155 matches
-
mustață à la Hitler, cu un balonaș ieșindu-i din gură: „Salut! Sunt piaza rea a detectivului Upshaw! Vrea să-mi prăjească fundul, dar n-ar spune nimănui de ce! Păziți-vă de Upshaw! E un filfizon de colegiu și o primadonă care crede că rahatul lui nu pute!” Căpitanul Dietrich descoperise primul opera de artă. Îi sugerase s-o lase acolo, ca să-i aducă aminte că trebuia să-și stăpânească nervii și să nu-i privească pe alții de sus. Danny
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
polițist tânăr și neexperimentat și, oricât ar fi de talentat, n-are nici un drept să emită astfel de pretenții. Vreau să-i atragi foarte serios atenția că nu vom mai tolera astfel de bătăi cu pumnii sau asemenea gesturi de primadonă. Sgt. Bowman îl caută acum pe dr. Lesnick. Sper că n-a murit. E o achiziție valoroasă pentru echipa noastră. E.L. P.S. Mult noroc mâine la tribunal. Avansarea ta și misiunile curente ar trebui să-ți asigure o amânare. Cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
o bibliotecă, mai întâi, asaltat de bilețele provocatoare de la cititoare. La un magazin de discuri, apoi, vecin cu cel de nasturiși cu cel de parfumerie și cu cel de lenjerie de damă. Statornicit, apoi, o vreme, în atelierul foto al Primadonei, fosta solistă, care nu l-a mai cedat și din al cărei sanctuar a decolat, cu ceva bani economisiți, așa zice lumea, direct la facultate... Acolo, la facultate, surpriză! Relația sa cu sexul în ofensivă a devenit, pentru toți cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
PASAJ RETRAS Superb nume! Foarte potrivit pentru o cântăreață, pentru o femeie, pentru iubita unui poet. Nanone, Nanone! Ce ritm! Ta-tàm, ta-tàm! Mii de poeme s-ar putea scrie cu acest nume. PASAJ RETRAS Reprezentațiune extraordinară dată de domnișoara NANONE, primadonă și dănțuitoare a teatrului St. Jam din Londra. Elle joue, mime, chante et danse tout à la fois. Reprezentațiunea cuprinde mai multe arii și cântece și se va încheia cu un danț egiptean, Fermecarea șerpilor, cu costum național de Harem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
avem cam aceleași măsuri. Așa că m-am gândit să-ți ofer hainele mele. Te rog să-ți alegi ce vrei. Eu pot renunța la ele și, oricum, nu mi le-am comandat nici pentru balul ofițerilor ruși, nici pentru reprezentația primadonei Nanone. De altfel, sunt în măsură să spun că o cunosc destul de bine pe această cântăreață. ― O cunoști? Oh, spune-mi, vorbește-mi, te rog, despre ea! ― Este... foarte tânără... fascinantă... I-am făcut câteva schițe de portret când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Se vede treaba că acel distrugător de lume nu mai are bărbați de aruncat în bătălie și, mai nou, înrolează femei, ba chiar și văduve. Și nu m-ar mira dacă, până la urmă, vom descoperi că agentul este chiar acea primadonă londoneză cu nume atât de franțuzesc. Sunt tare curios, dragă prietene, și abia aștept s-o cunosc pe această... Nanone. Excelență, deoarece oamenii dumneavoastră de legătură și-au dovedit ineficiența, mi-am luat unele măsuri de prevedere. Un duplicat al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
în preajma ei cu mult înaintea celorlalți. Din păcate, acela nu era singurul buchet. Ca la un semnal, mai multe slugi boierești și ordonanțe de ofițeri ruși se înghesuiră și ele cu fel de fel de buchete spre aceeași ușă. Celebra primadonă și dănțuitoare a teatrului Sf. Dulceață din Londra tocmai își înfipsese dinții într-un corn mare, din care înfuleca de zor. Vorbea cu gura plină, privindu-l pe Dante Negro din oglindă. ― Scuză-mă, dar așa trăiesc eu! Numai cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
tot și se prăbuși într-un genunchi. ― Ce dracu’ spune ăla acolo? Nu înțeleg nimic. ― N-are importanță! Ia-i coșul și zâmbește-i frumos. Florile sunt chiar de la general. Și hămesita mâncătoare de corn redeveni, într-o clipă, celebra primadonă. Plină de grație, întinse brațele ei goale și albe, luă coșul, îl roti de câteva ori, privindu-l cu o expresie de topenie crescândă, după care îi aruncă ordonanței, peste umăr, un merci mic, cu buzele adunate ca pentru un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
pupic delicios. Și cătana își continuă, în sfârșit, fraza neterminată: ― Da... pe-pentru asta... de-desigur!... Zâmbi cam confuz, salută regulamentar, dar găsi cu greu drumul spre ieșire, nimerind mai întâi într-un taburel, apoi în cufărul de voiaj al primadonei, iar în final fu înghițit de mulțimea slugilor care tocmai dădeau năvală să ofere și ei buchete din partea stăpânilor lor. În sală lucrurile avansaseră mult. Doi servitori îmbrăcați în șalvari și cu turbane din aceeași mătase roșie stingeau lumânările din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
rusească. Zău, îmi pare sincer rău, dar cred că informatorii dumneavoastră nu fac nici cât o ceapă degerată. Mă tem că v-au băgat într-un mare rahat. În acel moment, purtată de primele acorduri ale muzicii, își făcu apariția primadona. În rochie de mătase aurie, cu o spumă de dantele și panglici la mâneci și pe poale, cu șiraguri de perle aurii în păr, Nanone își confirma din plin titulatura. Uitase de foame, uitase de oboseală. Buchetele de flori primite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
o reverență, luă trandafirul din colțul decolteului și îl aruncă, întâmplător, ar fi putut să jure, chiar spre sofaua albastră. Generalul îl prinse din zbor, dovedind, în ciuda vârstei, reflexe rapide. Zâmbi și, înclinând ușor capul, îi căută privirea. Dar ochii primadonei trecuseră deja mai departe, spre fotoliul din spatele sofalei. A fost o mică înfrângere pentru Kutuzov și o mare victorie pentru Iancu. Cu prezența lui de spirit, însă, Marele Komandir făcu un semn ordonanței și Nanone primi un delicat buchet din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
se declară satisfăcut și zâmbi încrezător. Era o bucățică bună. Partenerul domnișoarei Nanone, domnul Highland-Fling, un dansator destul de bun, de altfel, trecu aproape neobservat. Și dacă primi niște aplauze din partea publicului, acestea se dovediră a fi doar nerăbdătoare chemări pentru primadona serii. Dansatorul se grăbi să îndeplinească dorința spectatorilor, alergă în culise și reveni pe podium, ținând de mână o Nanone cu totul schimbată. În fustiță scurtă din tulle bleu, cu un corset de dantelă în aceeași nuanță și un nor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
la un moment dat, să tușească. Imediat își făcu apariția pe podium impresarul, care încercă să solicite publicului înfierbântat o scurtă pauză necesară pentru înlocuirea lumânărilor și aerisirea sălii. Reuși doar atunci când îi asigură pe cei mai înverșunați admiratori ai primadonei și dănțuitoarei Nanone că partea a doua a reprezentațiunii va fi cu totul excepțională. Consulul francez își balansa nervos un picior, privind îngrijorat spre ușile dechise. Se temea de curent și ar fi preferat să plece. Dar nu dorea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ca o flacără verde, o flacără de vrajă, flacăra irezistibilă a păcatului. Pe ultimele acorduri, însuși Marele Komandir, în ținută de gală, cu toate decorațiile strălucind pe tunica lui brodată cu fir de aur, sări primul pe podium. Luă mâna primadonei și o sărută apăsat. „Oceni, oceni crasivâi, daragaia maia!”... Și multe alte cuvinte de recunoștință pentru clipele de totală răpire pe care le trăise. Și, după ce epuiză cuvintele, luă imensul buchet de trandafiri roșii din brațele ordonanței sale ca să i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ordonanței sale ca să i-l ofere Nanonei, încheind impecabil mesajul său floricol de admirație cu ultima dintre culorile Rusiei. O adevărată ploaie de flori se abătu asupra lor și, în ovațiile spectatorilor, generalul o conduse spre chicineta din culise, cabina primadonei, susținându-i ba mâna, ba talia, ba mângâindu-i fesa fierbinte, ușor umedă. Se hotărâse deja să-și petreacă noaptea cu primadona și nu vedea nici un impediment. În război, mica pierzanie dă savoare victoriei, își spunea. Și apoi bucățica, desăvârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
de flori se abătu asupra lor și, în ovațiile spectatorilor, generalul o conduse spre chicineta din culise, cabina primadonei, susținându-i ba mâna, ba talia, ba mângâindu-i fesa fierbinte, ușor umedă. Se hotărâse deja să-și petreacă noaptea cu primadona și nu vedea nici un impediment. În război, mica pierzanie dă savoare victoriei, își spunea. Și apoi bucățica, desăvârșit înzestrată de la natură, îl făcea să se simtă ușor ca o pană purtată de o boare văratică. Nu se mai gândea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Un om atât de important și preocupat să redea creștinătății marele Constantinopol are, desigur, multe alte probleme, cu mult mai interesante. Cucerirea Constantinopolului este un lucru de-a dreptul grandios. Sper din toată inima să reușiți. (Hopa! De unde a aflat primadona asta abia sosită de la Londra de intenția mea de a cuceri Constantinopolul? Cu excepția prințului, n-am mai vorbit cu nimeni despre asta. Dar în prinț am totală încredere, chiar dacă atunci, la croitor, nu mi s-a părut prea entuziasmat... Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Nanone în cabina ei. Era sau nu era agent? ― Mă simt flatat, daragaia maia! Probabil că lumea care mă iubește îmi atribuie și această intenție. Dar sunt numai zvonuri. Constantinopolul?... Ha, ha, ha!... Încă nu mi-am propus așa ceva. Fața primadonei Nanone era toată numai miere și strălucire. De mai multă vreme privea peste umărul generalului, spre ușa cabinei. Acolo, în picioare, învăluit în acea aură aeriană a poeților în cătarea unui vers pierdut și înconjurat de mireasma florilor care umpleau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
coborând sau coborî urcând. Era traseul celui mai hotărât bărbat. Era însuși Orfeu. Impresia o tulbură. Privea fascinată spre hainele lui. Mătăsuri, catifele, blănuri, falduri princiare, tonuri inimaginabil de subtile, moliciuni promițătoare de amețitoare desfătări... Kutuzov sesiză noua orientare a primadonei, se răsuci și surpriza de a se afla atât de aproape, practic nas în nas cu omul la care tocmai se gândea, nimeni altul decât răzvrătitul din salonul croitorului, îl făcu să tresară puternic. Era prea mult pentru demnitatea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
lui de general. Răbufni cu obrajii dintr-odată stacojii. ― Ce-ce-ce-i cu dumneata, tinere? Nu mai cunoști respectul? N-ai observat că tocmai discutam ceva cu domnișoara Nanone? Lasă-ne singuri! Iancu nici măcar nu-l privi. Era ochi în ochi cu primadona. Replica lui sună calm și fără echivoc: ― Domnule, aici nu mai sunteți general. Aici doar arta este general. Arta reprezentată de domnișoara Nanone. Și ea va hotărî imediat cine pleacă și cine rămâne. Domnișoara Nanone preluă într-adevăr conducerea. Sărută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
luă hotărârea să le scrie neîntârziat. Dar soția, fiicele, brioșele dispărură. Gândurile somnoroase, oarecum liniștitoare se risipiră. Fu despărțit brutal de ele și Kutuzov deschise ochii mari, invadat de o singură imagine. Cea a chicinetei în care fusese părăsit de primadona și dănțuitoarea Nanone. Și acea imagine îl lovi cu puterea unei ghilotine. Se văzu stând înțepenit de uluire, în costum de gală, cu toate decorațiile pe piept, un biet bătrânel rămas singur, un mort copleșit de mormanele de flori ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
făcuse să se vadă așa cum era: un om bătrân. Altminteri de ce ar fi întors ea spatele unui general, pentru un... civil? Comandase o cină pentru două persoane într-un separeu elegant al restaurantului de la han. Plătise deja o cameră pentru primadonă. Ordonanța lui o împodobise cu o grămadă de sfeșnice, flori și vase pentru mirodenii, rafinament oriental pe care începuse să-l aprecieze tot mai mult; slugile primiseră ordin să întrețină focul din odaie. Până și vizitiul lui ursuz improvizase un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
atent pe viitor. Nici Toinette nu se simțea mai puțin mulțumită. Împăturise bine lucrurile. Mai învățase și ea câte ceva din arta diplomației de la Julien. Putea să viseze liniștită la chipul tânărului cu un nume atât de romantic, zărit la reprezentația primadonei Nanone. Simți o mișcare undeva, prin zona plexului, un roi de albine cu aripi neliniștite. Abia aștepta să mângâie panglica de pe ochiul lui nevăzător și, ah, ce poftă avea să-i sărute pleoapa cu gene lungi a celui sănătos. Observase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
semn de entuziasm, nici un zâmbet, nici o privire mai specială, decât acea uitătură indiferentă, chiar distantă. Cei doi își apropiară din nou capetele și contele mai află despre un pricaz de surghiun pentru un tânăr boier care, cu ocazia reprezentației acelei primadone londoneze și aflându-se într-o poziție de concurență cu Acvila la grațiile acesteia, ar fi îndrăznit să i-o sufle, plecând cu primadona sub privirile consternate ale Acvilei. Ciudată era nu atât semnarea unui astfel de pricaz, cât expedierea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
mai află despre un pricaz de surghiun pentru un tânăr boier care, cu ocazia reprezentației acelei primadone londoneze și aflându-se într-o poziție de concurență cu Acvila la grațiile acesteia, ar fi îndrăznit să i-o sufle, plecând cu primadona sub privirile consternate ale Acvilei. Ciudată era nu atât semnarea unui astfel de pricaz, cât expedierea acestuia abia acum, după aproape două luni de la incident. ― În tot acest timp, pricazul a stat la el și abia acum l-a încredințat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]