155 matches
-
himantopus) 50 135 133. Pierarul (Oenanthe sp.) 10 27 134. Pietrușul (Arenaria interpres) 5 55 135. Pitulicea (Phylloscopus sp.) 5 27 136. Pițigoiul (Parus sp.) 5 27 137. Ploierul (Pluvialis sp.) 5 55 138. Presura (Enberiza sp.) 5 27 139. Prigoria (Merops apiaster) 10 55 140. Privighetoarea (Lusciniola sp.; Luscinia sp.) 10 80 141. Prundaș de nămol (Limicola faicinellus) 10 55 142. Prundărașul (Charadrius sp.) 10 55 143. Pupăza (Upupa epops) 10 55 144. Rata-cu-cap-alb (Oxyura leucocephala) 50 540 145. Rața-cu-ciuf
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205494_a_206823]
-
Porumbeni Județul Harghita: Cristuru Secuiesc(14%), Dârjiu(11%), Feliceni(4%), Mugeni(21%), Porumbeni(47%), Șimonești(14%) Județul Mureș: Vânători(5%) 338.ROSCI 0358 Pricop - Huța - Certeze Județul Satu Mare: Bixad(3%), Certeze(13%) Județul Maramureș: Remeți(23%), Săpânța( 339.ROSCI 0359 Prigoria - Bengești Județul Gorj: Albeni( 340.ROSCI 0360 Râul Bârlad între Zorleni și Gură Gârbăvoțulu Județul Galați: Bălășești(8%), Cerțești(2%) Județul Vaslui: Bârlad(11%), Băcani(4%), Fruntișeni( 341.ROSCI 0361 Râul Caras Județul Caraș-Severin: Grădinari(2%), Ticvaniu Mare( 342.ROSCI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
1304 - Rhinolophus ferrumequinum (Liliacul mare cu potcoava); 1354* - Ursus arctos (Urs brun) Specii de amfibieni și reptile: 1193 - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burtă galbenă); 1166 - Triturus cristatus (Triton cu creasta); 2001 - Triturus montandoni (Triton carpatic) 340. ROSCI 0359 - Prigoria - Bengești Tipuri de habitate: 9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; 9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; 9170 - Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; 91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
păsari care necesită conservare: egreta mică, stârcul cenușiu, barza albă, lebada de vară, eretele de stuf, chira de baltă etc.), 30 de specii de păsări care necesită o protecție strictă (corcodelul mare, rața mică, rața sulițar, pescărușul argintiu, pescărușul sur, prigoria, chira de baltă, florintele etc.) și 14 specii de păsări de interes comunitar. Din punct de vedere fitogeografic, lacul se înscrie în subzona de vegetație naturală a stepei, mult modificată în prezent datorită agriculturii și pajiștilor antropice. Lacul este proprietate
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
dropia ("Otis tarda") și spârcaciul ("Otis tetrax"), declarate monumente ale naturii, prepelița ("Coturnix coturnix"), graurul ("Sturnus vulgaris"), lăcustarul ("Sturnus roseus"), mare amatoare de lăcuste, cărora li se adaugă ciocârlia ("Melanocorypha calandra"), dumbrăveanca ("Coracias garrulus"), fisa de câmp ("Anthus copestris") și prigoriile multicolore ("Merops apiaster"). Păsările răpitoare își au și ele reprezentanții lor: șorecarul mare ("Buteo rufinus"), acvila sudică ("Aquila rapax orientalis"), șorecarul încălțat ("Buteo lagopus") și eretele alb ("Circous macrourus"). Așa cum este firesc, mamiferele caracteristice stepei rămân rozătoarele. Cele mai răspândite
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
tranzit pentru milioane de păsări migratoare care toamna părăsesc Europa îndreptându-se spre Africa, iar primăvara vin pe un traseu invers. În kibuțul Lotan se află un centru de observare a păsărilor migratoare. Între păsările caracteristice regiunii se pot menționa prigoria orientală, ciocârlia deșertului (Ammomanes deserti), pițigoiul trâmbițător )(Rhodopechys) ,ce poate fi văzut adăpându-se în zori sau la apusul soarelui în perimetrul unor kibuțuri, păsărica soarelui sau de nectar, în varianta palestineană (Nectarinia osea), ciocârlia cu creastă (Alaemon) etc. Animalele
Arava () [Corola-website/Science/325424_a_326753]
-
brotăcelul, vipera,( mai rar) melcul, pisica sălbatică, nevăstuica, ariciul, cârtița, liliacul, dihorul. Ca păsări sălbatice trăiesc coțofana, cioara, pițigoiul, cucul, pupăza, rândunica, cinteza, privighetoarea, ciocănitoarea, bufnița, ciuhurezu, guguștiucul, porumbelul sălbatic, gaița, barza, pitulicea, dropia, potârnichea, turtureaua, vrabia, cârsteiul, grangurele, eretele, prigoria sau ploierul, corbul, cioaca, ciuful,pițigoiul, uliul, -oricarul, iar pe lacul de la Baraj au apărut și pescăruși. Insecte sau alte viețuitoare: musca, bondarul, țânțarul, furnica, viespea, păiajenul, greierul, fluturele, albina sălbatică, gândacul de bucătărie, rădașca, croitorul, urechelnița, viermele negru, cărăbu-ul
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
răchita, tuia, papura, stuful, pipirigul, nufărul, nuca de baltă, izma. Fauna de pădure cuprinde: căprioara, mistrețul, iepurele, dihorul, nevăstuica, bursucul, lupul de pădure, vulpea, broasca țestoasă de câmp, bizamul, șacalul, privighetoarea, fazanul, potârnichea, prepelița, coțofana, mierla, pupăza, ciocârlanul, cinteza, pițigoiul, prigoria, corbul, șoimul, buha, acvila de câmp, vulturul șerpar. Fauna de baltă cuprinde: lupul de stuf, vidra, nurca, câinele enot, broasca țestoasă de apă, pescărușul, cormoranul, țigănușul, lopătarul, stârcul, egreta, rața, gâsca, corcodelul, gârlița, sitarul, lișița, cocorul ș.a. În fluviul Dunărea
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
păsari care necesită conservare: egreta mică, stârcul cenușiu, barza albă, lebada de vară, eretele de stuf, chira de baltă etc.), 30 de specii de păsări care necesită o protecție strictă (corcodelul mare, rața mică, rața sulițar, pescărușul argintiu, pescărușul sur, prigoria, chira de baltă, florintele etc.) și 14 specii de păsări de interes comunitar. Din punct de vedere fitogeografic, lacul se înscrie în subzona de vegetație naturală a stepei, mult modificată în prezent datorită agriculturii și pajiștilor antropice.
Lacul Amara, Ialomița () [Corola-website/Science/306017_a_307346]
-
răsură etc. Silvostepa este formată din stejarul pufos, stejarul brumariu, stejarul pedunculat, ulm, păr, păducel, măceș, lemn câinesc, porumbar, smiger, soc, mur. Fauna este reprezentată prin șoarece de câmp, popândău, iepure, prepeliță, potârniche, graur, ciocârlie, dumbrăveancă, cioară de semănătură, porumbel, prigorie, vrabie, guguștiuc, lăcustă, cosași, greieri. Solurile predominante în zona localității Pogoanele sunt cernoziomurile, acestea fiind cele mai fertile soluri din România. Cele mai răspândite sunt cernoziomurile levigate, urmate spre sudul zonei de cernoziomurile ciocolatii și castanii. Ca resurse ale subsolului
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
și declarată monument al naturii, prepelița (Coturnix coturnix), potârnichea (Perdix perdix), care au un areal mai mare de răspândire și un efectiv mai mare, graurii comuni și purpurii (oaspeți de vară). Dintre păsările cântătoare, în stepă trăiesc fluierarii (Tringa totanus), prigoriile (Merops apiaster), dumbrăvencile albastre (Caracias garrulus) și cunoscuta ciocârlie de Bărăgan (Melano sarypha calandra) 4) reptilele, reprezentate de șopârlele de stepă din familia Lacerta și de șerpii aparținînd genului Caluber. În ultimii ani a început acțiunea de colonizare a fazanului
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
și declarată monument al naturii, prepelița (Coturnix coturnix), potârnichea (Perdix perdix), care au un areal mai mare de răspândire și un efectiv mai mare, graurii comuni și purpurii (oaspeți de vară). Dintre păsările cântătoare, în stepă trăiesc fluierarii (Tringa totanus), prigoriile (Merops apiaster), dumbrăvencile albastre (Caracias garrulus) și cunoscuta ciocârlie de Bărăgan (Melano sarypha calandra) 4) reptilele, reprezentate de șopârlele de stepă din familia Lacerta și de șerpii aparținînd genului Caluber. În ultimii ani a început acțiunea de colonizare a fazanului
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
număr mare de grauri. În cârduri mari ei atacă viile, cireșii și alte plante de cultură. O mare parte dintre ei migrează toamna. Cioara neagră și-a mărit considerabil numărul. În număr relativ restrâns se întâlnesc prepelițe, turturele, potârnichi, dumbrăvenci, prigorii etc., iar dintre răpitoare uliul porumbac, șorecarul încălțat, cucuveaua, vulturul pescar. Fazanii colonizați în păduri s-au înmulțit rapid. Ihtiofauna este reprezentată prin peștii autohtoni, astfel: caras, crap, babușcă, obleț, biban, plătică, văduviță, știucă, ghiborț, avat. La distanța de 200
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
Șimnicu de Sus, Sopot, Țuglui. GALAȚI Municipii Galați. GIURGIU Municipii Giurgiu Orașe Mihăilești Comune Comana, Florești-Stoenești, Hotarele. GORJ Municipii Târgu Jiu Orașe Bumbești-Jiu Comune Alimpești, Aninoasa, Arcani, Baia de Fier, Bălănești, Bălești, Bengești-Ciocadia, Bumbești-Pițic, Crușeț, Glogova, Lelești, Padeș, Peștișani, Polovragi, Prigoria, Roșia de Amaradia, Runcu, Samarinești, Săcelu, Schela, Scoarța, �� Slivilești, Stănești, Telești, Tismana, Turcinești. HARGHITA Municipii Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc Orașe Borsec, Cristuru Secuiesc, Gheorgheni, Toplița Comune Bilbor, Brădești, Ciucsângeorgiu, Cârța, Dârjiu, Ditrău, Feliceni, Gălăuțaș, Lăzarea, Mugeni, Sărmaș, Sândominic, Suseni, Ulieș, Zetea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Topîrceanu, care semnează Top câteva poezii (M-am procopsit, La mahala, Amorul. Femeia. Studiu filosofic pesimist, Pisica miraculoasă) și proză, precum și începuturile literare ale lui Victor Eftimiu, care semnează sub inițiala Victor sau I. B. Victor o serie de poezii (Prigorii și Cârpaciul) sau texte umoristico-satirice, precum acela intitulat Magnum moftologicum, apărut sub semnătura B.P. Hasmodeu. Tânărul debutant excelează în parodii de romane de senzație, cum ar fi: Clopotele blestemate sau cadavru-mblănit. Roman original de mare senzație destinat a face
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285685_a_287014]
-
le Dar absența poate fi numită și prin adjective care semnifică golul Într-un mod particular, potrivindu-se doar cu unele lucruri, respectiv substantive: Copaci desfrunziți - În paragina verii nici n-ai ce fura Apa secată din lutul uscat - țipătul prigoriei Pe bradul de Crăciun, despuiat de daruri, două vrăbii Un cuib părăsit: singură-n el tăcerea și poate vântul Plouă monoton peste gara pustie cu ceasul stricat Luna lui cuptor - ulița e pustie Îmi caut umbra În alte poeme, adjectivarea
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
mare parte a acestui domeniu natural cu cel al culturilor agricole. Mamiferele specifice sunt: popândăul (Citellus citellus), șoarecele de câmp (Mierotus arvalis), cățelul pământului s.a. Păsările sunt reprezentate prin: potârniche (Perdix perdix),prepelița sau pitpalacul (Coturnix coturnix), graurul (Sturnus vulgaris),prigoria (Merops apiaster),ciocârlia de câmp(Alauda arvensis),sticletele (Carduelis carduelis),lăstunul,stoluri de vrăbii (Passer domisticus) și de ciori (Corvus sp). Dintre reptile amintim șopârlele (Lacerta agilis) și unii șerpi (Natrix natrix). Insectele sunt foarte numeroase, multe având un rol
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în pămînt. Cînd se scaldă rațele în apă, bătînd din aripe. Cînd găinile se suie în pătul și se ciugulesc. Cînd cîntă huhurezii. Cînd cîntă cucul sara. Cînd cîntă mult hulubii. Cînd cîntă pițigoii strînși la un loc. Cînd cîntă prigoria*. Cînd doi sau trei cocostîrci se învîrtesc în aer. Cînd se bat doi berbeci cap în cap. Cînd umblă cîrduri de cocostîrci. Cînd te mănîncă urechile. Cînd faci bubușoare multe pe mîni. Cînd îți asudă mînile. Cînd rîndunele zboară mereu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
porumbel - păducel, arbust sălbatic posteucă - lemn cu care se ridică și se sprijină carul potlog - bucată de piele veche poziție (femeie în) - însărcinată prelucă - dumbravă pricaz - ghinion, pagubă, neno rocire pricorici - pricolici, priculici, om preschimbat după moarte în cîine; strigoi prigorie - prigoare, pasăre migratoare priință - folos primiti (a) - a mătura pripas - progenitură de animal domestic probăjeni (a) - a se ofili probozi (a) - a probăzi, a huli, a ocărî, a face de rușine proor - ajun prostire - cearșaf puchină - urdoare, pată mare puhoială
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
decât un sat de 2000 de locuitori. Moschee, biserică. Mori de vânt. Arbori. Trăesc aici toate națiile Dobrogei. Oi care stau neclintite cu capetele subpuse unul supt altul la marginea apei. Zarea pare din ce în ce mai dreaptă, spre mare. S-aude sunetul prigoriei, în înălțime. Freamătul de unde al vaporului. Plantații de cânepă pe stânga. Geamandurile pescarilor, de care-s legate cârligele morunului. Uzlina, după cotituri. O țarcă trece. Cherhana. Dunărea cotește așa că ne arată din nou, aproape și Beștepe și Mahmudia. Murighiol, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
biplane. Popândăi traversează într-una drumul. Apoi privesc cu curiozitate din urmă. O măgăriță care fată un epure! Magari din când în când, cuminți. Stă cu fața încolo și întoarce capul privindu-ne cum venim cu viteză. Spârcoci! Grauri și prigorii. Ciocârlii. Trecem prin Șablo, Mangalia, la Constanța. Colbul dela Tekir-Ghiol văleu! Otelurile Movilă cu dosul și closetele la mare și la lac! Marea la Constanța. Bat valuri, și vin din larg cu horbotă albă de ghiare mărunte. Brătescu Voinești. Comunicare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
104 plod, 48 ploscă, 103 ploștină, 103 poamă, 130 podbal, 132 podgorie, 132 polab, 53 poleci, 51 poloboc, 131 polon, 52 pom, 130 a pomeni, 44 pomet, 130 poruncă, 139 potecă, 105 poteră, 195 a se poticni, 105 potop, 139 prigorie, 132 a se prinde, 134 priveală, 104 priveliște, 104 a privi, 104 privit, 104 pruși, 51 pustiu, 104 putere, 139 putină, 131 putinei, 131 rabie, 56 ram, 48 ramă, 46 ramură, 48 ravac, 131 a răscula, 222 a răzbate, 222
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
hidră ori de pește, Dar verbul vostru, totuși, putrezește. Ne-ați revărsa-n veșmântul aurorii Tot ce-au ascuns sertarele pandorii, Și-ați prăvălii și stâncile, și norii, Ne-ați alunga din ceruri și cocorii, Fumul de jertfă, vulturi și prigorii. Dar suptă, rătăcită-n unde, În verbul epileptic când s-ascunde Târându-se-n tăcerea ca de pâslă, Silaba voastră face viermi și mâzgă.“ („Clevetitorilor patriei“, Contemporanul, 30 aprilie 1976) „Din frunză-n frunză gândul, voltaic arc, va crește, din
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Negomir 37.611 250 0 26. C.S.V. Novaci Novaci 37.612 250 630 27. C.S.V. Padeș Padeș 37.616 120 0 28. C.S.V. Peștișani Peștișani 37.614 250 4.900 29. C.S.V. Polovragi Polovragi 37.613 250 500 30. C.S.V. Prigoria Prigoria 37.615 200 0 31. C.S.V. Săcelu Săcelu 37.617 250 0 32. C.S.V. Săulești Săulești 37.618 250 700 33. C.S.V. Scoarță Scoarță 37.619 250 0 34. C.S.V. Schela Schela 37.620 100 0 35. C.S.V. Slivilești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
37.611 250 0 26. C.S.V. Novaci Novaci 37.612 250 630 27. C.S.V. Padeș Padeș 37.616 120 0 28. C.S.V. Peștișani Peștișani 37.614 250 4.900 29. C.S.V. Polovragi Polovragi 37.613 250 500 30. C.S.V. Prigoria Prigoria 37.615 200 0 31. C.S.V. Săcelu Săcelu 37.617 250 0 32. C.S.V. Săulești Săulești 37.618 250 700 33. C.S.V. Scoarță Scoarță 37.619 250 0 34. C.S.V. Schela Schela 37.620 100 0 35. C.S.V. Slivilești Slivilești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]