86 matches
-
Editura Institutul European. Stan, E. (2012). "About praise and its efficiency in education", în Journal of Educational Sciences & Psychology, nr. 1/2012 Steiner, George. 2005. Maeștri și discipoli, București, Editura Compania. Taleb, Nassim Nicholas. (2009). Lebăda neagră. Impactul foarte puțin probabilului, București, Editura Curtea Veche. Taleb, Nassim Nicholas. (2011). Patul lui Procust, București, Editura Curtea Veche. Taleb, Nassim Nicholas. (2014). Antifragil. Ce avem de câștigat de pe urma dezordinii, București, Editura Curtea Veche. Tedesco, Maureen M./Pak, Jimmy J./ Harris Jr, E. John
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
asupra lucrărilor unui sociolog, și el o referință în domeniu. Critică, la rîndul său, determinismul și spiritul fatalist care guvernează științele umane. Pierre Bourdieu 123 insistă asupra faptului că nu trebuie să confundăm sociologie și sociologism, care înseamnă "să consideri probabilul ca pe un destin". Reamintim, dar vom reveni asupra acestui aspect, că sociologul gîndește evenimentele în termeni de probabilitate. În vederea "cunoașterii științifice a lumii sociale", sociologul Pierre Bourdieu se sprijină pe teoria evoluționistă cea mai tradițională. Referindu-se în mod
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
sau de falsitate) numai în măsura în care afirmă sau neagă ceva despre realitate. Rămîn astfel în afara posibilităților de evaluare logică numeroase alte tipuri de enunțuri care nu au caracter asertiv și, de aceea, logica polivalentă a extins grila de evaluare prin admiterea probabilului (alături de adevăr și de falsitate) cu diferite grade (posibil, realizabil, improbabil etc.). Dincolo de granițele propoziției, la nivelul frazei, gama nuanțelor se extinde și atenția logicienilor se oprește deseori asupra conectorilor (a conjuncțiilor și a locuțiunilor conjuncționale în primul rînd). Din
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
2007. Mullett, Michel, Luther, Editura Artemis, București, 2007. Murgescu, Bogdan, România și Europa. Acumularea decalajelor economice, 1500-2000, Editura Polirom, Iași, 2010. Nagel, Thomas, Ce înseamnă, oare, toate acestea?, Editura Humanitas, București, 2014. Nicholas Taleb, Nassim, Lebăda neagră. Impactul foarte puțin probabilului, Editura Curtea Veche, București, 2010. Nietzsche, Friedrich, Genealogia moralei, Editura Humanitas, București, 2006. Norbert, Elias, Procesul civilizării, Editura Polirom, Iași, 2002. Ortega y Gasset, Omul și mulțimea, Editura Humanitas, București, 2001. Otovescu, Dumitru-co., Tratat de sociologie generală, Editura Beladi, Craiova
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
o serie de operații logice (inferențe, raționamente, deducții, inducții, implicații, disjuncții), așadar mecanisme de ordinul raționalității și vizează în special dimensiunea rațională a interlocutorului. Ea tinde spre extrema raționalității: demonstrația cu idealul de deductibilitate, însă fiind sortită domeniului verosimilului și probabilului nu-și poate depăși condiția, depășire care de fapt ar anula-o devenind demonstrație. Argumentele și operațiile puse în scenă de convingere sunt mai degrabă constrângătoare decât seducătoare, totuși ea va purta mai degrabă marca “fuzzy”, destinul fiindu-i opinabilul
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
a seduce sau a manipula, a justifica (uneori cu orice preț) ideile pentru a le prezenta ca și cum ar fi adevărate, fie că ele sunt, fie că noi credem că sunt adevărate; 3) A introduce în mod subtil verosimilul, opinia și probabilul cu motive bune și argumente, sugerând inferențe sau extrăgându-le ei pentru alții; 4) A sugera implicitul prin explicit; 5) A institui un sens figurat, a-l infera din cel literal, a descifra plecând de la el, utilizând pentru acest lucru
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ale cotelor de import din UE. În aceste condiții structura vânzărilor de produse siderurgice prognozata pentru anul 2010 este prezentată în tabelul 17. Tabelul 17: *) vânzările pe plan intern includ 250 mii tone de țagla care urmează să fie laminata probabil la Hunedoara 4. CAPACITĂȚILE DE PRODUCTIE 4.1. Capacitățile de productie curente Industria siderurgica din România, și implicit producția de oțel, s-a bazat inițial pe rezervele locale de minereu de fier și de cărbune și a fost concepută în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157897_a_159226]
-
tempo (Bourdieu, 1980, 104). „Conflictele de generație nu opun niciodată clase de vârstă separate prin proprietăți de natură, ci prin habitusuri produse de moduri de generație diferite, respectiv de condiții de existență care, impunând definiții diferite ale imposibilului, posibilului și probabilului, Îi fac pe unii să considere ca firești sau rezonabile practici sau aspirații pe care alții le resimt ca fiind scandaloase, (ă) și inversă Diferențele Între generații (potențialitatea conflictelor Între generații) sunt cu atât mai mari cu cât sunt mai
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
F. Buffière, 1956; P. Frutiger, 1930; W.K. Guthrie, 1964; Ch. Kerényi, 1957; K. Morgan, 2000; L. Robin, 1923; P.-M. Schuhl, 1949; Gh. Vlăduțescu, 1984). Platon va instrumentaliza mitul, transformându-l „În cel mai bun mod de exprimare a probabilului” (J. Pépin, 1958, p. 119). Astfel, atunci când jocul argumentelor nu reușește să facă evidentă sau cel puțin accesibilă o anumită idee, o povestire sau o secvență dintr-o povestire mitică arhicunoscută, ea poate oferi totuși o „imagine” aproximativă, dar sesizabilă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Mușu (Din istoria formulelor de cultură arhaică, 1973; Din mitologia tracilor, 1979), T. Papahagi, (Mic dicționar folcloric, 1979), Gh. Pavelescu (Pasărea-suflet, 1942; Mana În folclorul românesc, 1941) sau O. Hedeșan (Șapte eseuri despre strigoi, 1998) reconstituie universul mitologiei sub semnul probabilului, printr-un joc de refracții care sugerează semnificații cu mare șansă de validitate, dar niciodată absolute. Fără a fi convergente În rezultatele lor, studiile acestor specialiști au În comun o exigență și rigoare metodologică prin care se distanțează de hermeneutica
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Poezia este o formă de cunoaștere. Aristotel a spus ceva asemănător în vestita iui afirmație că poezia este mai filozofică decât istoria, deoarece istoricul "înfățișează fapte aievea întâmplate, iar poetul fapte ce s-ar fi putut întâmpla", adică generalul și probabilul. Acum însă, când istoria, ca și literatura, pane o disciplină inconsistentă, prost definită și când știința este rivalul cel impresionant, se susține mai degrabă că literatura ne face să cunoaștem acele aspecte de oare științele exacte și filozofia nu se
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]