630 matches
-
cu o modestă contribuție referitoare la „îmbătrânire și ieșirea din activitatea de creație”, pag. 308) și, evident, „Cu prieteni, despre prietenie”. Domnul Ion N. Oprea, pentru cei care nu-l cunoașteți, s-a născut la 28 aprilie 1932 în comuna Priponești, județul Galați. Și-a făcut ucenicia de publicist pe vremea în care efectua stagiul militar, între anii 1951- 1954 (la o unitate din Someșeni, județul Cluj), la ziarele „Scutul patriei”, „Glasul armatei” și „Apărarea patriei”. După lăsarea la vatră,a
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365757_a_367086]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > FANTEZII ESTIVE PE TEME ASTRALE Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 2051 din 12 august 2016 Toate Articolele Autorului Vara asta m-a răzvrătit m-a priponit cu horoscoape osile sufeream oprimați de cruzimea razelor orbitoare ce trasau linii de karme pe nisip cu soarele jucând în sextile ne iroseam în conjuncții fatale eram cantonați în antile navigam pe corăbii astrale cu punctul vernal răsturnat dictate de
FANTEZII ESTIVE PE TEME ASTRALE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366305_a_367634]
-
Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 603 din 25 august 2012 Toate Articolele Autorului n-am să te-ntreb Ne bate-n ușă timpul cel smintit și ne tot cere vama de plecare, dar am să-l țin de pietre priponit și o să-l pun să ceară și iertare. Că încă de iubit nu sunt sătul și ochii mei, iubire, vor să vadă lumina ta, că nu mi-ai dat destul din tot ce fost-a scris să mi se cadă
N-AM SĂ TE-NTREB de LEONID IACOB în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365692_a_367021]
-
o zi, un ceas, sau două, m-aș strecura tiptil printre cuvinte, m-aș bucura că ninge, ori că plouă, cutreierând neliniștea cuminte. De-aș mai avea, azi, dreptul la visare, când zborul meu se află în impas, mi-aș priponi privirile în zare și aș visa... atât mi-a mai rămas. De-aș mai avea, Stăpânul vieții mele, cărări-ascunse,-aș vrea să le străbat. De s-ar afla dosite printre stele și astrele prea greu de numărat, Nu Te mira
RĂTĂCIRI PRINTRE RÂNDURI (POEME) de MARIANA MIHAI în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/366131_a_367460]
-
cunoaște nimic. Ce statuie o fi fost? Să n-o fi spart pe cea bună ? Coloana sfârșitului trebuie să fie opera cea mare. Ea e acolo departe în Târgul ăla nenorocit. Pe izlazul pe care pasc caii. (mică pauză) Cai priponiți de Coloana fără sfârșit. (cu mâna întinsă, ca și cum i-ar vedea) Văd caii priponiți de Coloana fără sfârșit. Ce metaforă cumplită o mai fi și asta ? (își acoperă ochii cu mâna) Nu, nu vreau să văd, este și așa prea
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
bună ? Coloana sfârșitului trebuie să fie opera cea mare. Ea e acolo departe în Târgul ăla nenorocit. Pe izlazul pe care pasc caii. (mică pauză) Cai priponiți de Coloana fără sfârșit. (cu mâna întinsă, ca și cum i-ar vedea) Văd caii priponiți de Coloana fără sfârșit. Ce metaforă cumplită o mai fi și asta ? (își acoperă ochii cu mâna) Nu, nu vreau să văd, este și așa prea mult pentru o minte omenească. (privește pe fereastra atelierului. Privirea îi este dusă departe
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
și iubește! Pe toți să-i prinzi, de vrei, în clește. Să nu mai plângi, că plângi degeaba, Căci timpul va cocli arama! Nu plânge, draga mea, femeie! Căci pentru tine-au scris condeie, Atâtea genii, frunți rebele, Te-au priponit pe cer, în stele, Atâtea minți înaripate, Din lipsă de activitate, Te-au văduvit de sentimente, În marmoră, pe postamente. Ți-au ridicat statui prin veacuri Și ode ei ți-au scris, de leacuri. Mătăsuri, aur și rubine, Pe trupul
NU PLÂNGE, DRAGA MEA, FEMEIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350994_a_352323]
-
memoria poetului. M.R. Paraschivescu) Plouă-n plânsul cu suspine dorul, dânsul, nu mai vine nici pe ploaie, nici pe zloată, are inima-nghețată și tot tace și tot tace, gândul negru nu'ș ce-i face. Dorul și l-a priponit prin cuvântul ponosit și de sete e uscat că vioara i-a plecat. I-a luat-o un gagiu iubăreț și zurbagiu, a-ncântat-o cu momele, cu o salbă de mărgele. Și ea, proasta, a plecat, cânt de lebăd-a
CÂNTEC DE JALE de LEONID IACOB în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356342_a_357671]
-
nr. 857 din 06 mai 2013 Toate Articolele Autorului era o sărbătoare mare cea mai mare a creștinătății miracolul învierii culcat pe un petic de iarbă reînviat în această primăvară târzie și-a pus mintea la contribuție cu brațele desfăcute priponit în cleiul pământului aștepta o săgeată de lumină în coasta lui în aceeași coastă din care dumnezeu a plămădit prima femeie a prins să gândească însă cu alte cuvinte dintr-o limbă uitată demult într-o aramaică pe care n-
PROOROCUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354849_a_356178]
-
-și tragă sufletulsă-și încheie nojițelecât timp am pășit doar pe vârfuri de inimăam ocrotit liniștea tuturorcu vorbele mele răsfrânte din reale oglinzioasele mi-au străpuns epiderme prin gândle-am oblojit cu alifii și răbdarefiecare om pe care l-am legănatpe hamacul priponit între două amintirimi-a fost drag și aproape prin izulde fruct tăinuit în propriul său miez...
MELANIA BRICIU ATANASIU [Corola-blog/BlogPost/354878_a_356207]
-
Nici un loc nu poate fi mai sigur decât propia-ți pungă, pe care golește-o din când în când într-un loc ferit de ochii curioșilor. Nu ignora pe cel care are mâna legată, poți ajunge ca el având amândouă mâinile priponite, dacă nu ai știut să te lingi pe degete de miere și te-ai lăcomit. Banul este știut că-i „ochiul dracului” , dar cum e foarte greu ca la un drac să-i scoți ochii, fă-te frate cu el
DIN AUZITE ŞI TRĂITE (VREI SĂ AI SUCCES ÎN VIAŢĂ?) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355257_a_356586]
-
în întreg anul 2009, scăderea a fost de 34.825, conform datelor transmise de Institutul Național de Statistică.“ (s.n.) Adică aruncându-se de către clasa politică și intelectuală, cu analiști cu tot, povara crizei pe umerii gârboviți ai maselor largi populare, priponite fără medicamente în semiîntunericul tv, s-a reușit cu brio o aproape dublare (!!!) a mortalității sau a emigrabilității, oricum, a scârbei de a mai trăi în RO și chiar în DRO sau WO. Iar prognoza specialiștilor în domeniul funerar e
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
prin toate camerele. În timp ce toate cele trei vrăjitoare porniră ca nălucile să întoarcă casa pe dos, Regele Pădurilor ieși pe treptele de piatră în căutarea bușteanului cu care o văzuse pe fată plutind pe lac. Îl găsi în apropierea treptelor, priponit cu o funie de unul dintre stâlpii de piatră. El avea să aștepte acolo, pentru că alt mod de a pleca din casă fata misterioasă nu avea. Și tocmai când regele își făcea planuri legate de felul în care o va
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
Acasa > Poezie > Delectare > ÎNTÂLNIRE Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 1990 din 12 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Ni s-au întâlnit sufletele. Te-ai trezit deodată cu atenția priponită de sălbăticia câmpului interior. S-au așezat la pândă simțurile în iarba așteptării, și-au ascuțit ghearele, s-au mlădiat mișcările înspre răsturnarea direcției. Și din aproape în aproape, ai mușcat din carnea contactului cu firescul. Ba se puneau curmeziș
ÎNTÂLNIRE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370897_a_372226]
-
dar am ajuns de ni-e frică s-auzim spre răsărit: ne strică un râgâit! am ajuns păsări de-ogradă cu-àripi tăiate din sfadă cu târtița îmbuibată de se târâie-n privată... Basarabia ne roagă în șoaptă - căci este roabă priponită-n lanț cazac ...ce ne pasă! - tot un drac! ...plânge sora glonți amari... ...toți - la masă - sub stejari cândva - bravi mămăligari: tăiam stâncă de amnari! ...acum - soro - 'geaba strigi: noi ajuns-am...mămăligi! SYBARIȚILOR CONTEMPORANI voi - sybariți - s-aveți cu toții
SCURTĂ EPOPEE BASARABĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369300_a_370629]
-
o vârstă mai înaintată ni se aprinde mai tare setea să bem apă din fântâna noastră. Își mai doresc întoarcerea cei care nu-și pot potrivi pasul în ritmul vieții în care au intrat. Mentalitățile cu care au venit îi priponesc de țărușii de acasă. „Nu știu canadienii să se distreze, n-au cârciumi la tot pasul ca la noi, nu poți să agăți sau să faci glume cu o femeie, nu poți să te îmbeți mai zdravăn, păi ce viață
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
frunte și cu copite de aur, străjuit de doi Străjeri ai Sfântului Graal. Daimonul și călărețul făcea corp comun cu Calul, de parcă ai fi zis că-i un Centaur. Până într-o Zi când Daimonul descălecă de pe Cal și, după ce priponi Calul de un gard, se înfățișă înaintea mea ca un Atlant uriaș, îmi zise ceva în sunete de timpane ce nu reuși să mai dezleg nici până azi, apoi încălecă pe o “săgeată magică de aur” și dispăru cu ea
CODUL NUMERIC AL MĂRCII GENETICE 666 ( CODUL FIAREI ) ŞI EXODUL EVREILOR ÎN ROMÂNIA (1) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (33) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ed [Corola-blog/BlogPost/353645_a_354974]
-
și dispăru cu ea la orizontul misterului, lăsând în urma lui un “nor auric” de “pulbere stelară” și o dâră de lumină ca o lamă de cuțit argintiu. În seara aceea, la Apusul Soarelui, rămăsesem doar eu și calul acela uriaș, priponit de un gard de lemn, făcut din țepușe înalte. Dinspre Răsărit se auzi tot atunci o explozie, ca un big-bang asurzitor ce sparse bolta cerului, urmat de un țipăt lung și straniu al unei femeie blonde ce alerga în zdrețe
CODUL NUMERIC AL MĂRCII GENETICE 666 ( CODUL FIAREI ) ŞI EXODUL EVREILOR ÎN ROMÂNIA (1) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (33) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ed [Corola-blog/BlogPost/353645_a_354974]
-
baracă de beton. Glasul ei panicat parcă-mi sună zi azi în sunte de timpane cu glasul spart, și-mi spune mereu:“ Fugi și ascunde-te în munți...în Groapa Hiperboreanului...ori sari peste gard!” În seara aceea, calul uriaș priponit de gard se smulse din pripoană, se dădu puțin înapoi, scormoni pământul cu copita de aur, apoi se înălță pe două picioare, făcu un salt peste gardul de țepușe și se prăpuși la pământ zdrobindu-și toate oasele în foc
CODUL NUMERIC AL MĂRCII GENETICE 666 ( CODUL FIAREI ) ŞI EXODUL EVREILOR ÎN ROMÂNIA (1) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (33) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ed [Corola-blog/BlogPost/353645_a_354974]
-
Care considerați că este poziția cea mai potrivită trăirii Evangheliei în zilele noastre? - Dragă, problema vieții de trăire creștină și de unire cu Dumnezeu nu se pune din punct de vedere istoric. Nu trebuie să ne mărginim ori să ne priponim în istorie. Nu, este vorba de permanență. Nu recomand o stare de nevoință ca mijloc neapărat de mântuire, ci recomand o stare de prezență continuă, ce nu are obstacol, care nu are moment istoric sau politic. Să ne orientăm după
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357704_a_359033]
-
Care considerați că este poziția cea mai potrivită trăirii Evangheliei în zilele noastre? - Dragă, problema vieții de trăire creștină și de unire cu Dumnezeu nu se pune din punct de vedere istoric. Nu trebuie să ne mărginim ori să ne priponim în istorie. Nu, este vorba de permanență. Nu recomand o stare de nevoință ca mijloc neapărat de mântuire, ci recomand o stare de prezență continuă, ce nu are obstacol, care nu are moment istoric sau politic. Să ne orientăm după
PRO MEMORIA – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357835_a_359164]
-
de mine sătulă,eram chiriașul gândului tău.George Baciu... VIII. LACRIMA DE TARA, de George Baciu, publicat în Ediția nr. 568 din 21 iulie 2012. Răsărise soarele printre umerii crucilor tot mai rare. Satul se prăvălea în nările unei capre priponite de grumazul dealului, rumegând leneș cerul abia ivit de după muchie. Roua aleargă somnambulă printre degetele ierbii, în vreme ce brotacii din iaz se ceartă pe un guler de papură. Pântecul unei case,trezit din vise, își șterge pleoapele pe banca din ulița
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
clopoțește în brazii de lângă fântâna cu ciutura strâmbă, ce viețuiește în fiece bătrână ce-și alăptează jalea buzelor veștejite în furca dorurilor. Citește mai mult Răsărise soarele printre umerii crucilor tot mai rare. Satul se prăvălea în nările unei capre priponite de grumazul dealului, rumegând leneș cerul abia ivit de după muchie. Roua aleargă somnambulă printre degetele ierbii, în vreme ce brotacii din iaz se ceartă pe un guler de papură. Pântecul unei case,trezit din vise, își șterge pleoapele pe banca din ulița
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
Acasă > Literatura > Narațiune > LACRIMA DE ȚARĂ Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 568 din 21 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Răsărise soarele printre umerii crucilor tot mai rare. Satul se prăvălea în nările unei capre priponite de grumazul dealului, rumegând leneș cerul abia ivit de dupa muchie. Roua aleargă somnambula printre degetele ierbii, în vreme ce brotacii din iaz se ceartă pe un guler de papura. Pântecul unei case,trezit din vise, isi șterge pleoapele pe banca din ulița
LACRIMA DE TARA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358025_a_359354]
-
țin și la câne să nu sară pe străin. Mie îmi știe de frică și când strâg o dată la el, fuge de mănâncă pământu’ și intră su’ pătul! Mi-a luat frica de când l-am bătut cu păleața . L-am priponit de gard și l-am tupșănit , că a rupt capu’ gâscanului care s-a dus să-i ciugulească din mâncare. După o vreme, muma s-a întors cu nașu Răducan care venise în sara aia până la noi. Parcă-l văd
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]