262 matches
-
mult? Cartea e aprobată de consiliul permanent din care fac parte atât d. Petrescu cât și d. Pseudo-Ureche, un coleg; director al ministerului e d. Ștefănescu, asemenea un coleg, ministru în fine este un om ce nu pricepe nimic, un bulgar pripășit de ieri-alaltăieri prin Țara Românească. Toată cartea e plină de asemenea concordanțe biblice, și chiar acolo unde textul român se abate de la cel francez, această abatere e numai aparentă, pentru că profesorul nostru mai sare câteva rânduri, mai circumscrie pe ici
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sânt amănuntele aduse de noi în numărul de ieri în privirea purtării evreilor din Galiția și Bucovina față cu populațiunile autohtone, și să nu uităm că acelaș soi de oameni, gonit de mizerie și de noile legi restrictive, s-au pripășit într-un număr zdrobitor pe pământul nostru, că de la trecerea rușilor încoace au umplut toate mahalalele Bucureștilor, că au prins rădăcini chiar în Craiova, în țara Oltului, unde locuiesc cei mai harnici si mai strângători români, că pretutindenea unde-ți
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lăsăm cu suflet? Am scos pîn-acum a cincea parte a pământului României în vânzare prin emiterea de bani de hârtie. Mai rămân moșiile particulare, cele răzășești, meseriile si negoțul în orașele Țării Românești. Dați-le pe toate la dispoziția elementelor pripășite din țări străine, proclamați egalitatea între român în țara lui și orice venitură din lume și atunci vă lăsăm cu suflet. Să vedem. Poate că de spaimă ne veți da mai mult decât ne trebuie. Ce-i dați sărmanei Alianțe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
forma lui Cuza Vodă ar zice: "Eu v-am dat toate drepturile câte le aveți astăzi, și numai datoria publică de șase sute de milioane e meritul vostru de patrusprezece ani încoace", roșii i-ar răspunde, "că nainte de a se pripăși un fanariot în Strada Doamnei nu existau asemenea idei". Nu ne-am mira daca într-una din zile roșii s-ar lăuda că ei au "creat universul", care înainte de partidul naționale-liberale nici nu exista. Și cu toate acestea e evident
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a lungul Carpaților, România de azi se întinde ca o simplă zonă militară a unei fortărețe naturale, încăpută în mâini străine! Acel care nu se simte tăiat la brâu, când privește Ardealul, acela nu-i român, acela-i sămânță străină pripășită în România, pe vremea când o băteau vânturile din toate părțile! Ne trebuie Ardealul dar ne trebuie cu jertfă! Nu se lipește carne de carne, fără să curgă sânge! Nu se ia Ardealul cu neutralitatea! Neutralitatea și-a avut rostul
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
guvernului în Iași și ocupă câteva funcții bine salariate. E de prisos a adăoga că nici d. Verussi, nici d. Ghiorghian {EminescuOpXII 221} nu sunt ieșeni și că e foarte ciudat a vedea improvizîndu-se acolo un partid compus din oameni pripășiți în capitala Moldovei pentru a-și face treburile. Astfel în județe în cari firma Brătianu warszawsky nu are deloc aderenți aceștia se inventează, se improvizează din oameni pripășiți, se scot din pământ, din iarbă verde. Nu știm daca cetățenii ieșeni
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
steagurile lui Pasvanoglu și Ypsilant și resturile numeroase ale cavalerilor de industrie din Fanar. Din această seminție nouă fac parte oameni ca Giani, Carada, C. A. Rosetti, Pherekydis, Serurie ș. al. Toată spuma asta de fanarioți novisimi, cari s-au pripășit în țară de 50 - 60 de ani încoace, formează naturalmente elementul de disoluțiune, demagogia României. Fizic și intelectual stârpituri, neavând nici tradiții, nici patrie, nici naționalitate hotărâtă, le vedem punîndu-se la discreția străinilor și votîndu-le când pe Stroussberg, când răscumpărarea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
demnitatea de-a se retrage, orice partid ar fi venit în urmă-i ar fi luat guvernul acuzat de mai înainte de către toată haita de la "Telegraful" și de la "Romînul" c-au venit cu sprijinul străinătății. Toată haita aceasta de gazetari pripășiți de prin cancelariile comisarilor de poliție sau de prin bărbieriile Parizului, orice vită botezată de d. C. A. Rosetti cu numele de roșu ar fi intonat în cor acuzațiunea că opoziția vine la putere cu ajutorul străinilor. Astfel, înrăutățiți pe de-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
face încă. E neplăcut când diferitele meșteșuguri ale lui Cocus Mocus se traduc în ziaristică, când o gazetă mănâncă foc, bea smoală, scoate panglici și umblă pe frânghie. Această impresie însă ne-o face "Bukarester Tagblatt", ziar întemeiat de oameni pripășiți de ieri de-alaltăieri de peste graniță cari au rara lipsă de modestie nu numai de-a judeca după propria d-lor înțelepciune o țară pe care o cunosc aproape numai de nume și a căror cunoștințe asupra noastră și le
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
anual dela evrei să se verse o cotă Ministerului Apărării Naționale, pentru suportarea cheltuielilor de întreținere a evreilor și a cadrelor din detașamentele de muncă. 6. Să se ia serioase măsuri de descongestionarea Capitalei, trimițând la urmă pe toți evreii pripășiți în Capitală după data de 27 Iunie 1940, așa după cum a ordonat DOMNUL MAREȘAL. 7. Să se anuleze carnetele de scutire de muncă obligatorie ale evreilor utilizați în instituțiile publice, aceștia rămânând în situația de repartizați în cadrul muncii obligatorii. 8
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pe imperialiști să-și îndeplinească planurile”. Prevăzând o asemenea întorsătură încă din 1943 și-au organizat o rețea de spioni, în frunte cu Tito, devenit conducător al Partidului Comunist și după încetarea ostilităților, șef al statului. În anii războiului se „pripășise” pe langă statul major al partizanilor iugoslavi, cu misiuni speciale, fiul lui Churchill, „cunoscutul dușman al Uniunii Sovietice, vechiul organizator al intervenției imperialiste împotriva primului stat socialist”. La început, „în mod fățarnic”, comuniștii iugoslavi „făceau parada de dragostea pe care
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
disperării de un asemenea model comportamental alandala (dar, totuși, consecvent principiului mai bine faci sex cu Coco, decât deloc!), nu au condus-o nicicum, pe independenta Bombonică, la sentimente și la acțiuni circumscrise sferei habituale a normalului. Dimpotrivă! Pe când se pripășise la ultimul ei postuleț efemer, de pălmășiță la Administrația Locală de Sere și Parcuri, după o extrem de scurtă perioadă de acomodare, Coco, lipitoarea, reușise performanța notabilă de a-i îmbolnăvi de sculament, la pachet, pe toți angajații bărbați, trecuți de
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
induși în greșeală și puși să se roage la așa-zișii <sfinți> Vündün și Bruno. Populația aceea nici nu-și spune că ar fi vandană ci vündünă, dovedind, și în felul acesta, că în cele câteva veacuri de când s-a pripășit pe acele locuri n-a reușit să-și însușească măcar sunetul a!" În timpul acesta, la Catedrala Națională Sfinții Vündün și Bruno, Înalt Preasfinția Sa, Mitropolitul Bruno Slot, învăța mulțimea adunată în sfântul locaș că vandanii, conform ultimelor cercetări, nu vor
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
săptămânal, între 4 februarie 1941 și 24 februarie 1944. Director: Virgiliu Slăvescu. Revistă de satiră și umor, P. își expune în articolul-program, redactat în versuri, intențiile: „Să dezgheț morocănoșii cu giumbușuri și minciuni,/ Să împrăștii norii grijei, ce s-a pripășit în lume,/ Dăruind cu prisosință duhul viu al unei glume.” De altfel, pe frontispiciul fiecărui număr, în loc de subtitlu, apăreau următoarele versuri: „La drum, române, ia cu tine/ O snoavă, două, nu uita!/ Așa-i de veacuri firea ta/ Și uneori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288600_a_289929]
-
Credem că aici corect ar fi fost moldovenește: limba moldovenească era „împodobită“ cu elemente rusești, iar cea rusă cu elemente moldovenești. footnote> , acel lexic era împodobit cu flexiuni rusești, iar în cazul contrar cu cele românești. De altfel și rușii pripășiți în Basarabia foarte ușor își însușeau în acest mediu accentul și stilul local, vestit sub denumirea de «dialect basarabean»“ (1, 92 - 93). La revenirea din Siberia, Vania îl întîlnește pe Petre Constantinovici Bîrsianu, același cu cel numit mai înainte Petrache
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
un monstruos amestec de cuvinte rusești și românești, În doze variabile, cu singura deosebire că atunci cînd Își Închipuiau că vorbesc rusește, acel lexic era Împodobit cu flexiuni rusești, iar În cazul contrar cu cele românești. De altfel și rușii pripășiți În Basarabia foarte ușor Își Însușeau În acest mediu accentul și stilul local, vestit sub denumirea de dialect basarabean. La revenirea din Siberia, Vania Îl Întîlnește pe Petre Constantinovici BÎrsianu, același cu cel numit mai Înainte Petrache BÎrseanu, care Îl
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
de dispreț pentru cei parveniți de curând în sânul protipendadei. Mizantrop și pătruns adânc de sentimentul orgoliului de castă, închinându-se doar înaintea evgheniei autentice, de a cărei decădere se arată întristat, S., impostorul, nutrește o ură înverșunată față de orice „pripășit” la Curte și cocoțat în ranguri înalte. Complexul vindicativ al arhondologului megaloman răbufnește aici, împotriva grecilor îndeosebi, în accente violente, într-un limbaj grosolan, inflamat în invective stereotipe. S. e un spirit închistat, înlănțuit în prejudecăți de clasă și de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]
-
cine are gustul format pentru micul poem nipon va sesiza că ele nu sînt nici vreun ornament expirat și nici vreo păcătoasă și frivolă podoabă. Prispa cu greieri În toamnă vara fiind desigur trecută este locul În care s-a pripășit nostalgia, locul unde o ființă tomnatecă Își petrece serile. Exuberanța verii s-a restrîns acum la acest cîntec fragil, sfielnic, cu mici izbucniri degrabă pierite. A fost oare vară vreodată? Sau totul este doar acest fior sincopat, fabulos poate, care
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
care a determinat subsumarea sa la sămănătorism a fost romanul Două neamuri (1906). Aici se ilustrează într-adevăr ideea potrivit căreia suferințele și dramele țărănimii din epocă s-ar datora exclusiv moșierilor, arendașilor și cârciumarilor străini, îndeosebi greci și evrei, pripășiți în lumea satelor. Cum sugerează și titlul, confruntarea are loc între „două neamuri”, boierul român de viță veche Ilarie Măcieș și arendașul grec Iani Livaridi, care ajunge să îl ruineze pe primul. G. Ibrăileanu a remarcat cu justețe că autorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
Desigur, autoritățile locale au avut nevoie de ceva timp pentru a readuce piața respectivă la o stare de normalitate. Tot pentru a asigura liniștea pe timpul vizitei, ambasada noastră a convenit ca autoritățile olandeze să ofere cazare gratuită pentru doi români pripășiți prin Olanda. Unul era un mare traficant de pașapoarte și permise de conducere auto. Cel de al doilea era cuminte și spera să-l întâlnească pe șeful statului român pentru a-i prezenta personal invențiile sale: bujia Ceaușescu și vaporul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
s-a măritat și are un copil. Conceput cu cine? Mister! Meaume continuă să fugă de propria obsesie amoroasă, ca un Orlando furioso, dar și de propria hidoșenie, ca un damnat. Își ascunde chipul prin locuri obscure din Germania, Elveția, pripășindu-se prin Italia, într-un sălaș săpat în faleză ce domină golful Salerno. Cea din urmă și cea mai lungă locație îi este atestată la Roma, pe colina Aventino, unde Meaume dă la iveală stampele nocturne, albumul scandalos din 1650
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
trăsături pun în evidență vechimea populației noastre (similar altor națiuni din Balcani). Geografia a jucat un rol decisiv în acest sens datorită condițiilor naturale mai prielnice. Meleagurile noastre au constituit una dintre ariile principale de refugiu unde oamenii s-au pripășit încă din cele mai vechi timpuri, așa cum s-a petrecut și în alte zone sudice ale Europei, respectiv Grecia și Italia. Dar spațiul românesc a fost atât un teritoriu unde omul s-a adăpostit în vremuri de restriște, cât unul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
S-a luptat mereu cu ele și i-au lăsat urme adânci pe fața atât de frumoasă cândva. Urmând cursul Părăului Gălăuțașului, dădeai de o căsuță sărăcăcioasă, mai mult semănând a bordei, era a Rafilei Goia. Cine știe de unde se pripășise aici, fiindcă numele de familie Goia nu s-au Întâlnit În Gălăuțaș! Numele de familie Îl moștenise de la soț, ea rămânând văduvă de tânără. Fata ei, Emilia, a fost mai norocoasă. Se măritase cu unul Burian care era mecanic pe
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
zăpadă, nu-i pierdeai urma fiindcă scuipa mereu un fel de salivă maronie, zeamă de tutun. Dar badea Lupu a murit și Ileana a rămas văduvă tânără, ca și cumnata ei, Maria lui Ionuț. S-a căsătorit Îndată cu unul pripășit pe acolo venit tocmai din părțile Bicazului și cu acesta, Bicăjanul, a avut și copii, apoi a murit și ea luând loc În partea dreaptă a Lupului. În partea stângă odihnea prima nevastă. A murit și Bicăjanul, iar flăcăul lui
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
revenirea în țară pentru ocuparea tronului. Prin tot felul de malversațiuni și acțiuni de culise, consacrate și încetățenite deja pe scena politică românească, va impune slăbirea, dezagregarea sau atomizarea principalelor partide politice ce „prestau rotativa” la guvernare. Carol și Camarila „pripășită” la Curtea Regală, structurată pe combinații în care primau interesele pecuniare și alte afaceri dezgustătoare, al căror patron din umbră era regele, în scurt timp vor conduce treburile țării în chip autoritar. Oportunitatea se va ivi o dată cu eșecul guvernului liberal
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]