRE GRUPUL SINODAL ROMÂN DE REZISTENŢĂ ÎMPOTRIVA COMUNISMULUI de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359105_a_360434]
-
militare; societatea sfîșiată de contradicții crîncene dintre nobiles pe de o parte, robi și coloni - pe de altă parte; răscoalele interminabile ale popoarelor cucerite; o cetățenie romană[vii] care demult nu mai oferea nici un fel de privilegii sau garanții sociale; prigonirea creștinismului - singura religie în stare să mai salveze imperiul - iată numai cîțiva dintre factorii care au grăbit prăbușirea Imperiului Roman. Armata romană și mai ales elita ei, gărzile pretoriene, a fost coruptă de numeroșii pretendenți la purpura imperială și intervenea
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
fapt, nici nu era patria lor. Din armata Imperiului Roman care în anul 451 îl zdrobește pe Attila pe Cîmpiile Catalaune, era roman, probabil, numai comandantul ei - Aetius (supranumit „ultimul dintre marii romani”)[viii]. Eclectismul religios nemaipomenit de pestriț și prigonirea creștinismului, singura religie în stare să dea o nouă viață Imperiului, au dus la degradarea totală a moravurilor, familiei și tradițiilor. Este interesant de remarcat că din acest punct de vedere Imperiul Roman se asemăna ca două picături de apă
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
în stilul poeziilor gnomice și satirice, ca al Glossei, spre exemplu: Tu vreai un om să te socoți, Cu ei să te asemenea? Dar piară oamenii cu toți S-or naște iarăși oameni. Ei au doar stele cu noroc Și prigoniri de soarte, Noi nu avem nici timp, nici loc, Și nu cunoaștem moarte. În viziunea lui Eminescu, Demiurgul, situat în vârful arhitecturii poemului, simbolizează proiecția filozofică a întregii fabulații din operă. El nu are chip, este aspațial, iar spiritul său
Ion Ionescu Bucovu: METAMORFOZELE „LUCEAFĂRULUI” EMINESCIAN (132 de ani de la apariţia poemului în ”Convorbiri Literare) () [Corola-blog/BlogPost/339405_a_340734]
-
un om scund, el îl lega pe un pat mare, îi scotea picioarele din încheieturi și le trăgea până când omul încăpea în pat. Dar alung gândul. Credință este simfonia universală a binelui și frumosului. Nu am parte de niciuna din prigonirile părintelui. Sunt prigonit doar de păcate. Dar mă consolez. Căci și Hristos a fost prigonit. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Liviu-Florian Jianu: Vremuri de prigoană () [Corola-blog/BlogPost/339633_a_340962]