14,408 matches
-
bun început că pot conta pe o însoțire de durată care în cele din urmă a devenit și ucenicie și ascultare și, deopotrivă, prietenie". Pe de altă parte, preotul Pintea a resimțit o chemare irezistibilă către literatură. Distanțîndu-se în această privință de personajul lui Bernanos, căruia "îi era groază de preotul literat", d-sa socotește a putea împăca propensiunea mistică cu cea a creației, în cuprinsul unei (în sens larg) "culturi creștine". E o atitudine luminată, întrucît lipsită nu doar de
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
consacră autoritățile intelectuale ale fiecărei specialități în parte. Intrebarea la care trebuie să răspundem este următoarea: vrem ca România să redevină o țară cu adevărat europeană și din acest punct de vedere sau ne complacem într-o integrare în multe privințe pro forma, rămânând un element marginal și exotic în cadrul Uniunii Europene? Sunt convins că nu vor exista adepți pentru cea de-a doua soluție și că toată lumea dorește o ridicare a universităților și centrelor de cercetare românești la nivelul atins
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
care le întâmpină cercetătorii români: bibliotecile noastre sunt foarte sărace în comparație cu cele de care beneficiază colegii noștri occidentali și, în mod evident autoritatea publică trebuie să găsească soluții pentru ameliorarea situației. Dar, faptul că avem un handicap serios în această privință nu trebuie să ne împiedice să contribuim la adâncirea unor chestiuni care preocupă lumea savantă de multă vreme. Dacă avem idei și rigoare în dezvoltările intelectuale, dacă stăpânim cu adevărat textele autorilor pe care-i interpretăm, atunci vom găsi mijloacele
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
pe "metodă", pedanteria mai curînd ambițios principială decît pusă în lucrare pe care o afișează, e o manevră de autodisciplinare, o reflexă tentativă de a-și calma nervul năbădăios. Marin Mincu dovedește o excelentă opinie de sine, comparabil în astă privință cu Adrian Marino și cu Nicolae Breban. Bombîndu-și pieptul, ține a ne reaminti mereu meritele proprii: "hărțuitťde multiplele mele implicări în actul literar, m-am trezit, precum Heliade, salahorind din greu pe mai multe șantiere (poezie, roman, traduceri, eseu)" sau
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
Mitropolitană din Iași. Mai mult, sute de biserici de parohie din România sunt închinate ei pentru a le ocroti, iar în nordul Greciei, Bulgaria și Serbia credincioșii ortodocși o cinstesc, de asemenea, cu multă evlavie (A se vedea în această privință frumoasa carte - album, în limbile română, greacă și engleză, Sfânta Parascheva - Călăuza pelerinilor, Editura mitropolitană, Trinitas, Iași, 2000). În București există optsprezece biserici cu hramul Sfânta Cuvioasă Parascheva, iar mai recent (din anul 2008) chiar Paraclisul vechi din Reședința Patriarhală
Sfânta Parascheva cea mult folositoare. Impactul şi influenţa Ei în viaţa cea evlavioasă a creştinului contemporan… [Corola-blog/BlogPost/94311_a_95603]
-
putea pentru ca aceștia să își poată păstra identitatea proprie, limba și cultura proprie și nu în ultimul rând ca ei să își poată exercita dreptul de a avea servicii religioase în limba maternă. Vreau să vă spun că, în această privință, am luat inițiativa de a organiza noi, Secretariatul de Stat pentru Culte, la sfârșitul lunii mai anul 2013, o întâlnire la care am invitat reprezentanți ai principalelor instituții ale statului care se ocupă de soarta românilor din afara granițelor, cum ar
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
Dacă aveți o firmă sau sunteți un PFA, un program de facturare online vă poate ușura muncă în multe privințe. Odată ce ai folosit un astfel de program, realizezi cât de mult îți îmbunătățește activitatea și cât de mult te ajută să faci lucruri care înainte îți consumau mult timp și energie: - emiți facturi de oriunde, oricând, chiar și când nu
Facturi Online [Corola-blog/BlogPost/94582_a_95874]
-
compenseze, întinde mâna spre fața zâmbitoare a șarpelui colorat în galben și argintiu. Pitica nu mai era de-o săptămână cu Maimuțu. I-a dat papucii și-a scăpat dracu^ de el, pentru că nu-i plăcea. Era bine în multe privințe, nu-i era rușine să iasă cu el, de exemplu, dar avea și păcate multe, printre care cum vorbea cu ea de sus, ca și cum ai fi cumpărat-o din târg, de la Castani. Ieșise totuși la întâlnire, pentru că era aproape, la
Lacătul și cheia by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7895_a_9220]
-
jumătate de secol de pustiire comunistă, încă și mai rea decît era în 1934? în chip ciudat, aș spune, viața literară românească din 2007, cel puțin ca atmosferă, nu se deosebește radical de cea din 1934; ba chiar, în anume privințe (mă gîndesc la conflictele ideologice de fond), asemănările sînt izbitoare, producînd un sentiment neliniștitor, de déjŕ vu. Dar în chip și mai ciudat, Itaca lingvistică din care am scris cîteva cărți și din care scriu chiar aceste rînduri, nu are
Fragment de jurnal by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/7761_a_9086]
-
mult pe istorie. S-ar putea ca lumea spre care ne îndreptăm să aducă o eclipsă a istoriei; totuși, nu o eclipsă totală, pentru că oamenii se vor interesa întotdeauna de trecut. - Istoria reală merge tot mai repede și, în multe privințe, ne “rupem” de trecut. Sau, dacă vorba e prea tare, trecutul devine, oricum, mai puțin semnificativ. - Ne despărțim de trecut... râzând, vorba lui Marx ? - Și râzând, și plângând. În istorie, întotdeauna s-a râs și s-a plâns. De fapt
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
voi începe traducerea Caietelor. N.M.- Sunteți și autorul unui volum de eseuri insolite despre cei doi. Aș dori totuși să faceți o paralelă între ei. Interesează viziunea unui polonez în materie. I.K. - Se știe că Cioran a fost, în multe privințe, un contrast al lui Eliade. Ultimul era un nesătul de cunoaștere și cunoștințe științifice pe care le culegea pentru ele însele, savant cu ambiții de polihistor, un scriitor foarte fecund, plin de încredere în sensurile existențiale ale vieții și în
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
excedat de discursul tău sclipitor, devenit orbitor. În fine, politețea excesivă este obositoare și chiar enervantă. Firește, ar trebui mai întîi să definim ce înseamnă, de la caz la caz, “excesiv”. Este dificil, dar, din fericire, inutil. Cred că, în această privință, ne putem raporta liniștiți la bunul simț, la percepția colectivă, la regulile nescrise și acceptate (chiar dacă nu neapărat respectate!) de majoritatea membrilor unei comunități (căci, prin excelență relative la obiceiuri locale și chiar caracteristici etnice, toate cele de mai sus
Unde se termină literatura? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/13206_a_14531]
-
gărzile monumentelor naționale, inspectorii vamali și cei ai inspectorilor - care, gîndindu-se mai bine, s-au temut cu toții că li s-ar fi putut micșora veniturile. Totuși, o proclamație generală emisă de rege, care a instituit un statu quo în această privință, a domolit toate neliniștile și a creat o loialitate înfocată în rîndul concesionarilor. În aceeași perioadă, Ministerul pentru Monumentele Naționale i-a remis regelui o factură în valoare de trei sute de mii de franci - suma cheltuită cînd prințesa Clotilde nu
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
le potrivește, spune proverbul. Nu eram surzi, ba chiar auzeam foarte bine la vîrsta aceea, dar printr-o ciudățenie pe care nu mi-o explic, cuvîntul se deforma pe măsură ce trecea de la unul la altul. Nu era nici o îndoială în această privință. Oricît de atenți am fi fost, ultimul din rînd înțelegea aproape întotdeauna altceva decît spusese primul. Mi s-a întîmplat deseori, citind diverse informații, în ziare ori ascultînd buletinele de știri televizate sau radiodifuzate, să-mi aduc aminte de telefonul
Telefonul fără fir by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12052_a_13377]
-
clar: "cazul dativ-genitiv singurit nearticlat, către care se adauge Ń, e criteriul formării cazului dativ-genitiv singurit articlat". Hasdeu afirma că variațiile erau posibile și pentru că până în acel moment regula nu fusese explicitată: "Gramatica română n-a înfățișat pîn-acum, în această privință, nici o regulă statornică și demustrată dupre care ar trebui să urmăm, iar pronunția vulgară e de tot nedefinită și individuală" (în Studii de lingvistică și filologie, I, 1988). Tot Hasdeu formula și excepția, ca o subregulă particulară, întemeiată estetic: la
Normă și eufonie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12072_a_13397]
-
demonstrează Lucian Raicu, în legătură cu E. Lovinescu, într-un amplu capitol al volumului d-sale, foarte substanțial în ansamblu, intitulat Calea de acces. Prospectînd, cum s-ar spune, cealaltă față a lunii, dl Raicu ne revelă un E. Lovinescu în destule privințe neașteptat. Nu altul decît cel îndeobște cunoscut, deși, în rama acestei imagini habituale, plin de surprize, ca și cum într-un perete aparent compact s-ar deschide o ușă secretă, fără a-i schimba configurația. Iese astfel la iveală un E. Lovinescu
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
de altfel, stilistic vorbind, decât lemnoasa oratorie de prezidiu cu care fusesem obișnuiți la aniversări, impresionează prin demnitatea expresiei, prin conciziunea sugestivă și, în ce privește atitudinea, prin franchețe. Nimic aluziv, nimic ambiguu, nimic subînțeles în acest text care este, în multe privințe, și unul polemic. Poate întâi de toate unul polemic. "Actul de la 23 August nu este nici pe departe singurul eveniment istoric falsificat în România. Dar este, cu siguranță, cel mai falsificat eveniment din istoria noastră". Nu credem să le fi
Un discurs istoric by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12173_a_13498]
-
toleranța pentru a-i salva pe fasciști de la pedeapsa ce li se cuvenea". Culmea este că Silviu Brucan nu regretă nici astăzi acele articole care au nenorocit pe mulți în anii de început ai comunismului (pentru atitudinea sa în această privință a se citi neapărat p. 55 din cartea autobiografică O biografie între două revoluții. De la capitalism la socialism și retur, Editura Nemira, 1998). Punctul forte al cărții lui Silviu Brucan îl constituie fără îndoială analizele punctuale și dezvăluirile revelatorii despre
Pariul lui Brucan by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12229_a_13554]
-
locurilor de baștină ale liricii basarabene. Ne aflăm, atunci, în fața unui fenomen artistic ieșind din spațiul mioritic, în altul, parcă fabulos, care o modelează. Poate cel mai bine reiese acest lucru din lectura volumelor de proze scurte, în a căror privință Tudorel Urian constată că doar autorii din ultima generație se sincronizează cu literatura națională și europeană a momentului. încât, acum ar fi greu de precizat dacă "un scriitor ca Vitalie Ciobanu (impecabil stilistic) aparține în momentul de față literaturii din
Prin măgurile și vâlcelele unei antologii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12627_a_13952]
-
Cel dintîi, și cel mai vizibil, a fost acela lingvistic. Avangardismul a eliberat expresia de ultimele chingi, nu doar prozodice și lexicale, dar logico-gramaticale și stilistice, pulverizînd discursul și cultivînd hazardul și chiar absurditatea pură a asocierii cuvintelor. în această privință, pasul înainte este incontestabil, deși ar fi de observat că el a fost mai important pentru poezie în general decît pentru aceea a avangadiștilor în special, trădată, în cazul lor, de excesul de înnoire și de experiment, deseori ilizibilă la
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
secțiilor de pedagogie cad adesea în capcana facilului. Clișee, banalități de exprimare și de informație vor apărea prea frecvent. Este evident faptul că doar specializarea la muzicologie nu oferă garanția evitării clișeului și banalului. Nu poți avea prejudecăți în această privință. Totuși, cred cu toată convingerea că formația de muzicolog e necesară tânărului publicist de radio, cel puțin prin faptul că îi asigură o coerență a gândului, un exercițiu al scrisului și al exprimării clare pe care l-a practicat minimum
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
astfel la "derapaje ale orgoliului", la răbufniri ale unor ambiții care țintesc nu mai puțin decât acapararea supremației în spațiul cultural, un spectacol echivalent cu acela al luptelor care se dau în spațiul politic pentru cucerirea puterii. Semnificativă în această privință i se pare lui Mircea Martin și recenta dispută în jurul așa numitelor "grupuri de prestigiu". Apar întrebări legitime: "Câte grupuri de real prestigiu există la noi și cât de mare e prestigiul lor? E suficient să te opui cu oarecare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
mai spune despre sine autorul în "Argument"? Ne spune că este "unul dintre mulții supraviețuitori buimaci ai unei dictaturi ce părea fără sfârșit", purtător cu el, în tranziția tot fără sfârșit, al urmelor "indelebile ale lumii dinainte", că în multe privințe "supraviețuitorul" se simte încă "prizonierul lumii din care vine", adică al lumii totalitare cu tot ce a sădit ea în el. Și nu e numai atât, ar mai fi ceva, "o circumstanță agravantă", în ce-l privește, și anume aceea
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
fotbalul virtual, chibițînd rezultatele altora. În ultimii ani, echipele noastre de club s-au specializat în fotbalul artizanal. Nu sunt în stare să joace constant, motiv pentru care dau vina pe arbitri atunci cînd pierd sau inventează conspirații. În această privință nu ne întrece nimeni. Așa se face că la fiecare început de campionat visăm "primăveri europene", iar cînd e vorba să cîștigăm un loc mai în față în vreuna dintre cupele continentului ne apucăm să ne plîngem singuri de milă
Noi și restul Europei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12767_a_14092]
-
drum de 17, ci 16 peste drum de 43, după regulile edililor bucureșteni din vremea lui Caragiale. Agitați, în întîrziere, am găsit imobilul unde locuiește gazda noastră de astăzi. Dl Djuvara ne-a întămpinat afabil, cu bunăvoință, elegant în toate privințele : "Eu cred că pe măsură ce îmbătrînești devii mai cochet, fiindcă îți dai seama că trebuie să te aranjezi puțin, pentru ca să nu fii șleampăt...Dar am fost întotdeauna destul de cochet și urmez moda...". - Aș vrea să începem, dacă sînteți de acord, cu
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]