340 matches
-
Articolele Autorului SUFLET VRĂJIT... Îmi dai prilejul să te cânt, La fiecare nouă întâlnire, Știi că nu voi putea să plâng, Poate doar de fericire. Îmi pui în inimă jăratic, Să-mi ardă dorul mai intens, Și cu un aer primăvăratic, Totul mi se face vers. Mi-ai adus cerul albastru Alungând negrii nori, Mi-ai pus în față un pilastru, Să mă sprijin uneori. Drumul meu va fi vrăjit, De trecerea prin Calea Lactee, Sufletul îmi e cucerit, De tine frumoasă
SUFLET VRĂJIT... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364331_a_365660]
-
Purta o fustă de tergal bogată în pliuri, scurtă la o palmă-două deasupra genunchiului, bluză de mătase cu guleraș bogat în dantelă sau broderie (nu știam să fac diferența între aceste două lucrări, pe vremea aceea), eșarfă ușoară în culori primăvăratice și pantofiori de vară din piele fină, cu toc de maxim 5-6 cm, prinși de curelușe maro în catarame strălucitoare. Toate aceste articole, inclusiv curelușele de la pantofi, erau de culoare maro, diferențiindu-se prin nuanțe, de la cele mai închise - în
DOAMNA ÎN MARO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364570_a_365899]
-
ca și "Fizica" lui Aristotel. Astfel, "voința de a trăi" devine la Eminescu "dorul nemărginit" din Scrisoarea I, iar în atingere și cu "dorul" poeziei populare produce "farmecul dureros" al liricii exotice. La Macedonski, "voința de a trăi" devine metafora primăvăraticului impuls germinal, din poezia Stepa: Viața însă nu-ncetează cursul ei fenomenal,/ Din cenușa cea mai rece, izbucnește înfocată,/ Se va-ntoarce, se va-ntoarce, strălucitul Germinal". Dacă la Eminescu transcendentul era organic implementat în operă, ținând de placa turnantă
COMPLEMERITATEA OGLINZILOR PARALELE EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361478_a_362807]
-
miros de fripturi sau pește prăjit), îți dădea puteri noi. Auzeai cum natura se trezește la viață. Vedeai cum stolurile de grauri zburau pe deasupra bălții, spre șirele de paie de in de pe deal, fâlfâitul aripilor părând o rafală de furtună primăvăratică. Parcă era o altă viață. Nu cea dintre pereții de beton ai blocurilor de la oraș. Simțeai seva pământului cum mustește, firul ierbii cum iese din pământul reavăn, cărăbușii cum își împing cocoloașele spre „cămara” de iarna. Nu-ți venea să
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
nimănui priință și lâncezesc și pâlpâiesc vedenii știu bine - focu-mi nu-i de fad „prieten” dar lumea-i ipocrită - tu - ei sclavă nu pot umbla prin cruguri cu vreun piepten iubirea-mi s-a târî prin ierni - bolnavă... ...trupul bătrân - primăvăratic duhul văd trist: nu-ți pot aprinde-n ochi văzduhul... CREZ Dumnezeu nu e perfect: ar fi plicticos și teribil de egoist abia fiind imperfect e frumos - măreț - tragic viu și impresionant: El se caută - febril geniu copil în fiecare
MĂREAŢA IMPERFECŢIUNE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364043_a_365372]
-
când ascultam păsărelele cum cântă; Doamne, cum le răspundea în galsul lor, că micuțele înaripate îi făceau un cor de toată frumusețea, spre amuzamentul meu; vă dați seama că amintirile m-au năpădit ca niște dulci adieri ale unei brize primăvăratice și, cu degetele tremurându-mi de emoție... am scos scrisoarea și am început să citesc, în timp ce lacrimi fierbinți îmi udau obrajii. „Scumpa mea COPILĂRIE, mi s-a făcut un așa dor de... că nu mai pot dormi nopțile tot gândindu
SCRISOARE NEEXPEDIATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360999_a_362328]
-
Soarele amiezii de februarie în Cipru poate fi asemuit cu blândul astru al zilelor de mai în România noastră așa că, în decorul absolut superb al munților care se desfășurau ca o dantelă din stâncă ornată cu ochiuri de verde crud, primăvăratic, rulam vesele pe șoseaua dăltuită parcă în munte, spre un loc în care îmi spusese Mădălina, fiica mea, că mă voi bucura din toată inima. Și așa a fost... Legenda icoanei făcătoare de minuni a Sfintei Maria Mănăstirea Kykkos a
CIPRU (2) – RELIGIE, ISTORIE ŞI MIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361200_a_362529]
-
cât am stat la dumnealor. Mai avusese ghiocei care se trecuseră, dar urmau, freziile și irișii gata îmbobociți și câte alte flori necunoscute mie ca nume. Printre ele începuseră să-și întindă "tentaculele" căpșunul care urma să ia locul florilor primăvăratice. Cireșul de lângă una dintre cele două sere, începuse să-și deschidă câte un buchețel de flori pe vârfurile ramurilor, iar vița de vie să-și desfacă frunzele. Dea lungul întregii grădini erau o mulțime de jardiniere pline cu alte flori
CALATORIE IN BELGIA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364142_a_365471]
-
înflorire, fiind mai târzie sau în vară. De asemeni pe rafturile din cele două sere erau pline cu ghivece și jardiniere în care creșteau tot felul de flori ce așteptau să le ia locul celor înflorite, după consumarea vieții lor primăvăratice. Și toate acestea doar din pasiunea și dragostea familiei Bonet pentru frumos. Să nu credeți că le comercializa pe aceste bucurii de suflet, ci doar le îngrijea să le poată admira ca pe un spectacol natural, de aceea le și
CALATORIE IN BELGIA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364142_a_365471]
-
UN PRINȚ LA HANUL LUI MANUC Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 945 din 02 august 2013 Toate Articolele Autorului ELISABETA IOSIF Un prinț la Hanul lui Manuc Când unii rămân încremeniți în iarna istoriei, nu mai văd haina primăvăratică a prezentului. Dacă ieșim pe stradă o redescoperim și în unele zone ale Bucureștiului. Din când în când, privind calm, putem descifra miracolele ce apar uneori brusc, după colțul unei clădiri sau după un deceniu al mileniului 3. Așa am
ELISABETA IOSIF UN PRINŢ LA HANUL LUI MANUC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364198_a_365527]
-
Acasa > Poeme > Emotie > LEGENDA TEIULUI DE-ACASĂ Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 2089 din 19 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Legenda teiului de-acasă Și-mi răsărise atunci un tei în soartă Pui primăvăratic sub caldul alizeu, Ecou al copilăriei mele-n poartă; Și-un râu de ani ce urma să ne despartă, În timp, mi-a șters potecile spre Dumnezeu. De ani și mărturii se-ncărca în ramuri, Tăcut și sfânt rotunjea coroana
LEGENDA TEIULUI DE-ACASĂ de STELIAN PLATON în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368437_a_369766]
-
copilăriei, chipurile bunicilor și ale părinților. Ultima partea volumului de poezie al Emiliei este scris sub formă de poeme în proză. Noi așa le percepem, deși poeta a intenționat să scrie Povestiri. Ele se numesc, „Acasă”, „Măicuța”, „Agapia”. Câtă lumină primăvăratică și delicatețe, câtă dragoste, câtă puritate, câtă melancolie, câtă slavă, în descrierile și evocările în care o vedem pe fetița care a fost, întorcându-se la casa bunicilor, la Agapia. Eul poetic a ajuns acasă în raiul copilăriei! Lectura cărții
O CARTE DE POEZIE CA UN AMURG ÎNFLORIT PE DINĂUNTRU de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368468_a_369797]
-
precum s-a exprimat, la moartea poetului, un forumist la Pro TV Chișinău. Evenimentul, oglindit în ziarul “Literatura și Arta” (http://www.literaturasiarta.md/public/1598ro Nr 50.pdf), a avut loc într-o frumoasă zi de duminică, caldă și însorită, destul de primăvăratică pentru „ultima lună de toamnă” în Canada, la 29 noiembrie 2009, pe adresa 326 Major Mackenzie Drive. La inaugurare au participat 21 de persoane, dintre care 16 români, 2 ruși, 2 evrei și un grec. Vin cu lux de amănunte
CUVÂNTUL ADEVĂRAT ESTE CEL MAI MARE ADEVĂR ŞI JURĂMÂNT de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367764_a_369093]
-
poporul ei săracE nespus de fericită și tot statornică-n ... VIII. LEGENDA TEIULUI DE-ACASĂ, de Stelian Platon, publicat în Ediția nr. 2089 din 19 septembrie 2016. Legenda teiului de-acasă Și-mi răsărise atunci un tei în soartă Pui primăvăratic sub caldul alizeu, Ecou al copilăriei mele-n poartă; Și-un râu de ani ce urma să ne despartă, În timp, mi-a șters potecile spre Dumnezeu. De ani și mărturii se-ncărca în ramuri, Tăcut și sfânt rotunjea coroana
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
a stins, Sub creanga lui ca frunza inima-i bătea. Beția unei glorii sterpe a încins O coadă de topor ferice înadins, Și-n vanitate starea își abțiguia. Citește mai mult Legenda teiului de-acasăși-mi răsărise atunci un tei în soartăPui primăvăratic sub caldul alizeu,Ecou al copilăriei mele-n poartă; Și-un râu de ani ce urma să ne despartă,În timp, mi-a șters potecile spre Dumnezeu.De ani și mărturii se-ncărca în ramuri,Tăcut și sfânt rotunjea coroana
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
Bombonica Publicat în: Ediția nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Se zbate zarea-n chingile furtunii Când din adâncul mării-o melodie În suflet și în minte se mlădie, Apoi se stinge când sosesc lăstunii. Un vânt primăvăratic mă adie, Iar ghioceii-mi înfloresc, nebunii, Sub raza binecuvântat-a lunii, În timp ce uit de-a vieții parodie. Aștept din neguri să-mi răsar-un soare Și-n gânduri să îmi cânte-o ciocârlie... Putea-voi să mă lupt cu
SONET de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363742_a_365071]
-
compozitor și interpret maestrul Gheorghe Zamfir, cu nimic mai prejos față de legendarul Pan din Greciei antică (inventatorul instrumentul muzical syrinx (naiul) cu care cânta melodii celeste zeităților din Olimp. Apariția maestrului Gheorghe Zamfir a fost ca o revărsare de lumină primăvăratică ce încălzește câmpia și florile trezite la viță și inimile admiratorilor. Un val de bucurie imensă a cuprins pe toți spectatorii care-l aplaudau și-l ovaționau cu o imensă bucurie. Când s-au auzit primele acorduri date de orgă
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
compozitor și interpret maestrul Gheorghe Zamfir, cu nimic mai prejos față de legendarul Pan din Greciei antică (inventatorul instrumentul muzical syrinx (naiul) cu care cânta melodii celeste zeităților din Olimp. Apariția maestrului Gheorghe Zamfir a fost ca o revărsare de lumină primăvăratică ce încălzește câmpia și florile trezite la viță și inimile admiratorilor. Un val de bucurie imensă a cuprins pe toți spectatorii care-l aplaudau și-l ovaționau cu o imensă bucurie. Când s-au auzit primele acorduri date de orgă
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
compozitor și interpret maestrul Gheorghe Zamfir, cu nimic mai prejos față de legendarul Pan din Greciei antică (inventatorul instrumentul muzical syrinx (naiul) cu care cânta melodii celeste zeităților din Olimp. Apariția maestrului Gheorghe Zamfir a fost ca o revărsare de lumină primăvăratică ce încălzește câmpia și florile trezite la viță și inimile admiratorilor. Un val de bucurie imensă a cuprins pe toți spectatorii care-l aplaudau și-l ovaționau cu o imensă bucurie. Când s-au auzit primele acorduri date de orgă
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
cu profesorii Aurel Jămneală, publicistul și autorul de carte didactică de mai târziu, Corneliu Nechita și, în ultimii doi ani, cu Gheorghe Movilă, prozatorul. Având preocupări literare încă din clasele primare, s-a impus rapid printre membrii Cenaclului literar „Chemări primăvăratice“, care funcționa în cadrul liceului, conducându-l, în calitate de președinte, între anii 1959 și 1962, când a și debutat, ca poet, în paginile revistei școlare omonime (1958). După absolvirea cursurilor liceale a fost, rând pe rând, pedagog la Liceul Nr. 1 din
LEONID IACOB de LEONID IACOB în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349638_a_350967]
-
-ncărunțit dintr-odată, iar ghioceii s-au îmbrăcat în mantie rece. Peisajul e strălucitor, zăpada s-a așternut peste tot. Splendoarea n-a durat prea mult căci zăpada mieilor e efemeră.Fulgii au fost topiți de razele calde ale soarelui primăvăratic. Căci e mare nevoie să crească plantele, să ne bucure cu portul lor și să ne susțină traiul nostru zilnic, așa cum a lăsat să fie Bunul Păstor. ------------------------------- Haibun - Compoziție litarară (de origine japoneză) care combină proza cu haiku Gabriela Gențiana
MIEII ŞI ZĂPADA LOR de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349047_a_350376]
-
profundă,încât îmi venea să plâng de bucurie. Mă copleșea cu tăcerea ei. Îmi venea să îngenunchiez în fața măreției stejarilor seculari, să le ascult înțelepciunea sfaturilor, să le sărut umbra și frunza ce foșnea neliniștită la adierea molcomă a vântului primăvăratic. Știi ce-i lipsea? - Nu, te ascult cu plăcere. Parcă ai cita din Sadoveanu.Te simțeai în Livada Minunată? - De ce nu? Pădurea pentru mine este un colț de Rai. Este ca o magie. Este o frumusețe nepământeană când te afli
PARTEA I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349352_a_350681]
-
acorduri de buzuky și-o muzică grecească tradițională ce se potrivea perfect cu periplul nostru cipriot; să nu uităm că împreună cu noi mai era și Țuca, plină de viață, jucăușă și cu căpșorul mereu scos pe geam, adulmecând parcă aerul primăvăratic și admirând frumusețile pline de farmec ce ni se desfășurau în fața ochilor. Nicosia (Lefkosia grecească), cu o populație ce depășește 250.000 de locuitori în jumătatea aflată în administrarea Guvernului cipriot, centrul administrativ al Ciprului este situată pe râul Pedieos
NICOSIA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344500_a_345829]
-
unor sclipiri artistice, dar, mai ales, știe să facă din pictură elogii de mulțumire Domnului, pentru harul pe care i l-a trimis. Ioana Teodora Duță fascinează și de această dată pe iubitorul de artă cu mireasma și cu murmurul primăvăratic din mugur de ram și de floare, din peticul de cer sau din adierea de vînt, care presimt plenitudinea anotimpului. Timpul trece frumos în astfel de momente și abia atunci îți dai seama cît de urîtă este răutatea sau zgomotul
NOBLETE SI VALOARE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348170_a_349499]
-
vară, Într-un sătuc, pe mal de Prut, Sub nucii de odinioară, Cu ramurile-n azimut... În valuri-lanuri am urcat, Cu tălpi golașe, prin țărână, Când vin cireși la dezmierdat, Ținându-se,-n alint, de mână... Mai simt un vânt primăvăratic, Așa cum îl știam atunci, Vara, cu stropii de jăratic, Crestați printre altare-rugi... Priveam în depărtări ascunse... Citisem despre un pământ, Cândva unit, ce dispăruse, Cu un cernit discernământ; Am stat s-ascult un imn absurd, L-am intonat în călimară
SĂTUCUL MEU, ŞI ODISEEA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365935_a_367264]