10,069 matches
-
a suferit o vătămare fizică, materială sau morală în urma săvârșirii unei infracțiuni de către o altă persoană. Condamnatul este persoana împotriva căreia instanța de judecată a pronunțat o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, prin care a fost condamnată la o pedeapsă privativă de libertate, cu executare într-un loc de detenție. Cine sunt subiecții procesuali de drept într-un proces penal Acești subiecți sau părți sunt: − subiecți procesuali principali: suspectul și persoana vătămată; − alți subiecți procesuali: martorul, expertul, interpretul, agentul procedural și
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
cel cu vârsta cuprinsă între 13 și 16 ani răspunde numai dacă se dovedește că a avut discernământ la data când a săvârșit fapta penală, iar minorul care a împlinit 16 ani răspunde penal potrivit legii. Nu se aplică măsura privativă de libertate minorului care a săvârșit fapta penală până la vârsta cuprinsă între 13 și 18 ani. Totuși, se poate lua o măsură educativă privativă de libertate: dacă a mai săvârșit o infracțiune și a fost pedepsit cu o măsură educativă
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
penală, iar minorul care a împlinit 16 ani răspunde penal potrivit legii. Nu se aplică măsura privativă de libertate minorului care a săvârșit fapta penală până la vârsta cuprinsă între 13 și 18 ani. Totuși, se poate lua o măsură educativă privativă de libertate: dacă a mai săvârșit o infracțiune și a fost pedepsit cu o măsură educativă înainte de a comite infracțiunea pentru care este judecat; atunci când pedeapsa prevăzută de legea penală pentru fapta pe care a comis-o este închisoarea
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
formate din persoana singură (persoană care este necăsătorită, văduvă, divorțată, al cărei soț/soție este declarat/declarată dispărut/dispărută prin hotărâre judecătorească sau este arestat/arestată preventiv, pe o perioadă mai mare de 30 de zile, sau execută o pedeapsă privativă de libertate și nu participă la întreținerea copiilor) și copiii în vârstă de până la 18 ani, aflați în întreținere și care locuiesc împreună cu aceasta. Sunt considerați ca făcând parte din familie și copiii adoptați, încredințați sau aflați în plasament familial
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
nouă propunere pentru golirea pușcăriilor vine din partea deputaților Mădălin Voicu și Nicolae Păun. Aceștia sunt pe punctul de a depune un proiect de lege prin care condamnații penal pentru fapte de o gravitate mai mică ar putea să execute pedeapsa privativă de libertate la domiciliu, scrie RTV. Astfel, deținuții care ar putea beneficia de această lege vor fi trimiși acasă, dar vor purta atașată de mână sau de picior o brățară electronică ce va permite monitorizarea lor în permanență astfel încât să
Proiect: Deţinuţii cu fapte minore, monitorizaţi cu brăţări la domiciliu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78611_a_79936]
-
Articolul 1 Se amnistiază infracțiunile pentru care Codul penal sau legile speciale prevăd o pedeapsă privativa de libertate pînă la 3 ani inclusiv sau amendă. Articolul 2 Se grațiază în întregime pedepsele cu închisoare pînă la 5 ani inclusiv, precum și pedepsele cu amendă, aplicate de instanța de judecată. De asemenea, se grațiază, în întregime, măsura trimiterii
DECRET nr. 290 din 9 august 1984 privind amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106668_a_107997]
-
prevăzute la paragraful 2 al prezentului articol. 4. Drepturile menționate la paragraful 3 al prezentului articol se vor exercita potrivit modalităților de aplicare prevăzute de legile și regulamentele statului de reședință cu privire la vizita și comunicarea cu persoanele supuse unei măsuri privative de libertate. 5. Autoritățile competente ale statului de reședință vor aduce la cunoștința cetățeanului statului trimițător, aflat în stare de arest preventiv sau supus oricărei alte forme de limitare a libertății personale, posibilitatea de comunicare pe care o are potrivit
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
autoritatea judiciară competența de o infracțiune gravă sau ca urmare a unei hotărîri judiciare definitive de condamnare. 4. Prin infracțiune gravă trebuie să se înțeleagă, în sensul prezentului articol, orice infracțiune pentru care legislația statului de reședință prevede o pedeapsă privativa de libertate de cel putin 5 ani. 5. Cînd o procedură penală este angajată împotriva unui funcționar consular, acesta este obligat să se prezinte în fața autorităților competente. Totuși, procedura trebuie să fie condusă cu considerația datorată funcționarului consular cuvenită poziției
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
a aparut necesar ca un funcționar consular să fie arestat sau supus oricărei alte forme de privare sau de limitare a libertății personale, procedura îndreptată contra lui trebuie deschisă în termenul cel mai scurt. 6. În cazul luării unei măsuri privative de libertate împotriva unui membru al oficiului consular sau de urmărire penală angajată împotriva lui, statul de reședință este obligat să informeze despre această pe șeful oficiului consular cît mai curînd posibil. Articolul 36 1. Membrii oficiului consular pot fi
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
Articolul 1 Se amnistiază infracțiunile pentru care Codul penal sau legile speciale prevăd o pedeapsă privativa de libertate pînă la 3 ani inclusiv sau amendă. Articolul 2 Se grațiază în întregime pedepsele cu închisoare pînă la 5 ani inclusiv, aplicate de instanța de judecată. Articolul 3 Prevederile articolelor 1 și 2 se aplică și celor aflați
DECRET Nr. 115 din 7 mai 1977 privind amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106500_a_107829]
-
Este vorba despre fostul ministru socialist grec Akis Tsohatzopoulos, condamnat de o instanță din Atena pentru spălare de bani în cadrul unor contracte pentru achiziționarea de armament. În vârstă de 73 de ani, Tsohatzopoulos va ispăși doar o cincime din pedeapsa privativă de libertate, potrivit antena3.ro.
Fost ministru, condamnat la 20 de ani de închisoare pentru corupție by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/68265_a_69590]
-
unui nou permis, cu recomandarea organelor de conducere colectivă din unitatea în care își desfășoară activitatea, daca îndeplinește următoarele condiții: a) a trecut un an de la data anulării permisului de conducere, iar în cazul celor care au executat o pedeapsă privativa de libertate sau prin munca corecționala, dacă au trecut 6 luni de la data executării pedepsei; ... b) pagubă cauzată prin infracțiune a fost reparata în întregime ori, în cazul cînd acoperirea prejudiciului se face prin plăti periodice, dacă acestea sînt efectuate
DECRET nr. 403 din 1 noiembrie 1982 pentru modificarea şi completarea Decretului nr. 328/1966 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106610_a_107939]
-
4) Sunt exceptate de la acordarea sprijinului material persoanele prevăzute la alin. (1) care la data acordării sprijinului nu au domiciliul în România sau care nu fac dovada că locuiesc în România, potrivit legii, precum și persoanele care execută pedepse privative de libertate ori beneficiază de servicii sociale în regim rezidențial, publice sau private. Articolul 4 (1) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, prin venituri, în cazul persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a)-d) , se înțeleg: a) venituri
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 63 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255025]
-
ORDIN nr. 2.188/C din 18 mai 2022 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind evidența nominală și statistică a persoanelor private de libertate determinată de primire, punerea în executare a pedepselor și măsurilor privative de libertate, stabilirea și schimbarea regimului de executare, punerea în libertate și comunicarea actelor de procedură EMITENT MINISTERUL JUSTIȚIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 507 din 24 mai 2022 În temeiul art. 229 alin. (3) din Regulamentul de aplicare a
ORDIN nr. 2.188/C din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255630]
-
în libertate și comunicarea actelor de procedură EMITENT MINISTERUL JUSTIȚIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 507 din 24 mai 2022 În temeiul art. 229 alin. (3) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016, cu modificările și completările ulterioare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele
ORDIN nr. 2.188/C din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255630]
-
executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016, cu modificările și completările ulterioare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, cu modificările și completările ulterioare, ministrul justiției emite următorul ordin
ORDIN nr. 2.188/C din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255630]
-
organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, cu modificările și completările ulterioare, ministrul justiției emite următorul ordin: Articolul 1 Se aprobă Instrucțiunile privind evidența nominală și statistică a persoanelor private de libertate determinată de primire, punerea în executare a pedepselor și măsurilor privative de libertate, stabilirea și schimbarea regimului de executare, punerea în libertate și comunicarea actelor de procedură, prevăzute în anexa *) care face parte integrantă din prezentul ordin. *) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 bis, care
ORDIN nr. 2.188/C din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255630]
-
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul justiției, Marian-Cătălin Predoiu București, 18 mai 2022. Nr. 2.188/C. ANEXĂ INSTRUCȚIUNI privind evidența nominală și statistică a persoanelor private de libertate determinată de primire, punerea în executare a pedepselor și măsurilor privative de libertate, stabilirea și schimbarea regimului de executare, punerea în libertate și comunicarea actelor de procedură
ORDIN nr. 2.188/C din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255630]
-
pe cauțiune, dacă în sarcina acestuia a fost stabilită obligația să nu exercite profesia ori meseria sau alte măsuri de siguranță/obligații/măsuri de supraveghere care împiedică exercitarea atribuțiilor profesionale; ... e) în cazul în care a fost condamnat definitiv la o pedeapsă privativă de libertate pentru o infracțiune ce nu atrage încetarea raporturilor de muncă; ... f) când suferă de o boală psihică, care îl împiedică să își exercite funcția în mod corespunzător. ... (2) Pentru perioada suspendării din funcție, registratorul nu beneficiază de drepturile
LEGE nr. 265 din 22 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257835]
-
309D/2019 face referire la Decizia nr. 15 din 18 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, în care s-a statuat cu privire la „caracterul nelegal al măsurilor preventive privative de libertate (s.n. care) trebuie să fie constatat explicit prin actele jurisdicționale prevăzute în cuprinsul acestuia. Hotărârea judecătorească de achitare, prin ea însăși, nu poate constitui temei al stabilirii caracterului nelegal al măsurii privative de libertate“. Susține, în esență, că
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
la „caracterul nelegal al măsurilor preventive privative de libertate (s.n. care) trebuie să fie constatat explicit prin actele jurisdicționale prevăzute în cuprinsul acestuia. Hotărârea judecătorească de achitare, prin ea însăși, nu poate constitui temei al stabilirii caracterului nelegal al măsurii privative de libertate“. Susține, în esență, că dispozițiile criticate trebuie să fie subordonate principiului constituțional al responsabilității statului față de persoanele care au suferit din cauza unei erori judiciare, consacrat de art. 52 alin. (3) teza întâi din Legea fundamentală, în
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
2.565D/2019 fac referire la Decizia nr. 15 din 18 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, în care s-a statuat cu privire la „caracterul nelegal al măsurilor preventive privative de libertate (s.n. care) trebuie să fie constatat explicit prin actele jurisdicționale prevăzute în cuprinsul acestuia“. Susțin că atât legiuitorul, cât și instanța supremă, în decizia mai sus amintită, au avut în vedere exclusiv situațiile în care nelegalitatea se constată
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
ca și dreptul penal, este mult mai tehnic decât civilul și, totodată, apreciază că reglementările anterioare aveau un conținut semantic mai generos și mult mai puțin tehnic, care permitea o abordare retrospectivă, față de formularea „arestarea sau luarea unei măsuri privative pe nedrept“. Consideră că teza referitoare la măsura privativă luată pe nedrept nu implică, în mod necesar, o analiză a legalității măsurii privării de libertate. Or, redefinind și reconfigurând instituția al cărei sediu de reglementare a fost în Codul de
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
civilul și, totodată, apreciază că reglementările anterioare aveau un conținut semantic mai generos și mult mai puțin tehnic, care permitea o abordare retrospectivă, față de formularea „arestarea sau luarea unei măsuri privative pe nedrept“. Consideră că teza referitoare la măsura privativă luată pe nedrept nu implică, în mod necesar, o analiză a legalității măsurii privării de libertate. Or, redefinind și reconfigurând instituția al cărei sediu de reglementare a fost în Codul de procedură penală, și nu într-o normă cu caracter
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
Curtea Constituțională în soluționarea excepției de neconstituționalitate a aceluiași text de lege, dă naștere, în sarcina organelor judiciare anterior menționate, unei obligații de a se pronunța prin încheieri definitive, conform textului criticat, cu privire la caracterul nelegal al măsurilor preventive privative de libertate dispuse pe parcursul procesului penal, inclusiv în etapele anterioare celei în care se pronunță hotărârea definitivă, și care au făcut obiectul controlului pe calea contestației sau care ar fi putut fi contestate, conform prevederilor art. 204-206 din Codul
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]