178 matches
-
că vocația economiei era de a servi nevoilor omului. El propunea construirea altor moduri de a trăi, transformarea regulilor econo-mice ale sistemului industrial pentru ca acestea să se adapteze nevoilor noastre (împărțirea veniturilor, extinderea schimburilor gratuite, favorizarea activităților creatoare autonome) și privilegierea atitudinilor de cooperare. Toate ideile sale au fost reluate în Transversale Știință/Cultură, al căror prim număr a apărut în ianuarie-februarie 1990. TRANSVERSALES SCIENCE/CULTURE (TRANSVERSALE ȘTIINȚĂ/CULTURĂ) ȘI LA MAISON GRENELLE (CASA GRENELLE) În noiembrie 1988, cu ocazia transformării
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Italia, ca urmare a anului 1956 și a raportului Hrușciov. Asemenea chestiuni nu privesc numai domeniul funcțional și organizațional; ele transpun, de asemenea, niște concepții politice clare: afirmarea caracterului fundamental al democrației de către Internaționala Socialistă contribuie în mod vizibil la privilegierea negocierilor dintre membrii săi. Constituind înainte de toate o structură de concentrare, Internaționala dispune totuși de o putere de constrîngere care acționează asupra partidelor afiliate, chiar dacă ea rămîne limitată; aceasta le impune, într-adevăr, un ansamblu minimal de reguli care trebuie
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Teatralizării îi sunt supuse nu doar partea publică, ci și cea secretă, clandestina a existenței Parizienei, se joacă teatru nu doar în fața altora, dar și din proprie plăcere. Existența ei socială este codificata și, mai mult sau mai putin, expusă. Privilegierea, în critică actuala, a unei interpretări de ansamblu a operei lui Zola, care valorizează nu detaliul, ci ansamblul și mecanismele moderne ale organizării sale (utilizarea spațiului social și a legilor dramatice, montajul, combinatorica, înlănțuirea în dispunerea personajelor) [v.Pages, p.
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
reia texte scrise de el înainte, texte proprii în opere noi, intertextualitatea este considerată în cazul particular al intratextualității"25 (ibidem, 27). 1.2.4. Anii 1990 : "topiri definiționale" Nathalie Piégay-Gros (1996, 94) propune un protocol de lectură (în descendența privilegierii receptorului, promovate de Michael Riffaterre) în trei pași : intuirea, identificarea și interpretarea intertextului. Această procedură de decriptare a intertextului a făcut carieră în cercetarea dintre milenii. Însă ea este, la rândul ei (declarat sau nu !), intertextualistă: cu mai bine de
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
lui de mediere, câștigate cu fiecare reluare. Explicațiile Amitei Bhose despre arheu trimit în două direcții accepțiunea asupra acestei realități mitice și sugerează o decentrare în consecință și pentru conceptul din teoria textului; vom urmări în prezentul capitol (vezi infra) privilegierea unuia dintre sensurile acordate rescrierii intertextuale privite arheic 47. Revenind la comunicarea literară mediată, ne oprim la considerațiile Marinei Mureșan Ionescu despre diferență gândim că definește hipertextul în raport cu hipotextul: Comunicarea literară este în mod necesar mediată. [...] Sistemul literar funcționează ca
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Quintilian, Lamy, Dumarsais, Fontanier, iar, foarte aproape de noi, grupul de la Liège al cărui succes traduce de fapt necesitatea unei resuscitări -, paragrafele consacrate retoricii constituie o lungă și foarte oportună meditație asupra metaforei, de pildă, și totodată o explicație consistentă a privilegierii vechii discipline. Întrucât suntem preveniți că postmodernismul avea să fie studiat în cadrul producției discursive ceea ce înseamnă că în discurs trebuie căutate și găsite trăsăturile ce conferă identitate postmodernismului -, capitolul rezervat acestei chestiuni are o întindere considerabilă, este bine documentat, bibliografia
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
incoerență imposibil de corectat, deoarece această incoerență oferă înseși cadrele de posibilitate ale coerenței. Astfel se împletesc, în opinia lui Derrida, posibilitatea și imposibilitatea, discursul critic și cel metafizic. Într-o măsură similară, Jean Baudrillard detectează o componentă ideologică în privilegierea semnificatului, iar teoria "foii de hârtie" a semnului i se pare complet "idealistă". De altfel, Baudrillard va dezvolta conceptul de "sémiurgie"62, care în înțelesul de artă a creării unor noi semne și sisteme de semne se opune semioticii, dar
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
David Lyon în studiile sale. Pe de o parte, postmodernismul pune accentul pe aspectele culturale și intelectuale, conținând teze de tipul: înlocuirea postulatului adevărului obiectiv cu cel de experiență, respingerea valorilor absolute, introducerea cotidianului în artă, diminuarea rațiunii tari și privilegierea gândirii slabe, trecerea de la o filosofie a conștiinței la o filosofie a limbajului etc. Pe scurt, trei procese esențiale sunt cuprinse sub umbrela acestui concept: renunțarea la fundaționalism și proiectarea îndoielii asupra ideilor Iluminismului; colapsul ierarhiilor și interesul axat mai
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
poate fi lecturată sub semnul pluralității și al caracterului intrinsec contradictoriu al postmodernismului). Derrida observa că gândirea de tip occidental se desfășoară în jurul opozițiilor binare (realitate/aparență, sensibil/inteligibil, subiect/obiect etc.), pe care le interpretează ca ierarhii violente din pricina privilegierii unuia dintre ei. Tocmai de aceea faza de răsturnare a ierarhiei este un pas important în dinamica deconstrucției 190, introducând pe lângă un dialog critic și dorința de a regăsi și a revaloriza acel "ceva" care a fost ocultat de tradiția
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
prescurtată", rapidă și sugestivă, dar reliefează și capcanele la care sunt supuse discursurile postmoderne, ce riscă de cele mai multe ori să înfăptuiască exact aceleași tipuri de "greșeli" pe care le deconstruiesc la început. Posibilitatea de a construi o nouă logică a privilegierii din dorința de a demola o alta este un tip de eroare care se întâlnește destul de des și reprezintă o critică ce a fost de multe ori îndreptată asupra scriitorilor postmoderni. 2.3.3.4. Între modernism și postmodernism Există
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o caracteristică a scriiturii întâlnită la toți autorii menționați aici, îl oferă scriitura ca lipsă a autorului, ca diminuare a forței legitimatoare și a autorității scriitorului. Cultul creatorului și al geniului, dezvoltat în modernism, este supus aceleiași deconstrucții care întrerupe privilegierea anumitor concepte. Acest scenariu a fost etichetat fie cu sindromul "uciderii tatălui", fie cu recitirea într-o altă variantă a temei nietzscheene a morții lui Dumnezeu. În postmodernism se consideră că textul conține în sine o serie de presupoziții care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ale criticii stilistice prin intermediul cărora "constrânge textele" (Habermas) împotriva părerilor explicite ale propriilor săi autori. Astfel, citirea scrierilor împotriva lor însele pentru a detecta înțelesuri care ar putea fi contrare înțelesurilor de suprafață, căutarea diverselor fisuri discursive, a simptomelor și privilegierilor conceptuale (care sunt, de altfel, procedee împrumutate din critica poststructuralistă, așa cum observa și Peter Barry) sunt câteva exemple ale utilizării conținutului retoric împotriva conținutului ideatic manifest. Mai mult decât atât, indistincția filosofie literatură s-ar baza și pe imposibilitatea de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
vertijul sensurilor clasate și implozia semnificațiilor cunoscute. Tocmai de aceea mărimea publicului său este impresionantă, dar și nenumăratele critici sunt virulente, ele axându-se, de cele mai multe ori, pe aspectul retorico-literar al lucrărilor lui. Astfel, Baudrillard este comparat cu Nietzsche în ceea ce privește privilegierea limbajului poetic și al fragmentului, și asociat cu Paul Virilio în realizarea a ceea ce David Harvey numește scrieri frenetice. Înscris în rândul maeștrilor "teoriilor nihiliste ale excesului și ale decadenței"333, filosoful francez oferă un mod de a scrie conectat
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în care cuvintele își pierd sarcina lor inițială, ca în exemplul oferit de Lyotard în Economia libidinală. Tot aici, deși recunoaște afinitatea unei părți a teoriei sale cu aceea stabilită de Baudrillard, Lyotard critică "naturalismul" pe care îl regăsește în privilegierea schimbului simbolic de către Baudrillard, critică pe care o regăsim repetată și în La condition postmoderne 427: "Oricât de superbă și sfântă ar fi furia sa, ea încă vizează ceea ce este adevărat, ea îi reproșează economiei politice, fie ea marxistă, mai
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Erasmus, dar și de Toulmin, Perelman sau Habermas, pentru care dezbaterea este de o importanță capitală atât pentru dezvoltarea filosofiei, cât și a vieții social-politice). Această clasificare poate fi regăsită și în cuplurile teoretice care au circulat în diverse etape, privilegierea unuia indicând și o orientare a mișcării filosofice respective, cum ar fi episteme/doxa, teorie/practică, convingere/persuasiune, demonstrație/argumentare, logică/retorică etc. Dacă o serie de teoreticieni au cercetat în special efectele argumentării, ca persuadarea sau influențarea (Philippe Breton
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și afirmă, ca Derrida, caracterul dominant-constrângător al unor concepte privilegiate de către gândirea occidentală, Baudrillard nu aplică aceleași coordonate și propriilor lucrări. În acest sens, putem afirma că a realizat doar o parte din mișcarea deconstrucției aceea a inversării importanței și privilegierii termenilor dar nu și întregul demers. Astfel, putem observa că aproape fiecare lucrare se alcătuiește pe o structură binară, care opune categorii de obiecte, structuri sociale, teorii, practici discursive etc. În lucrările din prima parte, schimbul simbolic este discutat în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care aglomerează și construiește totalități și cea care, dimpotrivă, dispersează, atentă la detalii. Aceeași muncă asupra detaliului, fragmentarului, în scriitura aforistică sau în fotografie..." (D'un fragment l'autre. Entretiens avec François L'Yvonnet, p. 37). Este ușor să recunoaștem privilegierea celui de-al doilea tip de scriitură, precum și încadrarea propriei sale scriituri aici. 567 David Harvey, op. cit., p. 354. 568 Douglas Kellner, Cultura media, p. 351. 569 Barry Sandywell, "Forget Baudrillard?", p. 136. 570 Bryan S. Turner, "Baudrillard for sociologists
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
timp, față de țările de Est aceste explicații teoretice se adeveresc a fi insuficiente. De exemplu, explicațiile asupra diferenței de salarii și productivității muncii și-au demonstrat limitele și nu par a fi un element decisiv pentru a justifica decizia de privilegiere a localizării particulare când dotațiile țărilor vecine sînt mai comparabile. Un anumit număr de studii arată că localizarea firmelor străine depinde, În general, mai mult de dorința de acces pe piață decât de căutarea avantajelor de costuri, atunci Întreprinderile Își
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
pot citi atent toate cărțile mari, iar dacă citești o carte mare nu mai poți ști ce este o carte mare față de una obișnuită; nu se poate spune cine decide ce este o carte mare sau un canon; cu această privilegiere, cărțile se transformă în scopuri, când ele trebuie să fie doar mijloace; se revine la tonul vulgar evanghelist, care se opune bunului-gust. Observațiilor de mai sus le lipsea ceva, și anume mărturisirile studenților despre satisfacțiile cunoașterii; faptul că eforturile intelectuale
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
unei "usure de la chair". Toate cele trei trăsături deschid pictura lui Georges de Feure nu spre simbolism, ci spre decadentism cu o Psychopathia sexualis estetizată, cu decorativismul pletoric înscris în însăși substanța personajelor care evoluează în cadrul de viață estetizat, cu privilegierea unei componente fantasmale care se regăsește într-o artă somptuară asociată cu cruzimea. Luchian va transcrie viziunea estetizantă a lui de Feure în panourile sale decorative centrate în jurul câte unui personaj feminin. Pentru pictura română devine semnificativă trecerea de la un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și a importanței animus-ului, elementului masculin. Paciurea s-a folosit pentru a creea această impresie de forță și de masivitatea bronzului, ceea ce conferă sfinxului ceva din implacabilitatea unei stihii. Sculptura are de data aceasta și un suport narativ, pe care privilegierea unor elemente în detrimentul altora îl pune mai bine în evidență. Sfinxul dobândește trăsăturile geniului prin atitudinea reflexivă a unui gânditor așezat în fața unei enigme, a sa, a umanității. Accentul s-a deplasat spre chipul acestuia, misterul se află în insolitarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
exemplare de Femmes-sans-coeur care înscriu fatalitatea în traseul destinal al bărbaților cu care se întâlnesc: Mesalina, Dalila, Judith, Circe, Cleopatra etc. Impactul piesei lui Oscar Wilde, jucată cu un enorm succes pe scenele teatrelor pariziene, a dat un impuls puternic privilegierii acestei figuri și unei anume reprezentări. Există și o tratare neinteresantă, academizantă a temei, la Dimitrie Serafim, care respectă toate convențiile academice, fără a aduce nimic nou. Sigmund Maur semnala în expoziția "Arta Română" din 1922, care se desfășura la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și stabile, adică cu granițe net conturate. În tradiția platonică, identitatea unei clase este dată de un arhetip ideal, în cea aristotelică de însușiri esențiale ale obiectelor, opuse însușirilor neesențiale, contingente prin care se deosebesc indivizii dintr-o anumită clasă. Privilegierea ontologică a generalului, ca notă distinctivă a esențialismului, se exprimă prin supoziția că însușirile esențiale, proprii tuturor indivizilor unei clase, au o realitate superioară în raport cu cele neesențiale, care îi deosebesc unii de alții. Primele sunt stabile și determină natura lucrului
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cercetărilor orientate behaviorist. Obiectivul acestor cercetări este descoperirea unor legi generale ale comportării ființelor vii, legi independente de organizarea lor specifică. Lorenz aprecia că o orientare a cercetării biologice spre descoperirea corelațiilor legice, pe cale experimentală, acea orientare caracterizată printr-o privilegiere a întrebărilor de tip „cum?“, riscă să împingă la periferie interese științifice care sunt esențiale pentru înțelegerea lumii vii. Ceea ce se are în vedere este faptul că pentru cercetătorul evoluției și comportamentului esențială este o cunoaștere cât mai bună a
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
alta și anume prin aceea a lumii artificiale creeate de om, o lume a valorilor, a culturii și civilizației tehnice. Dup ce trece în revist etapele istorice ale umanismului, indicând afirmrile și absențele ideii de om, acestea din urm datorate privilegierii preocuprilor alternante pentru divinitate, natur sau societate, și dup ce, examinând principalele concepții antropologice, și-o configureaz pe a sa în liniile ei generale, Ralea procedeaz sistematic la culegerea, printr-o ampl investigație a disciplinelor umane, a tuturor dovezilor și
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]