17,847 matches
-
spune, luare de mită. Ziaristul se numește Tiberiu Patru, e redactor șef la un ziar din Craiova și, după părerea noastră, nu avea ce mită să ia, așa cum sună acuzația de "flagrant", cîtă vreme el nu putea face oficii de primitor de mită, nefiind angajat al statului și, de asemenea, nu i se putea aduce o asemenea plîngere decît din partea proprietarilor ziarului al carui redactor șef este. O singură nemulțumire avem față de confratele nostru din Craiova, aceea că s-a putut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17687_a_19012]
-
să-l facă "nemuritor". În acest moment narativ, autorul devine intenționat echivoc: Iulian moare în timpul unui acces de tuse și ajunge în Shambala sau ia pur și simplu avionul și pleacă în țară îndepărată de unde îi venise moștenirea, țara exotică, primitoare, confundabila cu Paradisul. Acolo, personajul nostru cunoaște un grup de tineri puși pe petreceri, dintre care o remarcă pe o italianca, Francesca. Escapadele excentrice ale tinerilor, relația nedefinita (dragoste-prietenie) dintre Iulian și Francesca, alternanta rapidă a anotimpurilor (iarnă-vară) pentru oricine
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
Magdalena Popescu-Marin M-am întâlnit cu Gion Deplazes în luna noiembrie a anului trecut la Cuera (Chur), capitala cantonului Graubünden, cu un prilej fericit pentru mine. Am avut amândoi răgazul să stăm pe îndelete de vorbă în casa lui primitoare de pe străduța Buchenweg. Pe fiecare din străduțele paralele locuiește un scriitor, un om de cultură de expresie romanșă: Carmenaweg, Arnold Spescha, Weinberg, Alfons Maissen etc., un cartier de intelectuali, aș spune. Deși noiembrie, Cuera era ninsă, iar căsuțele tipice, acoperite
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
O prea rafinată societate, precum aceea contemporană lui Dante, a primit în piept, fără repulsie și refuz, tablourile din Infern, în care era imposibil să nu se recunoască. Un infern populat de rude și apropiați. Un infern pe mai departe primitor. Un cu mult mai modest infern, cel caragialesc, a stârnit mânie în cercurile liberale ale epocii. Nu doar că scriitorul a fost exclus de la premiile Academiei, dar a mai fost, de la înălțimea autorității, moralizat. Edificat, I.L.Caragiale a părăsit țara
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
minciună care vine de departe, cu care am fost îndoctrinați în școli, iar după 1990 ne este inoculata, zi de zi, prin televizor, radio, presa scrisă. Am crescut cu toții în mitul unei Românii infailibile, idilice, inefabile, generoasă cu fiii săi, primitoare cu străinii, dar nemiloasa cu dușmanii, o țară bogată, a laptelui și a mierii, în care până și geografia se modula armonios, urmând behăiturile suave ale Mioriței. Am trăit într-un Eden oniric. Iar când ne-am trezit, n-am
Spatiul mioritic si spatiul Schengen by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17979_a_19304]
-
vise ceva tainic și cu neputința de adus în vorbe, ceva care stăruie să rămînă în penumbra luminii, ca un rest activ, și după ce interpretarea a descuiat, cu feluritele sale chei, lacătele așezate la vedere. Există în vise un impenetrabil primitor, un mister permeabil la alte sonde, lansate de la alte etaje ale percepției, o stranietate care - dacă nu e împinsă, cu aroganță și suficientă căutătorului de certitudini, în rame agresive - poate deveni, treptat, amicală. Pentru că visul, pe lîngă ceea ce spune despre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
că n-o interesează dacă o "asculta" cineva. Procedează asemenea celor care cântă singuri în baie. Exuberanta și sinceră, pentru că este de fapt cu ea însăși, poeta își declară temerile cele mai intime: "cine știe când mai prind o zi/ primitoare că spatele/ unui bărbat adormit" (Un copil). Sau se laudă copilărește cu prietenia unui poet: "m(ircea) i(vănescu)/ îmi trimite zilnic/ două pungi de plastic/ cu fărâmituri de poezie" (Din Sibiu). Sau povestește - cu inima încă bătându-i puternic
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
de un loc metaforic, o vîrstă de aur, de regulă copilăria, iar nostalgia e privilegiul absolut al romanticilor. Simbolic, ea e se află în largul ei în muzică, în armonii și acorduri, sau in poezie, zone prin esență lor asociative, primitoare pentru fantezia compensatorie. Am reconstituit acest scurt istoric al conceptului de nostalgie cu două rosturi în gînd: primul, pentru a arăta cum un termen cîndva foarte precis că înțeles a ajuns în stadiul de vag liric în care se află
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
un decembrie (1998) însorit și cald că o primăvară. Casă artistului, în stil românesc, cu pereții acoperiți de tapiserii și obiecte țărănești "din spațiul romanic" - întins între România și Portugalia - cu o vatra ce amintește de lumea lui Creangă, este primitoare, caldă, familiară. Amintirile ne împresoară ca niște ființe vii, puterea de evocare a maestrului este impresionantă și...dialogul se înfiripa firesc. - Domnule Camilian Demetrescu, după o bogată și susținută activitate, desfășurată în cadrul exilului politic - articole în presa diasporei, participări la
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
acesta și l-a conceput. Cu atît mai mult atelierul, ca spațiu destinat unei funcții ieșite din comun, unui ceremonial plin de mistere pentru omul de afară, este un loc privilegiat care trăiește asemenea unui organism viu. El poate fi primitor sau circumspect, locvace sau tăcut, animat de neobosite bucurii ludice ori, din contră, îngîndurat și posac. Extravaganța, agitația baroca sau stridenta expresionista pot fi și ele des întîlnite, după cum ordinea desăvîrșită, hieratismul și atmosfera aseptica se regăsesc de asemenea în
Atelierul fără Artist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17540_a_18865]
-
muzeul național spaniol Prado în care mă pregătesc să intru întîia oară are pentru mine ceva - foarte curios! - bucureștean. Senzație pe care nu o poți încerca nicidecum la Sankt Petersburg, Londra, Paris, Florența... Clasicismul clădirii în care pătrund, proporțiile calme, primitoare, fără măreția, masivitatea celorlalte, mă fac să mă gîndesc la monumentele de același stil tipice capitalei noastre dintre cele două războaie mondiale. Poate că, la mijloc, era și spiritul latin. Oricum, intrau firesc în edificiul spaniol ca la mine acasă
PRADO by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16721_a_18046]
-
a cincisprezecea, lăsat parcă pe seama jefuitorilor din vremea lui Gingis-han, Aradul e cea mai proastă prefață ce poate fi făcută unei țări cu pretenții - nu-i așa?! - europene. Ultimul sătuc dintre Budapesta și Mako e de sute de ori mai primitor decât acest, cândva, oraș al bunului gust, căzut pradă mușuroaielor kitschului, murdăriei și întunericului. Nici drumul spre Timișoara nu e cu mult mai îmbietor. După ce înoți, cu chiu cu vai, prin bezna neliniștitoare a două-trei sate, înfricoșat să nu calci
Ungaria se termină la Szeged, România începe la Babadag by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16835_a_18160]
-
n-aș fi fost și dac -/ dar a ieșit așa: să fiu român,/ și eu cu soarta asta mă împac!// mi-au dat și alții sânge și cuvinte -/ nisipuri galbene trecură-n zbor,/ purtate-n vântul Asiei fierbinte,/ să-ngrașe primitorul meu ogor.// Și din Apus, din Miazăzi, veniră/ umane pulberi, umbre și lumini,/ cu bine și cu rău mă vremuiră -/ Pe toate le-am sorbit în rădăcini!// Și nu-i nimic străin - a'mele-s toate,/ dator nu sunt: plătit
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
stradă. Cel mai american și, totodată, cel mai puțin american dintre orașele americane este teribil de viu, în el întîmplîndu-se mereu cîte ceva, deloc obositor sau stresant (nu e nici măcar un oraș periculos!), elegant, jegos, splendid, kitsch, însorit și ploios, primitor și respingător. Partea proastă este că New Yorkul își înhață vizitatorii cu toate că nu pare a-și da osteneala: odată prins în mrejele lui, nu-ți mai vine să pleci.
New York by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17117_a_18442]
-
înmănușate în pielea de crocodil din portretul celebru, și după cei cîțiva auditori, amabili, încetaseră să mai execute gestul convențional de aprobare... Nu se știe ce pățise tînărul pictor sectant pentru prima dată invitat la cei doi soți atît de primitori, care stîrnise rumoare printre invitați după ce le făcuse cîteva caricaturi. Și care, sectant cum era, citise mult. De pildă despre teoria fundamentului, a bazei civilizațiilor umane, de la asirieni pînă la monoteiști. Creștini, caldeeni, iudei și la politicile... Nu spusese totalitare
Vizuina cu hoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16301_a_17626]
-
de Comedie și în aceasta constă sprijinul. Deși mă număram printre puținii spectatori ai serii respective, deși n-am avut program de sală, la vînzare neexistînd decît revista Scena, pe care tocmai o citisem, deși nimeni nu se arăta foarte primitor și ospitalier cu plătitorii, deși în sală era frig, mărturisesc că am avut o seară bună. Și asta datorită celor întîmplate pe scenă. Alegerea textului mi s-a părut cea dintîi șansă. Linia umorului negru, sentimentul situațiilor fără ieșire, a
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
puternic, iar pe fața sa se citea virilitatea bărbatului tânăr și sportiv. Pozițiile lor se succedeau continuu, când bărbatul era între șoldurile fetei, când fata încerca tăria virilității masculine, savurând plăcutele senzații transmise de atacul oaspetelui drag spre poarta sa primitoare și doritoare. Mircea a pus stăpânire pe corpul superb al tinerei fete cu ajutorul abandonării totale a acesteia în brațele sale. Buzele îi alergau pe întregul corp, în căutările frenetice de senzații noi, urcând sau coborând pe gâtul zvelt și dornic
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
pentru eternitate nu mai aveau puterea și răbdarea necesară s-o facă. Implozia se declanșă cu toată intensitatea de care era capabilă, în cavitatea ascunsă de finețea mătăsoasă, devastată de lichidul ce inunda în zvâcniri cutremurătoare fierbințeala locașului așa de primitor și atât de frământat de flăcău, ascuns între șoldurile frumos proporționate ale tinerei sale iubite. - Ai fost fantastic, Mircea! Mulțumesc, armăsarule! Ah, vino să te sărut dulce! Cât de mult te iubesc, spuse a nu știu câta oară. A fost
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
la limită în ultimii ani, expoziția timișoreană nu și-a pierdut din atractivitate, membrii asociației fiind implicați în plus și în cele două ediții ale manifestării „Veterinaria“ desfășurate tot în orașul de pe Bega, începând cu 2001. Piața Iosefin - o gazdă primitoare Pentru tot timișoreanul, cine spune expoziție de animale mici spune Piața Iosefin. Asocierea este imediată, aici fiind, de ani buni, locul obișnuit unde amatorii de animale de companie, păsări sau pești exotici, își puteau întâlni obiectul pasiunii. Și asta în ciuda
Agenda2003-2-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280576_a_281905]
-
Timișoara (str. C. Brâncoveanu nr. 28) va găzdui un eveniment artistic important: inaugurarea alianței de colaborare dintre Fundația Anastasia din Capitală și „Galleria 28“, condusă cu multă dăruire de către soții Marie-Jeanne și Ovidiu Bădescu. Cu acest prilej, în cocheta și primitoarea galerie timișoreană va fi vernisată expoziția personală „Biserici“ a reputatului pictor Sorin Dumitrescu din București, un reprezentant de frunte al artei religioase ortodoxe, care și-a format un vocabular vizual personal în care se îmbină într-un mod armonios și
Agenda2003-4-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/280614_a_281943]
-
sate și de obicei eram însoțită de un profesor român. Eram cazată la săteni acasă și de fiecare dată mă vizita câte un securist căruia trebuia să îi dau toate detaliile cu privire la vizita mea în satul respectiv. Oamenii erau destul de primitori, cu mulți m-am împrietenit, păstrez legătura cu ei și astăzi“. Anne a fost printre ultimii bursieri francezi care au venit la studii în România în 1981, după care a urmat o răcire a relațiilor franco-române. Din 1981 și până în
Agenda2003-5-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280652_a_281981]
-
oficialități locale. L. SCRIPCĂ Sărbătoare în familie l „Agenda”, la 13 ani Marți, 11 februarie, agendiștii au sărbătorit, împreună cu prietenii apropiați, 13 ani de la apariția primului număr al săptămânalului de suflet al bănățenilor: „Agenda”. Evenimentul a fost marcat în salonul primitor și elegant al Hotelului „Boavista”. Nu a fost muzică, nu au fost cuvântări solemne, ca la cinci ori la zece ani de la apariția primului număr al săptămânalului nostru, ci doar plăcute clipe de aducere-aminte despre început și despre drumul de
Agenda2003-7-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/280682_a_282011]
-
cazuri la fel de grave, am luat această decizie, să efectuăm ceea ce se cheamă "operație de transplant cu ficat împărțit''. Operațiile, ambele au fost foarte dificile tehnic. În primul rând, operația de împărțire a ficatului a fost dificilă. Fiecăruia dintre cei doi primitori trebuie să îi ajungă o porțiune de ficat care să îi asigure supraviețuirea imediată", a explicat doctorul Irinel Popescu. Operațiile s-au efectuat după tehnica transplantului de la donator în viață, precum mamă, tată sau rude apropiate. În timp, fragmentul de
Primul transplant cu ficat împărţit din România, realizat la Institutul Fundeni () [Corola-journal/Journalistic/26543_a_27868]
-
Král: Întoarcerea mea la Praga, în 1968, nu a „devenit” improbabilă, decisesem din momentul plecării că nu mă voi întoarce, iar această decizie a fost actul cel mai fericit din viața mea. Cît despre suprarealiștii parizieni, ei au fost mai primitori ca oricînd și, prin ospitalitatea lor, m-au ajutat mult să rămîn la decizia pe care o luasem. Între 1968 și 1981, anul în care ai publicat Drumuri ale Paradisului / Routes du Paradis la Editura Pierre Bordas, a trebuit să
Interviu cu Petr Král - „O reverie asupra cotidianului“ by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Journalistic/2659_a_3984]
-
cu cântece despre îngerași. Victor Gh. Stan, președintele Secției de Literatură pentru copii și tineret a Uniunii Scriitorilor din România, s-a plimbat cu micuții școlari prin minunata împărăție a Alfabetului Ghicitorilor, iar George Călin, un amfitrion la fel de darnic și primitor, după ce i-a întâmpinat pe cei mai mici cititori în Palatul de Gheață cu povești, le-a dăruit din partea lui Moș Crăciun peste o sută de cărți cu sugestivul titlu „ La poarta raiului”, o culegere de colinde românești în alcătuirea
Cartea – cinstită în Vâlcea. In: Destine literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/91_a_186]