686 matches
-
spun, o imaginație destul de... disciplinată. Ca orice militar, disciplinată și obsesivă, nu?" A zîmbit iarăși, ochii revenind la culoarea știută, strălucind iar, ușa a pocnit în zăvor și el a rămas năuc, nepricepînd despre ce vorbește. Oricum, vizita i-a priit pentru că multă vreme n-a mai visat-o pe domnișoara K.F. Somnul îi era ocupat cu un coșmar în care îi vedea pe cei doi ofițeri în rezervă, poate erau chiar în retragere, oricum, arătau cam bătrâiori, îi vedea vorbind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
rost, pe Lermontov Îl recita doar după bărbierit, când apăsa cu lapis pe tăieturi. (Cu plumbul În piept...) uneori pe Blok, Anenski, Gumilov... Și pe atâția alții, dar fragmentar. Ce era deci zațul? Câteva strofe din Byron, Musset. (Flămânzirea nu priește memoriei, orice ar spune stoicii), Verlaine, Le colloque sentimentale, Lamartine, ca și unele versuri care‑i apăreau disparat, rupte din context: „Vous mourûtes où bord au vous fûtes laissée“ de Racine sau Corneille. „De altfel, domnilor, la ce‑ar folosi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
a deslușit figura de neconfundat a lui Bill Schneider, cu părul rar Încă de pe atunci, Însă bine pieptănat, cu ochi vioi, atenți la fiecare amănunt. Arăta ca În ziua de astăzi, fără doar și poate că viața la tropice Îi priise. S-a frecat la ochi. Se făcuse târziu, camera se Întuneca rapid din pricina amurgului albăstriu. A așezat ziarele la Întâmplare și a pornit s-o caute pe bibliotecară. La recepție nu era nimeni, nu se mai vedeau nici o hârtie și
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
careva și dintr-odată s-au apucat toți să dea din gură. — Cum ar putea să fie altfel? Nu-i cu putință să cunoști fericirea adevărată dacă ești orfan. Nu-i adevărat. Doar orfanii sunt liberi să-și făurească pro pria fericire. Ei sunt lipsiți de o istorie, așa că și-o creează singuri. Dar Z dragă, asta-i doar o iluzie! Viața lor e hotărâtă de unii care n-au nici o legătură cu ei. Viitorul lor e impus de străini. Ei
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
prin felul lui de a fi, o face pe drăcosul, mușcă în dreapta și-n stânga, atacă, se zvârcolește, aruncă venin, face echilibristică pe o muchie de cuțit, se leagă de unul, de altul, nimic nu-i convine, nimic nu-i priește, face o mie de coțcării, fără răsunet, cu gândul că nu-l știe nimeni, împroașcă, lansează fel de fel de zvonuri despre unul și altul, așa, de dragul diversiunii, îi face o plăcere diabolică să-ți mărturisească în mare taină, după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Ce minunat să poată exista o zi ca aceasta! Dimitrie se încălzise și-și descheiase sacoul. La pantalon purta curea lată, abdomenul îi era suplu, se vedea că acordă atenție condiției sale fizice, contactul zilnic cu soarele, cu vântul îi pria de minune, părea a fi plin de vigoare, totul în el exprima bărbăție. Sidonia își dorea să nu mai existe nimic pe lume decât ceainăria aceea, cu perdelele crem, lungi până la podea, altfel i se părea imposibil să-l poată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
e... portolacul. Mi se pare vital să mă odihnesc numărîndu-i florile neparfumate, dar atît de zîmbitoare și de nepretențioase. Chiar dacă sună prelung telefonul și Tano mă trage de fustă, ca totdeauna cînd îl aude. Termină. Nu răspund. Fă ce-ți priește, Iordanco. Mie mi-ar prii ceva de ronțăit. Ce-mi dai? Ești cam grăscean, Tano. Tu vorbești? Și, ca să-mi demonstreze cît de independent este, face un salt acrobatic, motivat de-o muscă. O prinde din zbor și-o înghite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
vital să mă odihnesc numărîndu-i florile neparfumate, dar atît de zîmbitoare și de nepretențioase. Chiar dacă sună prelung telefonul și Tano mă trage de fustă, ca totdeauna cînd îl aude. Termină. Nu răspund. Fă ce-ți priește, Iordanco. Mie mi-ar prii ceva de ronțăit. Ce-mi dai? Ești cam grăscean, Tano. Tu vorbești? Și, ca să-mi demonstreze cît de independent este, face un salt acrobatic, motivat de-o muscă. O prinde din zbor și-o înghite. Preferi insecte acuma? Latră la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ochii pe geamul mansardei, dînd, de capul lui, spre cimitirul Eternitatea. Iarăși mi s-a scufundat flota. "În-țe-lep-ciu-ne", Iordana. Golul în fața căruia te trezești cîteva dimineți în șir, în fiecare lună, o să treacă. Știi c-o să treacă. Și nu-ți priește să urci în mansardă tocmai în faza depresiv-melancolică. N-ai încotro? O să vină Șichy și i-ai promis să-i arăți fotografii din...? Cristoase! Cred că-i pisoiul vecinilor. Se rostogolește de durere în mijlocul drumului, l-o fi lovit vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
c-a ajuns. Tano îi ține în colți marginea fustei, ca pe ceva viu. Șichy i-a adus un pachet de hrană canină, fără să știe că n-o agreează: "Io chestii d-astea nu consum; metabolismului meu nu-i priește", deși ca să n-o supere pe Miss Deemple se face că ronțăie cîteva pastile, pentru ca, pe urmă, să se retragă și să le scuipe în vreun strat. Îl știu eu. Revin. Reiau: Șichy, generația ta suportă greu că în spațiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
frunze", spune Poetul. Dorin Tudoran. "Potcoave de catifea", îi răspunde o poetă (care se cam ignoră), Ștefania Oproescu. Tano își vîră colții într-o gutuie. Are expresia lui Mișu Negrițoiu cînd mestecă un smoc de iarbă. Spor la ce-ți priește, Tănucă. Ironizează-mă, blamează-mă, fă orice, Iordanco. Io tot am să mor cu botul pe pragul de-acasă. E dispus să dea un dog-show. Jur! Jur cu toată sfințenia care mă caracterizează că am să mor pe pragul tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
sunt mai consistente“ (Diferență); „Sunt atâtea cărți proaste / că duhoarea lor îți ia nasul din loc“ (Cărți proaste); „Șoferul, păros și nespălat, / Urla din când în când spre trecători“ (Sex oral); „Deci e firesc / ca acestei lumi constipate / să-i priiască doar literatura / de closet“ (Opinie) etc. La un moment dat, el regretă în mod public faptul că poeziei sale îi lipsește misterul și îi cere lui Dumnezeu, împrumut, acest ingredient. Felul în care o face este stupefiant și l-ar
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
să se mulțumească cu un biet măceș ținut pe balcon, că femeile sunt pline de eczeme „prin părțile ferite de lumină“, că iubita lui tușește la concert (deși „Firesc mai e ca omul, când tușește, / Să stea acasă, unde... îi priește.“, că aceeași (sau altă) iubită face echitație, neglijând treburile casnice („Mai lasă-ți nădragii o vreme-n grădină / Și stai lângă mine, te rog, doar atât. / Ori cântă-mi ceva mai mult în surdină, / Sau spală-mi, frumoaso, ciorapii, că
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Astea-s fete la voi? În Caracal să vezi bunăciuni. Mai lasî fleanca, olteni! Vă știu eu pe tățî, în ograda armati vorbiți di curvi, iar la crâșmî vorbiți di armatî. În Caracal șî găinili sunt curvi. Ce nu-ți priește, moldovene? Fugi la cantină, se dă felul 4! Sârma, bă, sârma! Celelalte pauze erau mai mici, abia reușea să schimbe laboratorul și să arunce o privire prin caietul de teme. Ce spui, vii cu mine, mâine la sor-mea? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
buzunar o repartiție pe Motru la hidrocentrală, dar tată-su, fost sergent cu diagonală, și-a trimis odrasla la școala de majuri (îi plăcea haina militară, purta cămăși kaki, șapcă și pantaloni pană). La Fântânele se pare că i-a priit atmosfera. Rasofor, călugăr, diacon, toate la apelul bocancilor. Ceva nu este lucru curat. Boșorogul a murit și nu am avut pe cine trage de limbă, călugării bârfeau că mucosul avea mare evlavie la domnișoara Cătălina. Stai, stai, nu înțeleg nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
-o la Întîlniri publice unde ea, de pe o scenă, „o bină“, cum obișnuia să spună, Îi În demna pe români să se Înroleze și să meargă la bătaie pentru America, pentru Regatul României și pentru atîția dolari. Nu-i prea pria ei totuși amestecul Statelor Unite În războaiele Europei, o dată din pricina capetelor Încoronate: pe regele României l-au arătat de vreo două ori prin ziare, viteaz și călare pe un cal alb, iar Într-o miercuri au vorbit despre regină ca despre
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
E în pericol. Stai nițel, tu trăiești cu impresia că îmi pasă?! (batjocoritor, surprinsă). Deci, eu nu citesc gândurile! Vorbește-mi: ce vrei de la mine? Se duc toate dracului cu viteză uimitoare, dar care-i problema ta, când asta mă priește doar pe mine? Ceea ce spune ea nu e numai stupid și ridicol, ci și tâmpit. Pentru că eu, contrar spuselor altora, chiar am nevoie de părerea celorlalți, ale căror sfaturi le urmez. Numai că na, nu întreb pe oricine. Da, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
aluzie Cecilia zâmbind la Matei care ținea mâna pe piciorul ei. Matei, prinzându-se, nu-și retrage mâna ce o strânge de picior motivând: Dacă șoferul este un romantic incurabil i se admite. Știi ceva, Matei. Ție ți-ar fi priit să trăiești pe undeva prin Verona, prin secolul al-XVI-lea, pe timpul capuleților, precum Romeo, să iubești o frumoasă Julietă cu prețul vieții tale. Farmecul acestei tragedii constă în valoarea și forța iubirii. Sacrificiul celor doi tineri este un adevărat imn închinat
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
sufere, nu vrei să-ți pierzi romantismul tocmai acum (râd amândoi în hohote) că atunci cu ce-ai mai rămâne? Cu praful de pe tobă? (râd și mai tare și se sărută). În timp ce ea se lasă pe aripa amuzamentului care-i priește, el se joacă învârtindu-i inelul de logodnă pe deget, sărutându-i mâinile sau balansându-i lănțișorul dăruit și sărutându-i locul medalionului. Mâine dormim până la ora nouă, mâncăm și apoi facem programul de petrecere a timpului, (se ridică, ia
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
fi nesațiul contemplației. E o introvertire ce se bucură de propria-i umoare, a cărei manifestare predilectă e caligrafia și a cărei limită de expansiune e ironia, jocul umoresc. În felul acesta ni se recomandă Emil Brumaru, căruia i-au priit din adolescență "vacanțele de vară și toamnele prelungite, interminabile, singuratice". Ebrietat de năvala percepțiilor, "mărită, exacerbată de fiece amănunt ce-mi lărgea ochiul și-mi surescita pavilionul galant al urechii", deambula de unul singur prin Iași, "în orele toride ale
Cum scriu autorii români? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7849_a_9174]
-
nu mi-am dat seama că am captat-o, dimpotrivă, sunt de acord cu Brooks Atkinson că partea narativă nu e la înălțimea piesei. Slavă Domnului, la versiunea prezentată la televiziune în 1973, au tăiat părțile narative, ceea ce i-a priit piesei. Poate că sunt o mașină, un simplu dactilograf. Un dactilograf constrâns de împrejurări și un scriitor forțat de împrejurări. Dar asta-i viața mea și ce veți găsi în aceste Memorii nu constituie decât periferia vieții mele intense, pentru că
Tennessee Williams Memorii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/7900_a_9225]
-
pentru a doua oară Forlan, în chiar minutul 90, la capătul unui contraatac devastator inițiat de Cavani și continuat de Luis Suarez, care a stabilit rezultatul finalei. Uruguay confirmă că edițiile de Copa America din anii următori Cupei Mondiale îi priesc, acesta fiind al șaselea succes consecutiv obținut într-un astfel de an, după cele din 1959, 1967, 1983, 1987 și 1995. Prin câștigarea Copei America, Uruguay și-a asigurat prezența la Cupă Confederațiilor din 2013, competiție la care, până acum
Uruguay a câştigat Copa America () [Corola-journal/Journalistic/76755_a_78080]
-
lui Aron Cotruș, mi-l reamintesc de pe atunci matur, dar cu firea înclinată către veselie, societate, comunicare, într-un anume registru discret, care l-a caracterizat, în răspăr cu necesarul exhibiționism al actorului. Aerul său de domn nu i-a priit în comunism, într-un târziu a ales exilul. Actor cult, multilingv, și-a continuat cariera teatrală în Germania până departe de vârsta pensionării, în remarcabile reprezentații clasice, unde puternicul său glas domina scena. Timp în care nu a încetat să
În fericite aruncări de zaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6824_a_8149]
-
ne aparține. Avem aici și un răspuns la posibila întrebare, "de ce tocmai Truffaut și nu un altul?". Pentru că Truffaut încarnează deplin, până la capăt, această mare iluzie care este cinematograful. Altfel spus, cu cuvintele Magdei Mihăilescu, "Făptură eminamente cinematografică, nu-i priește șTruffaut, n.n.ț, de fapt, decât beția filmului." sau reformulând dictonul mallarméan, "De fapt, lumea este făcută pentru a se împlini într-un frumos film."
François Truffaut, bărbatul care era filmul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7092_a_8417]
-
cașă, iar trupul ei/ se tot umflă și-ai spune că o să explodeze de-atâta/ cugetare îndurerată// Polina e o femeie dintr-o bucată./ Dar când vorbește despre tătuca, glasul îi tremură și/ parcă deodată nici pârjoalele nu-i mai priesc:/ Viața asta, nenorocita asta de viață, fără noroc.../ Cașa s-a terminat. Polina suspină. Lacrimile țâșnesc." (pag. 21) Nici în Păpușarul, nici în Circul domestic nu se pot întâlni asemenea mostre de naturalețe a dramatismului. Eliberat de presiunea dictatorială a
Poezie și deziderat by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7262_a_8587]