198 matches
-
mari calități, a doua cronică încearcă să glorifice o carte în care precumpănesc simțitor lipsurile. Așadar, ambele cronici au ca trăsătură comună faptul că procedează contrar intereselor dezvoltării literaturii noastre. Ele sunt fețele diferite ale uneia și aceleiași lipse de principialitate (...)”. ASPECTE ALE ROMANULUI N-au fost multe romanele care s-au bucurat de aprecieri cvasi unanime, în sensul că rezervele criticii literare au fost nesemnificative. Vom menționa câteva. Iată de pildă, romanul Pâine albă de Dumitru Mircea publicat în foileton
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
stringentă cu restul conflictului. În Viața învinge m-am străduit să remediez această lipsă și să înfățișez partidul așa cum este el în viața adevărată. (...) Critica Scânteii trebuie să ne servească tuturor de model, fiindcă fără atenția, grija, competența, măsura, adâncimea, principialitatea și mai ales dragostea pentru noii muguri ai literaturii noastre de care Scânteia dă necontenit dovadă în fiecare literă tipărită, fără toate aceste calități, critica se poate lesne transforma dintr-un impuls într-o frână care în loc să servească poate să
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
literare ale posturilor noastre de radio. Ibidem, nr. 4, apr. 11. Mihai Gafița. - Mai multă grijă pentru colecțiile literare de mare tiraj. Ibidem, nr.3, mart. 12. Aurel Martin. - Zile slăvite. Ibidem. 13. Sergiu Fărcășan. - Două cronici literare lipsite de principialitate 14. Petru Dumitriu - Scrisoare către un scriitor. În: Contemporanul, nr.21 (294), 23 mai 15. xxx Dezbaterea de la Secția de poezie a Uniunii Scriitorilor. Idem, nr.24 (297), 13 iun. 16. Dan Costa. - Stelele păcii. În: Almanahul literar, Cluj, nr.
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
febr., 1952 26. I. Sârbu. - Vladimir Colin: „Soarele răsare în Deltă”. În Iașul Nou, an IV, nr. 1. mart. 1952 27 xxx O dezbatere fructuoasă. În: Contemporanul, nr. 17 (290), 25 apr. 28. Sergiu Fărcășan. - Două cronici literare lipsite de principialitate. În: Scânteia, nr.2351, 18 mai 29. S. Damian. - Un roman valoros al unui tânăr scriitor. În: Contemporanul, nr. 16 (289) 18 apr. 30. În Viața românească, nr.6, iun., 1952 31. Dumitru Drumaruîn plină actualitate. În: Almanahul literar, nr.
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
arătat că își însușește criticile care i-au fost aduse și că va căuta ca prin activitatea sa să învingă propria rămânere în urmă față de problemele construcției socialismului și față de creația noastră literară. Aurel MIHALE a combătut poziția lipsită de principialitate a acelor tovarăși care (...) au încercat în fel și chip să «împace» ideologia socialistă cu ideologia burgheză (...). Referindu-se la principalele scrieri a arătat că monotonia, cenușiul, amenință acele lucrări care nu reflectă din plin, ascuțit, întregul adevăr al vieții
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
că conștiința socialistă a omului înaintat nu este un rezultat al luptei împotriva ideologiei burgheze, ci un fenomen cucerit prin sine și de la sine, fără conflict social. Astfel de articole, ca acela din revista Utünk, conținând teze greșite, lipsite de principialitate, sunt străine spiritului de partid în critica noastră literară. E necesar, totuși, să subliniem că pe lângă tezele juste care au adus o contribuție la clarificarea unor probleme de critică literară, în articolul acad. G. Călinescu apărut în Contemporanul, există și
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Profesorul Ștefan Mironescu asigură, pe de o parte, romanul geloziei bine temperate și al suferinței nobile, pentru ca, de cealaltă parte, să exprime sentințele cvasiclișeizate ale specificului național. Situat, într-un fel, între opțiunea Marghiloman și opțiunea Ionel Brătianu, el ilustrează principialitatea sceptică a omului superior, demnitatea de castă, ironia comprehensivă și patriotismul cel mai onorabil, pe cât de discret, pe atât de ferm. Câte idei, atâtea verdicte la Ștefan Mironescu, cea mai atașantă figură a cărții: „mulțimea noastră a fost, într-o
ADAMESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
lui Radu Gyr, care au tresărit la un moment dat? Sânt gata s-o ia la goană cu călcâiele sfârâind la cea mai mică adiere agresivă a spiritului primar și să se transforme rapid în și mai triști comedianți ai principialității ca cei din deceniul trecut. Spectacolul ar merita pânze epice. Îmi amintesc că prin anii 50 presa literară și paginile de literatură și artă din ziare se luptau din greu cu "teoria așteptării", care, chipurile, îi împiedica pe scriitori să
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
și zile sau momente plăcute și frumoase. *** La masa festivă organizată cu ocazia scoaterii mele la pensie, cadrele și invitații, în cuvântul lor mi-au adus mulțumiri și aprecieri după merit. Procurorul șef al județului Vrancea, Buruiană Dragomir, sublinia despre principialitatea și ampla activitate pe care amș desfășurat-o cu cinste și devotament în cadrul Ministerului de Interne și din partea organelor de procuratură, cât și a Asociației Juriștilor primind mulțumiri pentru aportul adus la apărarea unor relații principiale bazate pe mult respect
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
fost? Și nu se putea aștepta să fie salvat de vreun Patton universitar. Se putea bizui Însă pe prietenii lui și, desigur, avea generații Întregi de absolvenți ai săi care‑i țineau partea, precum și netăgăduitul sprijin al adevărului și al principialității. Cartea lui fusese bine primită În Europa. Englezii Însă Îl cam priveau de sus. Unele dintre universități i‑au găsit greșeli de limba greacă. Dar când Margaret Thatcher l‑a invitat să petreacă un weekend la Chequers, s‑a simțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
care ține cu prioritate de educație și vine odată cu educația. Ea dă seamă asupra calității omenești a unei persoane. În principiu, un suflet frumos, un caracter frumos, un comportament frumos se caracterizează printr-o serie de trăsături precum: generozitatea, integritatea, principialitatea, sinceritatea, optimismul, hărnicia, bunătatea, răbdarea, tandrețea, responsabilitatea, consecvența, seriozitatea, candoarea, dărnicia, disponibilitatea, îngăduința, altruismul, sacrificiul de sine, bunăvoința, onestitatea, cinstea, simplitatea, demnitatea, autoexigența, căldura sufletească, discreția, spiritul încurajator, susținător, grijuliu, atent cu problemele celor aflați în criză (existențială), empatic, sensibil
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
diferențe/deosebiri generatoare de conflicte sunt: unele trăsături de personalitate (de exemplu: extravertit versus introvertit; vorbăreț versus taciturn etc.), opiniile (de exemplu: politice, în privința gestionării banilor, familiale, în privința educației etc.), atitudinile (de exemplu: toleanță-intoleranță, într-ajutorare-indiferență etc.), valori (de exemplu: fidelitate, principialitate, punctualitate etc.), nevoi, gesturi și preferințe (de exemplu: în privința alimentației, vestimentației, modalităților de refacere/ distracție/destindere etc.). Este (și ar fi de dorit) ca diferențele (nefundamentale, trecătoare) dintre noi să nu producă disconfort, pretexte de conflict. Dar, de facto, de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
afecțiunea și grija față de partener; • înțelegerea, răbdarea și ascultarea; • exprimarea (neagresivă, diplomatică) deschisă, sinceră; • comuniunea și implicarea; • cooperarea și ascultarea empatică; • acceptarea și toleranța; • umorul, simțul umorului, autoironia; • considerația și susținerea partenerului; • tandrețea, candoarea, delicatețea; • purtarea grijulie; • iertarea, onestitatea, cinstea, principialitatea, onoarea, rușinea. Între toate acestea, majoritatea cercetătorilor au ajuns la concluzia că cele mai importante abilități pentru întreținerea și menținerea relațiilor interpersonale sunt: ascultarea, conversația, consolarea și rezolvarea onestă a conflictelor (Smith, Jr., 1992): Ascultarea Ascultând ideile, sentimentele, căutările, problemele
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Volodin enumeră trăsăturile diplomatului sovietic, printre care, la loc de cinste, sunt atașamentul față de regim și față de Stalin personal, iar cunoașterea limbilor străine nu are importanța pe care ar trebui să o aibă în mod obișnuit: O ideologie măreață. O principialitate înaltă. Un devotament necondiționat față de cauza noastră. Un atașament personal profund față de tovarășul Stalin. Respectarea strictă a instrucțiunilor de la Moscova. La unii o bună cunoaștere a limbilor străine, la alții mediocră. Și încă ceva un mare atașament pentru plăcerile materiale
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
prevenirii eventualelor conflicte între profesor și colectivul de elevi, a creării unui climat psihic normal și a unei atmosfere netensionate în clasă, în orele de curs. Numai pe baza unei obiective cunoașteri de sine se formează „spiritul autocritic”, judecata realistă, principialitatea, modestia, echilibrul moral. Nu mai puțin importantă este și capacitatea profesorului de a cunoaște și aprecia în termeni obiectivi elevul, inclusiv colectivitatea căruia acesta aparține, deoarece activitatea didactică reprezintă un dialog viu și permanent (de ordin intelectual, afectiv și moral
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de lumea înconjurătoare, ci, dimpotrivă, „legată și dependentă de ea”, aceste relații-valori „leagă indivizii între ei în forme concrete”, ele exprimă un suport educativ cu ajutorul căruia „putem forma sau îmbogăți trăsăturile de personalitate”. Modelul de influențare prin prietenie, solicitudine, prestigiu, principialitate și atitudine față de muncă, propus de N. Radu, va putea deveni - credem - un instrument subtil la dispoziția tuturor tipurilor de educatori. Câteva opțiuni finale salvează cartea de bănuiala că „dirijarea comportamentului uman” s-ar dori o simplă „învățare dirijată”, după
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
marinar american aflat sub comanda înțeleptului Căpitan Vere. Billy Budd ca "studiu de caz" oferă imaginea "creaturii", în aparență, "perfecte", a cărei armonie fizică (marinarul are o frumusețe masculină aproape ireală) intră în joncțiune cu virtuozitatea etică (personajul dovedește o principialitate și o corectitudine cumva obsesionale), părînd a friza sublimul uman. Totuși, un defect (tragic), la început minor și greu sesizabil, apoi esențial, va deveni călcîiul lui Ahile, prin care măreția omenescului se surpă abrupt și irecuperabil. Billy Budd este bîlbîit
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
a avut în întregul cuprins al județului Bacău un caracter extrem de anevoios, marii proprietari opunându-se în general efectelor și spiritului legii. Acțiunile judecătorești pornite cu scopul contestării proceselor verbale de constatare, declarațiile false din aceste procese verbale, lipsa de principialitate a membrilor comisiilor, precum și corupția din sistemul juridic au produs deraierea acestei inițiative reparatorii pentru societatea românească. Ultimul raport cu privire la situația exproprierilor din județul Bacău, emis de Consilieratul agricol, datează din anul 1935. În conformitate cu datele oferite de acest document rezultă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de viață vastă. Principalele trăsături specifice scriitorului sunt: - caracteristici intelectuale: gândirea simbolică (verbală); memoria auditivă și vizuală; imaginația; - flexibilitatea asociațiilor verbale; - originalitatea figurilor de stil; - capacitatea empatică; - sensibilitatea și simțul estetic; - trăsături caracteriale și volitive, de genul: capacitate de muncă, principialitate, responsabilitate, exigență față de sine, perseverență; - interese extinse, pentru natură, semeni, valorile culturale. 2. Creativitatea muzicală impune, de asemenea, existența unor trăsături specifice creatorului: - s-a înregistrat cea mai mare incidență a precocității aptitudinilor speciale, sub forma unor indicatori, cum ar
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
sau nu va mai avea altă șansă decât pur și simplu să-i spună Verei ori să-l roage pe Lucian sau pe amicul său. Dacă nu cumva o fi iar Șeful într-o perioadă proastă, pornit pe exces de principialitate, bădăran, reamintindu-i că i-a mărit de curând salariul și funcția, ținând seama doar de vârstă, nu de capacitate profesională. Intră în cabina liftului, uită că a apăsat pe buton, se trezește la etajul patru, în atelierul pustiu. Ocolește
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
1. "Se" rostește moralistul. Din perspectiva pe care o propunem, discursul arghezian reprezintă un cod personalizat de convingeri ce denotă predispoziția asimilărilor în temei exclusiv empiric și reflectă, totodată, intenția delimitării etice, a închiderii mentale într-un spațiu imuabil al principialității. Aici, dubla semnificație a discursului, pe de o parte, aforistică, deseori cu accentele unei omiletici personalizate un melanj între componenta sentențioasă și/sau sapiențială, sprijinită pe morala creștină, exemplul biblic pilduitor sau referința autobiografică susceptibilă de a fi atribuită satiristului
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
trebuie să se simtă permanent ca activitate unică, independent de unitatea obiectuală și semantică a conținutului său"131. Vizăm, cu alte cuvinte, discursul individualizat din punct de vedere estetic al moralistului, discurs care se valorizează atât prin chintesența și sensul principialității asumate, nu afirmate (iată conținutul obiectului estetic în sens bahtinian), cât și prin rostire, ca formă semnificată estetic și ca expresie a mereu râvnitei singularizari artistice. Dimensiunea morală, ca obiect autonom al textului publicistic așa cum apare în cea mai mare
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a-și sancționa subversiv adversarul. Rizibilul devine, astfel, o metodă punitivă aplicată inamicului și un spectacol inteligent pe gustul cititorului. La Arghezi, scrisoarea deschisă e concepută dal capo al fine în registrul finei ironii, în care reverențiozitatea corespunde cerinței de principialitate a polemicii. În genere însă, ea traduce, în egală măsură, un ton și o atitudine persiflante. Condescendența unui enunț precum " Onorate domnule profesor, spre părerea mea cea tare de rău, vă înțeleg" este infirmată de pasajul imediat următor, unde cuvântul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
bag mâna-n foc, dar de ce n-ar fi și asta? - tot ce urmărea era să pună el mâna pe putere, să ajungă sus și să ne călărească; și ce mijloc ar fi fost mai nimerit decât circul acesta cu principialitatea? Dar aveai și tu dreptate, mai credeai, naivă, că activiștii ăia se vor bucura, pentru ei cazul redactorului-șef era încheiat, sigilat, îi plictisea, voiau capul altcuiva, iar tu credeai că se vor liniști dacă vor auzi ce credeai că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
are dreptate criticul, că opera lui nu are valoare, dar una e critica și alta e calomnia, una e critica sinceră, înaripată de dorința de a-l ajuta pe scriitor, și alta e denigrarea, chiar sub masca sincerității, sub masca principialității, a demagogiei... Eu mi-am scris cărțile fără dedesubturi, iubind acest popor și mai ales iubindu-mi părinții mei țărani, bunicii mei tot țărani, străbunicii mei pălmași care au suferit jugul exploatării boierești, care au suferit împilarea jandarmului și a
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]