124,841 matches
-
pe de alta se ivesc fenomenele falsei eliberări sub forma totalitarismelor care nu reprezintă decît manifestări ale barbariei cu față umană. Astfel încît avangarda reia exhortația rimbauldiană (uzurpată de marxism): "Trebuie schimbată viața", propunîndu-și a săvîrși măreața operație în numele unor principii poetice. Să remarcăm că punctul de plecare al reconstrucției existențiale se află nu în abstracțiunile unei doctrine social-politice, ci în concretul fermentînd de viață al unor stări poetice, cu rădăcini în profunzimile ființei noastre, capabil a angaja entități pe cît
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15473_a_16798]
-
înțelepciune"". Cu atît mai vîrtos poate funcționa analogia cu Caragiale, ambii cinici joviali, zeflemiști impenitenți, neezitînd a se manifesta, după cum remarcă I. Negoițescu, pe terenul mobilității sociale și chiar al celei biologice. Regizor și, concomitent, actor al reprezentațiilor sale, autorul Principiilor de estetică urmărește cu atenție efectul acestora, distracția, rîsul, însă, în speță, stupefacția auditoriului, precum un indice al violentării conștiinței lui, deci al puterii demoniei personale. Așa cum recunoaște singur: "Eu, malițios din fire, îmi selecționez fabricatele așa încît să aibă
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
economice, politice. E o investigație ce pornește dinăuntru, dintr-o stare de spirit a unui individ "oarecare" și tocmai prin aceasta exponențial, spre a opera necruțător în sfera vieții publice, de atîtea ori lunecoasă, amăgitoare, predispusă a-și mistifica propriile principii. Astfel "mama legilor" actuale, Constituția adoptată în 1991, este luată nu o dată peste picior, prin elementara confruntare, de o candoare insidioasă, a prevederilor ei cu fenomenologia socială arhicunoscută. "România este stat național și rațional,/ suveran și independent,/ unitar și imprevizibil
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
aprofundarea biografiei sale, mereu legată de evenimentele epocii în care a trăit și a scris; realitatea fizică a acestor evenimente și ecoul lor în operă, pe de o parte. Pe de alta, cunoașterea operei dinlăuntrul ei, structură, prezențe umane, conștiințe, principii, rațiunea și tonalitatea comportamentelor, suflul personal al exprimării. Toate se numără printre atributele care au contat mult ca temeiuri pentru Teodor Vârgolici când și-a propus să se implice în înaintarea pe terenul deloc ușor de abordat, esențial totuși al
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
nu ei dădeau tonul. Tendința aceasta murise, rămăsese de domeniul trecutului. Ea apăruse în anii ’50, ca o reacție firească la samavolnicia stalinistă: sprijinindu-se pe tezele clasicilor marxism-leninismului; apelând la ele, oamenii încercau să determine puterea să respecte aceste principii luminoase. Dar autoritățile nu mai luau de mult în seamă principiile afișate pe fațada partinică, ci acționau pe baza propriilor motivații conjuncturale. Iar oamenii, cu cât tindeau mai mult să-și definească aceste principii marxiste indestructibile, cu atât mai mult
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
Ea apăruse în anii ’50, ca o reacție firească la samavolnicia stalinistă: sprijinindu-se pe tezele clasicilor marxism-leninismului; apelând la ele, oamenii încercau să determine puterea să respecte aceste principii luminoase. Dar autoritățile nu mai luau de mult în seamă principiile afișate pe fațada partinică, ci acționau pe baza propriilor motivații conjuncturale. Iar oamenii, cu cât tindeau mai mult să-și definească aceste principii marxiste indestructibile, cu atât mai mult ajungeau la convingerea că aceste principii nu există, iar ceea ce există
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
să determine puterea să respecte aceste principii luminoase. Dar autoritățile nu mai luau de mult în seamă principiile afișate pe fațada partinică, ci acționau pe baza propriilor motivații conjuncturale. Iar oamenii, cu cât tindeau mai mult să-și definească aceste principii marxiste indestructibile, cu atât mai mult ajungeau la convingerea că aceste principii nu există, iar ceea ce există duce nemijlocit la Stalin. Mai târziu rămăseseră și unii care invocau marxismul în mod demagogic, considerând că această poziție e mai comodă și
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
luau de mult în seamă principiile afișate pe fațada partinică, ci acționau pe baza propriilor motivații conjuncturale. Iar oamenii, cu cât tindeau mai mult să-și definească aceste principii marxiste indestructibile, cu atât mai mult ajungeau la convingerea că aceste principii nu există, iar ceea ce există duce nemijlocit la Stalin. Mai târziu rămăseseră și unii care invocau marxismul în mod demagogic, considerând că această poziție e mai comodă și că nu exista nici un pericol dacă te hotărai să critici puterea, cum
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
teoria lui personală, una mai neștiințifică decît cealaltă (...). Definițiile neștiințifice pe care le-au dat unii dintre profesorii noștri limbii literare derutau pe studenți în munca lor de însușire a limbii" (SCL, 1952, p. 190). Se înțelege cum, de la asemenea principii și de la o viziune foarte particulară a noțiunior de "știință" și "științific", se poate ajunge la formulări incredibile, în care interpretarea faptelor istorice e substituită de decizia autoritară. E prezentat de pildă rezultatul unor întîlniri în care s-au dezbătut
După 50 de ani by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14404_a_15729]
-
și acest lucru este valabil și pentru disidenți), este esențial de subliniat că fenomenul rezistenței nu poate fi redus la latura lui contestatară. La fel de importante ca și contestarea sînt valorile în numele cărora se înfăptuiește aceasta. (...) Anticomunism, desigur, dar în numele căror principii? Căci anticomuniști notorii au fost, de pildă, Spengler sau Céline, Mussolini și Hitler, Himmler și ceilalți...". Astfel ne dăm seama că un lucru a fost "rezistența prin cultură" în "epoca de aur", cînd pericolele sale erau diminuate - și altceva "rezistența
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
cu mine să taci din gură! Dar această frază își are autorul ei: Moș Teacă". Incontestabil, textele selectate și comentate cu bun simț de către dl Vasile Igna ni se impun nouă, cititorilor din prezent, prin combinația de absolut a unor principii și de relativ, adică a confruntării acestora cu o sumbră conjunctură istorică. Aceste pagini vechi, dar nu învechite, ne silesc a reflecta în speță la ambiția unor aspecte ale relativului nociv de-a persista în preajma noastră, îndemnîndu-ne a le pune
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
acestora cu o sumbră conjunctură istorică. Aceste pagini vechi, dar nu învechite, ne silesc a reflecta în speță la ambiția unor aspecte ale relativului nociv de-a persista în preajma noastră, îndemnîndu-ne a le pune din nou față-n față cu principiile. Astfel încît discuția critică pe care o purtăm are de învățat din experiența trecutului imediat postbelic, putînd primi din dosarul extrem de tensionat al perioadei în chestiune impulsuri salutare.
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
a celebrei protagoniste, în tandem cu Virgil Ierunca, a emisiunilor "Teze și antiteze la Paris" și "Actualitatea culturală românească" ce au alcătuit coloana vertebrală a secției române a postului de radio Europa liberă, fără nici o șovăire, fără nici o abatere de la principiile lovinesciene. Se ridică în ultima vreme voci înclinate a distorsiona realitatea, incriminînd așa-numita estetică de... eticism, ergo de tendenționism. Dar ce tendință decît cea estetică ar putea încăpea în discursul consacrat tocmai indicării imixtiunilor ideologice, deparazitării creației de puzderia
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
alt chip"), dascălul ripostează categoric: "Deacă vei cunoaște regulele gramaticii, însuși vei precepe că aceste chipuri de vorbă și dziceri sînt foarte smintite...." (s.n.). E interesant că în scrisul său literar Budai Deleanu nu se îndepărtează prea mult de asemenea principii de raționalizare a limbii; pare să le aplice, cel puțin în parte, în țiganiada, cu diferențe între vorbirea personajelor ("mie așa-mi pare, vere") și cea a naratorului ("pe țigani armează"), cu admitea reluării, dar evitarea anticipării ("te vei mai
"Pleonasmul legiuit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14495_a_15820]
-
excesele, propune lectura și relectura. Clasicismul, olimpianismul lui Tudor Vianu, dar mai ales romantismul criticii lui G. Călinescu. Că este așa o poate proba chiar și un fragment desprins parcă din Cronica mizantropului : "- Hopa, să știi că omul acesta are principii, țin minte că mi-am zis, foarte surprins, când am aflat (totul se află, în țara noastră mică și veselă) că Horia Gârbea mă ia în tărbacă în "Contemporanul - ideea europeană" (...). Scrisesem mai demult o cronică literară amplă (...) despre o
Mizantropul bine temperat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14467_a_15792]
-
spiritului, ale inteligenței, ale sensibilității? Să-l urmărim în continuare pe eroul nostru. Devenit pionier și apoi utecist, el a fost stimulat să colaboreze la revista școlii sau la alte publicații locale, să prezinte "comunicări" la diferite sesiuni organizate după principiile întrecerii socialiste. Dacă nu-i trecea prin cap ceva, el găsea, cu ajutorul celor apropiați, cărți, reviste sau almanahuri din care prelua pasaje mai mici sau mai mari, închegând astfel un "articol". De cele mai multe ori, nimeni nu i-a spus că
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
de altă parte, luciditatea, scepticismul, asumarea reprezentării la nivel de convenție și de cod, specifice generației optzeci. Dacă în privința generației șaptezeci, Dumitriu are certe confluențe cu plasticienii reprezentativi ai acesteia, în privința generației optzeci el are legături mult mai strînse cu principiile ei generale, emanate mai curînd din zonele literaturii. Imaginea sa este oarecum textualistă prin asumarea ei ca o construcție convențională, în cadrul căreia modelul este privit cu detașare și recompus într-un plan strict cultural, uneori chiar cu accente livrești, însă
Tinerețea lui Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14555_a_15880]
-
jurnaliere se dezvăluie progresiv (cititorilor) prin experiențele care o marchează și o reformează ca om. Străină, într-un mediu care o respinge de la bun început (accentul - care o dă de gol în permanență, obtuzitatea londonezilor plini de prejudecăți și de principii, statutul ei de "refugiat politic "dintr-o fostă țară comunistă și teama de a nu fi expatriată împreună cu fetița ei, Valeria), Hermina face figură de femeie voluntară și hotărâtă să reușească (gen eroina din filmul Erin Brokovich, pe care autoarea
Povestea unor experiențe by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/14619_a_15944]
-
pe psihologia individualistă generată de ideologia burgheză. Scopul moralității proletare, în viziunea ei, era împărțirea iubirii între toți tovarășii. În viitorul luminos al societății comuniste posibilitatea iubirii exclusive ar fi devenit inconceptibilă. Nuvela Ana Roșculeț pare a se subordona acestor principii. Ana este o victimă a capitalismului și a familiei tradiționale. Faptul că face un copil fără să fie măritată arată că se emancipează totuși de viziunea reacționară tradițională. Ea e o victimă a exploatării omului de către om, și, în mod
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
Glosarul cuvintelor de extirpat pe care l-a alcătuit (singur sau împreună cu I. C. Massim) August Treboniu Laurian (1810-1881) au întîmpinat rezistența scriitorilor moldo-valahi. Nici Timotei Cipariu (1805-1887) nu a avut, cu opera sa (Extract de ortografie cu litere latine, 1841; Principii de limbă și scriptură, 1866), mai mare audiență. Alecu Russo, bunăoară, cu toată "dragostea pentru latinism", se revolta împotriva exceselor latinizante: "voi striga din Moldova ca să se audă peste Milcov, peste Carpați: limba Domnilor E..., L..., P... (Eliade, Laurian, Pumnul
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
încă marcată de visul structuralist, reprezintă, pînă astăzi, una dintre foarte puținele tentative reușite de a introduce rigoarea, dacă nu formalismul, în studiul textului dramatic: La syntaxe narrative des tragédies de Corneille, Paris, Klincksieck, 1976. Se desparte însă curînd de principiile unei analize pur formale prin The Poetics of Plot: the Case of English Renaissance Drama (Minneapolis, 1985) și mai ales prin lucrarea fundamentală Fictional Worlds (Cambridge, Mass., 1986). Tradusă în franceză, italiană, spaniolă și română, Lumile ficționale a devenit o
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
pe scena Teatrului cel Mare din București (cu M. Pascaly în rolul lui Hlestakov). "Autorul român - preciza Tatiana Nicolescu 1) - a localizat comedia rusească, adaptând-o moravurilor și realităților românești de la mijlocul secolului trecut. O anumită înrudire de atmosferă și principii între viața publică și socială din Rusia feudală și autocrată și România burghezo-moșierească (sic!) a făcut ca sarcina lui Petru Grădișteanu să nu fie prea grea și a îngăduit în același timp prelucrării să transmită în parte mesajul originalului." Până în
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
simpatia față de actuala politică a lui Bush și antipatia viscerală față de lumea arabă, celebrul dirijor Daniel Barenboim dădea glas temerilor că războiul nu va aduce pacea în Orientul Apropiat, în timp ce publicistul american Natan Sznaider preamărea virtuțile imperiului moral în care principiile economiei de piață fac cea mai bună casă cu cele ale democrației... "Suddeutsche Zeitung", la rîndul lui, găzduia în aceleași zile eseurile unor autori destul de cunoscuți publicului cultivat. Richard Swartz, scriitor suedez, fost corespondent al ziarului, "Swenska Dagbladet", autor al
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
acesteia. Într-o societate inegalitară, suveranitatea poporului riscă să devină vorbă goală; ar fi pur și simplu confiscată de privilegiați. Pe de altă parte, dacă libertățile ar fi prejudiciate, n-ar mai rămîne decît o egalitate în sclavie. Cele trei principii merg așadar împreună: suveranitatea poporului, egalitatea și libertatea. Este formula ideală a democrației. La drept vorbind, cam prea ideală" (p. 16). În teorie, totul sună bine și frumos. Problema apare atunci cînd aceste principii generoase trebuie aplicate în practică. Se
De la Tocqueville la corectitudinea politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14057_a_15382]
-
o egalitate în sclavie. Cele trei principii merg așadar împreună: suveranitatea poporului, egalitatea și libertatea. Este formula ideală a democrației. La drept vorbind, cam prea ideală" (p. 16). În teorie, totul sună bine și frumos. Problema apare atunci cînd aceste principii generoase trebuie aplicate în practică. Se știe, principalul simbol al suveranității poporului a fost, în timpul Revoluției Franceze, ghilotina. Ea a fost opusă în imaginarul colectiv simbolului absolutismului, întruchipat de Bastilia (mai degrabă pustie în timpul cuceririi ei de către revoluționari). Tot în numele
De la Tocqueville la corectitudinea politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14057_a_15382]