5,997 matches
-
vină toate, numai să dobândesc pe Hristos!” (Sf. Ignatie Teoforul, Epistole (către romani), cap. V, 2-3, în PSB, vol. 1, p. 211) „Pentru noi este un adevărat război atunci când suntem aduși în fața judecătorilor, pentru ca acolo să luptăm pentru adevăr, sub primejdia morții. Însă se cheamă victorie, dacă atingi Țelul pentru care ai luptat. Biruința aceasta cuprinde în sine și gloria de a fi plăcut lui Dumnezeu și cucerirea vieții veșnice. Dar suntem zdrobiți! Așa este, dar după ce am câștigat. Așadar, când
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
prinților, creștinul nu dă înapoi decât în fața lui Dumnezeu, Căruia îi aparține. Triumfător și victorios el râde în fața celui ce l-a condamnat. Căci este învingător cel ce obținut ce a dorit. Sub ochii generalului, ce soldat n-ar înfrunta primejdia cu cea mai mare îndrăzneală? Nimeni nu primește răsplata înainte de a fi pus la încercare. Un general însă nu poate da ce nu are, adică nu poate prelungi viața soldatului, poate însă să-i acorde distincții militare. Soldatul lui Dumnezeu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mereu alte și alte procedee de caznă, ca să nu se dea bătut, cu toate că adeseori el a fost nevoit să se dea învins”. (Eusebiu de Cezareea, Martirii din Palestina, XI, 1-j, k, în PSB, vol. 13, p. 415) „Mucenicul nu vedea primejdiile, ci cununile; nu tremura în fața loviturilor, ci număra recompensele; nu se uita la călăii care îl chinuiau aici jos pe pământ, ci vedea cu mintea pe îngeri, care-l aplaudau sus; nu se uita la vremelnicia chinurilor, ci la veșnicia
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mult din pricina durerilor prezente. Tot așa și atleții, care se luptă cu pumnii, primesc loviturile cu dragă inimă, pentru că se uită la cunună, nu la dureri. La fel și cei ce fac negoț pe mare: îndură mii și mii de primejdii, lupte cumplite, făpturi sălbatice, se luptă cu hoții de mare; dar nu se gândesc la nici una din aceste primejdii, ci se uită la porturile care-i așteaptă și la bogăția ce au să o câștige în urma negustoriei lor. Tot așa
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
se uită la cunună, nu la dureri. La fel și cei ce fac negoț pe mare: îndură mii și mii de primejdii, lupte cumplite, făpturi sălbatice, se luptă cu hoții de mare; dar nu se gândesc la nici una din aceste primejdii, ci se uită la porturile care-i așteaptă și la bogăția ce au să o câștige în urma negustoriei lor. Tot așa și mucenicii, au suferit mii și mii de rele, li s a chinuit trupul cu fel de fel de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
noi astăzi (mucenicul Varlaam - n.n.); socotea veselie chinurile; socotea că este atins cu trandafiri în loc de bice; fugea de atacurile necredinței ca de niște săgeți și socotea mânia judecătorului umbră de fum; râdea de cetele sălbatice ale lăncierilor; se bucura de primejdii ca de cununi; se veselea de răni ca de niște cinstiri; sălta de veselie în fața celor mai crunte pedepse ca în fața celor mai strălucite răsplăți; scuipa pe ascuțișul săbiilor; socotea mâinile călăilor mai moi ca ceara; se bucura de zidurile
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
stăpânii petrec până la mormânt pe slugile lor vrednice răposate și nu se rușinează, cu mult mai mult Hristos nu S-a rușinat să cinstească cu venirea Sa pe aceea care și-a dat sufletul pentru El și a înfruntat o primejdie atât de mare”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie de laudă la Sfânta Muceniță Pelaghia cea din Antiohia, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 366) „Dacă atât de mari sunt cinstirile date
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
pe cei care au murit pentru a-i apăra, fără să mai facă vreo altă faptă bună, cu atât mai mult va face Hristos asta, El Care răsplătește cu daruri mult mai mari pe cei care-și pun viața în primejdie pentru El. Hristos dă multă plată nu numai celor care au suferit persecuțiile, nu numai celor care au fost răniți, închiși, uciși și junghiați pentru numele Lui, ci chiar și acelora care doar au suferit ocări și cuvinte insultătoare. Hristos
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
i-a îmboldit pe sfinții aceștia, pe încununații lui Hristos, să mijlocească pentru ea, cum nu a încetat pe dată boala și nu s-a însănătoșit cel aflat în neputință? Și mulți, încurcându-se în situații fără ieșire și văzând primejdii grele atârnând asupra lor, au venit aici rugători, și printr-o rugăciune încordată au scăpat de ispita tuturor acelor grozăvii. Dar ce vorbesc eu de boli trupești și de situații fără de ieșire? Mulți posedați de diavol și stăpâniți de patimi
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 483) Când moaștele sunt împărțite la mai mulți, își arată mai mult bogăția „Raclele mucenicilor sunt cu mult mai de preț decât orice comoară. Comorile de bani împresoară de primejdii pe cei ce o găsesc; dacă se împarte în mai multe părți, prin împărțire comoara se împuținează. Cu comorile raclelor mucenicilor nu-i așa; găsirea lor nu-i aducătoare de primejdie, iar împărțirea lor nu le împuținează. Cu totul contrar
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
preț decât orice comoară. Comorile de bani împresoară de primejdii pe cei ce o găsesc; dacă se împarte în mai multe părți, prin împărțire comoara se împuținează. Cu comorile raclelor mucenicilor nu-i așa; găsirea lor nu-i aducătoare de primejdie, iar împărțirea lor nu le împuținează. Cu totul contrar comorilor de bani. Acestea, după cum am spus mai înainte, se micșorează dacă se împart; moaștele mucenicilor, însă, atunci își arată mai mult bogăția, când sunt împărțite la mai mulți. Așa e
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
acum să le biruim pe acestea. De aceea v-am amintit de necazurile vremurilor acelora, pentru ca cel care îndură un necaz acum să ia de acolo ușurare; iar cel care n-are nici un necaz, pentru că nu are de luptat împotriva primejdiilor acelora, să lupte, cu râvnă mare, împotriva gândurilor păcătoase”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Iarăși, la aceleași cuvinte: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și pentru ce primim toți îndeobște cele bune ..., 4, în vol. Despre schimbarea
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
350 de ani de când această mireasă a lui Iisus Hristos ne ocrotește cu sfintele ei moaște. Ce slujbe frumoase și cântări alese nu se fac acum în sfintele noastre mănăstiri, în cinstea Cuvioasei Parascheva? Dar cine poate spune de câte primejdii nu ne-a scăpat Dumnezeu, de-a lungul secolelor, cu mijlocirea Cuvioasei? De aceea, suntem datori să-i cinstim pe sfinți, că ei sunt „prietenii lui Dumnezeu” și rugătorii noștri la cer. Să cinstim cu credință și pe Cuvioasa Parascheva
Sfânta Parascheva cea mult folositoare. Impactul şi influenţa Ei în viaţa cea evlavioasă a creştinului contemporan… [Corola-blog/BlogPost/94311_a_95603]
-
Scriitura lui Miron Manega este a unui inconformist, așa cum, din plecare, i-a fost viața: personaj al propriului său roman liric, având tentația nativă a primejdiei - experiment artistic al unor aspirații umane fără remunerații anume. Scriitura sa e o conversație cu sine însuși, în care este prezent dialogul intim cu alter-ego-ul să = pseudonimul. De aici, mecanica literaturii sale (în proză, poezie, dramaturgie), o ziaristică a unui
Miron Manega – „poeta faber” inepuizabil [Corola-blog/BlogPost/94340_a_95632]
-
ce încă mai plutesc pe deasupra evenimentelor veacului XX - suntem, totuși, în situația de a înțelege ceva mai profund afirmațiile lui Todorov care avertizează că, începând din veacul XX, ,,memoria este amenințată” (Todorov 1999: 9). Reală confirmare privind existența unei asemenea primejdii au fost și afirmațiile lui Primo Levi - potrivit căruia - întreaga istorie a Reich-ului milenar nu ar fi fost - la urma urmei decât un amplu război îndreptat împotriva memoriei (Levi 1989: 31). Afirmația se va fi dovedit perfect valabilă și în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
privirile noastre s-au întâlnit și au țesut căi fără număr până când într-o zi oglinda s-a spart s-a spart de puterea unei priviri dar asta a fost după, a fost dincolo înainte Respirația Minotaurului Ai ucis Minotaurul primejdia s-a dus tot ce auzim sunt inimile noastre fără jivină vom uita spaima aceea mulțumită ție, eroul meu, iubite ești aici, în viață, laudă zeilor! mare, supus, lângă mine la timp de grație, îți ating rănile mâinile mele sunt
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/3855_a_5180]
-
cîștigători îi lingușesc fără jenă aidoma unor prostituate. Subînțeles Subînțeles e interiorul obiectelor monoton aproape plicticos stînjenitor compromițător precum tot ce ține de spirit așadar căutăm cu patimă doar exteriorul lor imprevizibil cum o junglă amețitor cum odoarea de sînge-a primejdiei infinit. Nu asta-i tristețea Nu asta-i tristețea, ci alta dumnezeiască sămînță a paginii albe gata a rodi fără tine. În vechiul local În vechiul local clipe de cumpănă timpuri ce se strîng cum degetele fantomatice ale unor îndrăgostiți
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4799_a_6124]
-
din trei ramuri îngemănate se poate întrezări - da - și dulcea taină a celui mai îndepărtat fruct tocmai la capătul celei mai lungi și firave crengi pe care piciorul desculț prudent o palpează neîncrezător în promisiunile elasticității dar mai insistentă decât primejdia e chemarea primejdiei ea pe copil îl atrage mai intens decât rodul semn că există și fructele inaparente ale voinței de a-ți încerca șansa precum și împrietenirea ta cu neprevăzutul chiar dacă nu îi cunoști acestuia poamele în tremurul acestei crengi-mână
CULEGĂTORII by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/5239_a_6564]
-
îngemănate se poate întrezări - da - și dulcea taină a celui mai îndepărtat fruct tocmai la capătul celei mai lungi și firave crengi pe care piciorul desculț prudent o palpează neîncrezător în promisiunile elasticității dar mai insistentă decât primejdia e chemarea primejdiei ea pe copil îl atrage mai intens decât rodul semn că există și fructele inaparente ale voinței de a-ți încerca șansa precum și împrietenirea ta cu neprevăzutul chiar dacă nu îi cunoști acestuia poamele în tremurul acestei crengi-mână care își ține
CULEGĂTORII by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/5239_a_6564]
-
propriul corp și-atunci e o țară în foetaj o țară ca un lift mutat de la etaj la etaj și sunt după-amiezi în care suferă de agorafobia infinitului tremură ca o păpădie când vede numere foarte mari. ar fi în primejdie de moarte dacă ar descoperi numărul acesta prim care acoperă podeaua pereții și tavanul a fost îndeajuns să acționeze oberlichtul și să vadă clădirile năpădite de cifre esplanada din fața catedralei și piața orașului îngropate sub omătul lor murdar oameni din
Invazia cifrelor by Ion Mircea () [Corola-journal/Imaginative/6105_a_7430]
-
gât, a urcat în creier, în emisfera stângă, apoi arsura a coborât până la inimă și de aici a ajuns la picioare, unde a rămas - ce e? E tulburata. Poate spurcatul din ea vrea să se mărturisească... E un lucru cu primejdie. Fiindcă asemenea vestigii, cum e acesta al ei, nu sunt sortite să învingă secolele...
Ea, un vestigiu by Liviu Ioan Stoiciu () [Corola-journal/Imaginative/6546_a_7871]
-
auzi un fel de vuiet, un fel de mârâit întunecat, de huiduieli și de fluierături, un fel de chicoteli, un fel de râsete înfundate. Undeva, - e aproape sigur - se petrec Fapte. acum nu Nu va speriați. Nu va pândește nici o primejdie. Puteți să treceți liniștiți pe lângă mine. Nu are nici un rost să vă vârați degetele-n urechi, nici să vă ascundeți după copac ori pe după zid. Nu, nu vă fie teamă. Acum nu, nu voi urlă. Din când în când mai
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/6544_a_7869]
-
Emil Brumaru Copac sfios, iubirea-ntruna crește Pîn' se-mbulzesc pe crengi fructele mari, Ascunse-n frunze, rotunjind cerește Dorințele ce le purtăm, hoinari Prin roua plină de primejdii grele, Fără să știm că sîntem ocrotiți De îngerii ce au la tălpi obiele, Fluturi și flori scoțîndu-le din minți. Culesul va începe către seară? Cine din noi va înțelege, blînd, Că Dumnezeu în carne ne coboară, Spre-a le
Copac sfios, iubirea-ntruna crește… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7081_a_8406]
-
și semințiile mai noi. Ridică-te, Mândra mea Păgânătate, Să-mi fac loc și eu într-o cetate în Munții Traciei la bravele Cete Unde stăpânea Tata Mare-al meu, Regele Dromichete! 11.X.2009 Către sinele meu Prin toate primejdiile m-ai trimis și purtat: De la Roșu împărat la Verde împărat, La răscruci iscodit de Sfinxul cel firoscos, Din toate Șaradele sale m-ai scos Până la Patria părinților astrali Purtat în pliscul Ghionoaiei ca nucile de migdali, în lâna oilor
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
Nu-i nimeni treaz? Ce somn umblă prin lume... E poate-un înger uriaș, larg în aripe, Mai legănîndu-ne-amorțiți cîteva clipe, Nainte de-a ne tulbura și spune Vestea lui grea că va fi iarăși ziua lungă, Vom clipoci-n primejdii neștiute, Rugîndu-ne de dînsul să ne scape, Cu razele-i subțiri să ne împingă Pe unde doar izvoarele-s aproape... Cele-ncălzite-n nara unei ciute...
Nu-i nimeni treaz? Ce somn umblă prin lume... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8465_a_9790]