24,875 matches
-
Deci avem și noi din ce gusta! -Generale, zise Rammu ridicându-se, trebuie să îți facem cunoștință cu prințesa amazoanelor și însoțitoarele ei. Au pornit spre piramide, să viziteze casa zeului Ra. Ne-am gândit că ar fi un bun prilej să treacă și prin Babilon. Regele nostru, Gandash, va fi încântat de asemenea oaspeți, mult prea rari prin locurile noastre. -Mda, mult prea rari, dar cu scopuri precise. Mă îndoiesc că prințesa (Runkrahost făcu o pauză) și prietenele ei, vor
LA HANUL LUI PORO DIN HISTRIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1403958119.html [Corola-blog/BlogPost/347476_a_348805]
-
să nu o facem. -Prințesă, vrei o invitație? O ai! Dar să știi că voi sta cu ochii pe tine și pe amazoanele tale. Da, Gandash ar rămâne profund impresionat de o asemenea vizită. Cine știe, poate e un bun prilej de a-și mări haremul. Runkrahost se ridică dezgustat și se apropie de dansatoarele care își mișcau trupurile îmbietor. Făcu un semn și imediat, apăru o tânără cu două ulcioare de vin. Runkrahost o apucă de mijloc, trăgând-o în
LA HANUL LUI PORO DIN HISTRIA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1403958119.html [Corola-blog/BlogPost/347476_a_348805]
-
EMINESCU ȘCOLAR LA CERNĂUȚI (1858-1863) Anul acesta se împlinesc pe 16 iunie 127 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, prilej de aducere aminte ale unuia dintre cele mai importante capitole din viața lui: viața de școlar la Cernăuți. Despre șederea lui Eminescu la Cernăuți avem relatări de la Teodor Ștefanelli, fost elev, coleg de școală și prietenul lui Eminescu, Vasile Vîrcol
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
cu dragostea sa cea nemărginită acolo, în locașurile cele cerești, în lumina cea neînserată a Slavei Sale! În încheiere, deci, voi susține cu toată tăria că eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Ieromonah Adrian Făgețeanu - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1443178501.html [Corola-blog/BlogPost/372155_a_373484]
-
politici bisericești. Cred că nu a existat niciodată vreo persoană "neinteresantă" pentru el. De asemenea, a fost destul de incapabil să se conformeze la imaginea tradițională a preotului ortodox clasic, pios. Simțul umorului l-a însoțit mereu și, ocazional, a oferit prilej de ofensă tradiționaliștilor ruși, dar a fost calitatea care i-a permis să se adreseze noii generații și să facă vie credința creștină și plină de sens pentru aceasta. A fost un orator remarcabil, evitând toată retorica religioasă obișnuită, iar
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
iunie 2016 Toate Articolele Autorului Duhul Sfânt este puterea, voința, energia, dinamica lui Dumnezeu. Duhul Sfânt este a treia persoană a Sfintei Treimi. El este Dumnezeu adevărat, întocmai ca și Tatăl și Fiul, precum este cris în Sfânta Scriptură, cu prilejul mustrării lui Anania: „Pentru ce a umplut satana inima ta, ca să minți Duhul Sfânt? N-ai mințit oamenilor, ci lui Dumnezeu” (Fapte 5, 3-4). Faptul că Duhul Sfânt este una în ființă cu Tatăl și cu Fiul reiese și din
CINE ESTE DUHUL SFÂNT? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1466409696.html [Corola-blog/BlogPost/378861_a_380190]
-
pictat? De le spun, ce au să scrie!?... Critici mari m-au venerat, Și au spus că-n filozofie Nu-i priceput orișicare... Cum pe mine m-a-nzestrat Sfîntul... să fiu pictor mare - Ca să expun prin palat... O, rareori prilej aveți... Să mă puteți admira! Ca Rafael... pe pereți, Îmi expun opera mea. Vin aleșii să mă vadă!... Eu pictez cu ce-au făcut, Fiindcă toții-ncep să creadă, Că un muritor de rând Nu mai poate aspira... Peste veacuri
M U S C A de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/M_u_s_c_a.html [Corola-blog/BlogPost/360781_a_362110]
-
hotărnicii) cu care erau însărcinați tot mai des de către domnie sau banul Olteniei, precum și pentru însușirea și aplicarea normelor de drept tradițional și scris cu care se confruntau în exercitarea atribuțiilor. În mai multe rânduri domnitorul Constantin Brâncoveanu a avut prilejul să constate la fața locului în Oltenia, evoluția și comportamentul unora dintre boierii olteni atunci când a fost prezent la lucrările diferitelor faze de construcție sau restaurare a mânăstirilor Horezu sau Strehaia și mai ales când a trebuit, din porunca sultanului
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
dată. Vărul meu purta toată vara o cămașă din cânepă țesută de mătușa Chița dar care era spălată în zerul rezultat din producerea brânzei de la stână. Moș Nicolae TĂNASĂ unchiul meu ne iubea deopotrivă pe amândoi și nu scăpa nici un prilej să ne laude calitățile pe care le aveam sau nu le aveam, în contradicție cu alții. Mătușa Chița ne primea întotdeauna cu plăcinte proaspete și mereu ne întreba dacă ne-am săturat? Dacă mergeai la stâna lui moș Lixandru primeai
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1422136926.html [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]
-
și nu mi-am putut lua gândul de la ea, așa cum mă aflu ca oaspete al copiilor mei la Denver Colorado. Am redeschis cartea “Oameni pe care i-am cunoscut” cu care ea, autoarea, Veronica Pavel Lerner, mi-a dat un prilej de desfătare în ceasuri dedicate lecturii. Cert este că volumul acesta n-a avut sorta obișnuită a cărților citite, căci îl reiau în răstimpuri, chiar acum purtat de la Sibiu în bagajul de America, cu aceeași plăcere, spre a găsi imaginea
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
este aceeași. Constat că o carte cum este “Oameni pe care i-am cunoscut” nu-și pierde actualitatea nicicând, chiar dacă Veronica Pavel Lerner, cunoscută poetă și publicistă canadiană, invoca centenarul nașterii mamei sale, criticul de artă Amalia Pavel (1915-2003), ca prilej al structurării volumului. Astăzi simt nevoie să zăbovesc tocmai asupra acestui fapt. Este un gest cu totul onorant cel al publicării unei cărți de evocări “despre lumea în care a trăit și a lucrat“ mama autoarei, ea însăși o personalitate
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
Monte Carlo. În primul rând, este surprinzătoare graba desfășurării acestei vânători de mistreți la nivel european exact în perioada în care la Parlamentul României are loc Ceremonia de investire a Președintelui ales, Klaus Iohannis. Momentul ales pentru desfășurarea vânătorii dă prilejul unor speculații asupra faptului că nu se respectă prevederile legii, dar nici regulile vânătorii, în ideea că sute de mistreți, aproximativ 300 de exemplare, sunt capturați într-un perimetru bine împrejmuit, având loc, de fapt un masacru al mistreților. An
ZEUL VÂNĂTORII EUROPENE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_popa_1419154259.html [Corola-blog/BlogPost/376691_a_378020]
-
nerafinată își poate avea farmecul ei. Am ajuns să descopăr poezia în locurile unde realitățile zilnice nu păreau, la prima vedere, deloc poetice. M-am bucurat să descopăr spectacolul lumii și în starea lui primară, nepurificată. Mai important, am folosit prilejul călătoriilor ca să reflectez asupra noastră în termeni relativi, prin filtrele străinătății avute la îndemână". Sunt încărcate de lumină și căldură, bine temperate, trimiterile la relația frumoasă cu familia. Despre meritele soțului Marin, profesor universitar, care a determinat în bună măsură
MILENA MUNTEANU – „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_milena_munteanu_elena_buica_1360415350.html [Corola-blog/BlogPost/351862_a_353191]
-
ocazia participării la diverse evenimente, conferințe, amintește discret iar despre copilul lor, Alexandru, vorbește prin prisma părintelui care observă și subliniază participarea acestuia la ceea ce vede, surprinzând reacția lui la noile descoperiri. Cultura aleasă a autoarei îi crează un bun prilej de a se mișca simplu și firesc în lumea cuvintelor, pe care le stăpânește bine, le mânuiește cu ușurință, într-o exprimare cursivă în care temperanța este la ea acasă, esențialul ți se prezintă într-un mănunchi bine legat, subtilitatea
MILENA MUNTEANU – „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_milena_munteanu_elena_buica_1360415350.html [Corola-blog/BlogPost/351862_a_353191]
-
dar om și Umbră nu se pot desparte. Să fiu doar călătorul dintr-un tren care sfidează legile ancestrale ? O umbră a Umbrei pusă într-un teren, să lupte pentru țeluri magistrale ? Aș fi avut o Umbră și-a murit, prilej de sărbătoare sau tristețe ? Mă-ntreb, dar încă nu m-am dumirit cum să trăiesc și cine-o să mă-nvețe . O Umbră a fost. Era nedezlipită ! Un fapt normal atunci când este soare. Povață-mi da în oricare clipită, dar
UMBRA DIN MINE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1490779291.html [Corola-blog/BlogPost/374454_a_375783]
-
care poeta o descrie cu o sensibilitate și delicatețe remarcabile, specifice, de altfel, personalității Marianei Pândaru. Motto-ul sub care autoarea și-a așezat placheta de mici bijuterii florale este elocvent: Florile - daruri ale lui Dumnezeu Pentru sufletul omului. Cu prilejul acestei lansări, poeta Mariana Pândaru va dialoga cu iubitorii de poezie și va susține o sesiune de autografe.
„Cartea florilor – The Book of Flowers” by http://uzp.org.ro/cartea-florilor-the-book-of-flowers/ [Corola-blog/BlogPost/92852_a_94144]
-
nu fără uimire, că aproape 90 la sută din familiile vechi coborâseră, ca și bunicul meu, din Transilvania din cauza persecuțiilor la care erau supuși românii de către unguri până la Marea Unire din 1918. Întrebarea dvs. privitoare la familia mea îmi dă prilejul să fac o dureroasă comparație între cinstea și serioasa pregătire profesională a funcționarului, angajat al statului, înainte de război și al celui total diferit creat de comunism și dezvoltat după 1989 de foștii activiști de partid și urmașii lor, până azi
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
pacienți. - Andreea, Andreea! Tu nu auzi? Ce este cu tine? Vizita a luat sfârșit și tu nu mă auzi. Vreau să mă duci în camera mea, te rog. - Oh, da, scuzați vă rog, domnule Rothe. Mă bucur că ați avut prilejul să petreceți un timp plăcut alături de soția dvs. - Ah da? A fost aici? Spuse pacientul care uitase că tocmai fusese vizitat. - Dar, Andreea, mi-a venit o poftă nebună să dansez... Dansezi cu mine? - Eu? - Da, tu! Se uită o
ANDREEA (PARTEA INTÂIA) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1461152889.html [Corola-blog/BlogPost/376575_a_377904]
-
să-mi risipesc/ cuvântu-n patru vânturi” (Poésie”). În imediata apropiere - Când pietrele vorbesc... -, stă un ciclu în care Olguța Luncașu Trifan explorează motivul pietrei drept centru meditativ existențial, fiindcă piatra poartă taina apei, a tinereții, a iubirii... E un prilej de a-mi aminti de poezia lui Nichita Stănescu (Solstițiu de iarnă, de ex.) ori de volumele transnistreanului Anatol Codru - Piatra de citire, 2000, în care piatra tronează ca metaforă lirică centrală. Ciclicitatea anotimpurilor relevată în fascicule precum Despre frământări
LINA CODREANU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1454254960.html [Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396]
-
de ex.) ori de volumele transnistreanului Anatol Codru - Piatra de citire, 2000, în care piatra tronează ca metaforă lirică centrală. Ciclicitatea anotimpurilor relevată în fascicule precum Despre frământări... și șoapte de toamnă, Despre iarnă și noi, ...Și despre primăvară - infuzează prilejuri de reverie, nostalgie, meditație, speranță, oferind pe ici-colo secvențe sensibile de filtrare a peisajului exterior către latura interioară a delicatului suflet de artistă. Poezia Olguței Luncașu Trifan aderă la mișcarea neomodernistă, chiar de îi lipsesc finețuri de limbaj, inserări mitografice
LINA CODREANU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1454254960.html [Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396]
-
fie că le salvează de la îngheț, fie că le tratează și le repară neputințele și rănile iar ele, păsărelele, înțeleg, știu și își comunică întrucâtva recunoștința pentru aceste intervenții providențiale. Insănătoșite, vietățile își iau zborul, sau își urmează calea firească, prilej pentru binefăcătorii lor să mediteze la exemple adiacente din vasta diacronie culturală a omenirii, ceea ce, de altfel, se petrece de-a lungul întregii cărți de aproape 400 de pagini în care se perindă zeci de povești, se descriu numeroase locuri
CITIND O CARTE-PALIMPSEST de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/lucia_olaru_nenati_1459419406.html [Corola-blog/BlogPost/359960_a_361289]
-
cu dragostea sa cea nemărginită acolo, în locașurile cele cerești, în lumina cea neînserată a Slavei Sale! În încheiere, deci, voi susține cu toată tăria că eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Ieromonah Adrian Făgețeanu - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști
PĂRINTELE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_adrian_fageteanu_.html [Corola-blog/BlogPost/355833_a_357162]
-
roadelor și frumusețea frunzelor ci și prin cele două mari evenimente ale românilor din zona: Sărbătoarea Hramului Bisericii Sfântă Maria din Dacula și Festivalul de Toamnă al Bisericii Sfinții Împărați Constantin și Elenă, din Lilburn. Ambele evenimente au fost un prilej de întâlnire și bucurie pentru toți românii plecați departe de casă ce trăiesc pe pamant american. Primul eveniment a debutat duminică, 5 octombrie, 2014 prin Sfântă Liturghie săvârșită de Părintele Nicolae Clempuș în cadrul bisericii Sf. Maria din Dacula. Părintele Nicolae
VIAȚA ÎNTRE DOUĂ FESTIVALURI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mara_circiu_1420216260.html [Corola-blog/BlogPost/350085_a_351414]
-
să afli cum ai putea să o oprești?”. În fața evidenței, Rashid a trebuit să cedeze. Se crăpase deja de ziuă, dar a decis să amâne execuția Sorayei, care, de altfel, nici nu fusese a lui. Frumoasa fată a profitat de prilej și a ieșit să vadă frumoasele grădini ale palatului, plantele și fântânile arteziene, apoi s-a dus la o apă curgătoare din apropiere. Acolo și-a putut zări chipul nemaivăzut de frumos reflectat în suprafața apei și și-a jurat
O NOUĂ ŞEHEREZADA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1480734635.html [Corola-blog/BlogPost/350222_a_351551]
-
mai des în camera Sorayei, zăbovea tot mai mult acolo, pierdut în deliciile amorului, ba chiar a dat dispoziție ca fetei să îi fie aduse albume care ilustrau sexul tantric. Își pierdea mințile când o vedea și nu rata niciun prilej de a-i simți trupul aproape. Într-o seară, la lumina lumânărilor, într-o încăpere ce se afla în clarobscur, au făcut din nou dragoste. Rashid a mângâiat-o pe păr, apoi pe piept și, într-o licărire de nebunie
O NOUĂ ŞEHEREZADA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1480734635.html [Corola-blog/BlogPost/350222_a_351551]