1,823 matches
-
în aceeași măsură ca și dispozitivul acestora, Guvernul apreciază că sintagma în discuție nu este lipsită de claritate și previzibilitate. ... 105. Referitor la critica potrivit căreia sintagma „proceduri adecvate“ nu este definită, ceea ce lipsește de claritate și previzibilitate procedeele probatorii, susține că nici aceasta nu poate fi reținută. Apreciază că, fiind vorba de o multitudine de activități cu un pronunțat caracter tehnic și în care schimbările tehnologice se succed cu rapiditate, legiuitorul nu putea să facă o listă exhaustivă a
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
pct. 2). ... 143. În acest context, Curtea reține că, prin Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, a constatat că „actele îndeplinite de organele prevăzute la art. 142 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură penală reprezintă procedee probatorii care stau la baza procesului-verbal de consemnare a activității de supraveghere tehnică, ce constituie un mijloc de probă. Pentru aceste motive, organele care pot participa la realizarea acestora sunt numai organele de urmărire penală. Acestea din urmă sunt cele enumerate
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
servicii de comunicații electronice destinate publicului sau de orice tip de comunicare ori de servicii financiare. Curtea a conchis că actele îndeplinite de organele prevăzute la art. 142 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură penală reprezintă procedee probatorii care stau la baza procesului-verbal de consemnare a activității de supraveghere tehnică, ce constituie un mijloc de probă. Pentru aceste motive, organele care pot participa la realizarea acestora sunt numai organele de urmărire penală. Acestea din urmă sunt cele enumerate
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
a legalității acestor mijloace de probă, precum și criteriile ce trebuie avute în vedere de judecătorul de cameră preliminară în cadrul acestui demers judiciar se desprind din dispozițiile procesual penale. Atunci când analizează legalitatea mijlocului de probă și a procedeului probatoriu prin care au fost obținute înregistrările, în cazul sistemului reglementat de Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară are în vedere, pe de o parte, condițiile impuse de dispozițiile legale pentru autorizarea unor asemenea măsuri, iar, pe de altă
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
pe de o parte, condițiile impuse de dispozițiile legale pentru autorizarea unor asemenea măsuri, iar, pe de altă parte, organul competent să emită această autorizare. În acest context, Curtea a constatat că analiza legalității mijlocului de probă și a procedeului probatoriu prin care au fost obținute înregistrările, în cadrul sistemului prevăzut de Codul de procedură penală, se raportează la condițiile prevăzute de acest act normativ. Curtea a reținut că în cadrul procedurii de cameră preliminară se pot formula în scris cereri
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
contractelor comerciale similare încheiate de respectivul cumpărător cu toți furnizorii săi, care conțin clauze cu același conținut. ... (4) Deciziile autorității de aplicare a prezentei legi prin care se constată și se sancționează practicile de concurență neloială rămase definitive au caracter probatoriu cu privire la săvârșirea unei practici comerciale neloiale. (5) Deciziile adoptate de către autoritatea de aplicare a prezentei legi potrivit prevederilor alin. (2) se comunică de îndată, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la emitere, părților în
LEGE nr. 81 din 11 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253842]
-
întreprinderea interesată. Solicitarea conține recunoașterea clară și neechivocă a răspunderii pentru încălcare. În situația în care Consiliul Concurenței nu acceptă termenii solicitării adresate de întreprindere, nu acordă o reducere a amenzii și recunoașterea formulată nu va fi utilizată ca element probatoriu. În situația în care, înainte de decizia luată de Consiliul Concurenței, întreprinderea transmite o propunere privind formularea unei recunoașteri, Consiliul Concurenței poate aplica o procedură simplificată, conform instrucțiunilor adoptate de autoritatea de aplicare a prezentei legi. (11) Exercitarea de către
LEGE nr. 81 din 11 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253842]
-
încalcă prevederile art. 1 alin. (3) și (5) și ale art. 131 din Constituție, nefiind asigurată garantarea drepturilor cetățenilor în cadrul unui stat de drept și respectarea supremației legilor. Astfel, „a recunoaște angajaților părții civile dreptul de a înfăptui procedee probatorii și de a întocmi mijloace de probă reprezintă o violare fățișă a principiului egalității de arme, ca o garanție a dreptului la un proces echitabil, consacrat de dispozițiile art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală și ale art. 6 paragraful
DECIZIA nr. 503 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250451]
-
ordin administrativ al președintelui Direcției Antifraudă din cadrul agenției și subordonați acestuia, atât calitatea dobândită, cât și cariera acestora fiind dependente de voința forurilor conducătoare ale părții civile, egalitatea de arme este ignorată în mod fățiș. Susține că acest procedeu probatoriu al raportului de constatare întocmit de către una dintre părțile procesului penal este singular în cadrul legislațiilor procesual penale europene. Totodată, arată că „oferirea posibilității ulterioare întocmirii mijlocului de probă de specialitate de a-l discuta și combate prin depunerea
DECIZIA nr. 503 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250451]
-
sunt acele sancțiuni procedurale expres prevăzute de lege, pe când cele implicite (virtuale) sunt „deduse“ fie din scopul urmărit de o dispoziție legală, fie din formularea utilizată de legiuitor ori din spiritul legii. Semnificația nulităților exprese se reflectă în plan probatoriu, prin instituirea unei prezumții de vătămare. Beneficiază de prezumție cel ce invocă aplicarea sancțiunii nulității exprese. Nulitatea relativă însă este o nulitate virtuală, ce derivă din principiul fundamental al legalității și rezultă din încălcarea dispozițiilor legale referitoare la desfășurarea procesului
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
nr. 840 din 8 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 16 februarie 2016, instanța de control constituțional a observat că legea procesual penală delimitează conceptual trei noțiuni: probă, mijloc de probă și procedeu probatoriu. Curtea a constatat că o probă nu poate fi obținută nelegal decât dacă mijlocul de probă și/sau procedeul probatoriu prin care este obținută este nelegal, aceasta presupunând nelegalitatea dispunerii, autorizării sau administrării probei. Or, nelegalitatea acestora este sancționată de prevederile
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
2016, instanța de control constituțional a observat că legea procesual penală delimitează conceptual trei noțiuni: probă, mijloc de probă și procedeu probatoriu. Curtea a constatat că o probă nu poate fi obținută nelegal decât dacă mijlocul de probă și/sau procedeul probatoriu prin care este obținută este nelegal, aceasta presupunând nelegalitatea dispunerii, autorizării sau administrării probei. Or, nelegalitatea acestora este sancționată de prevederile art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală, prin aplicarea regimului nulității absolute sau relative. Aceasta deoarece nulitățile
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
două alineate nu reglementează instituții diferite, ci presupun întotdeauna aplicarea regimului nulităților în materia probațiunii, așa cum este acesta reglementat la art. 280-282 din Codul de procedură penală, iar rezultatul nulității actelor, respectiv a mijloacelor de probă și a procedeelor probatorii, determină imposibilitatea folosirii probelor în proces (paragraful 17). În acest sens, Curtea a constatat că, din conținutul regulilor generale în materia probațiunii, se deduc trei categorii de acțiuni care pot vicia probele, și anume: încălcarea prescripțiilor procedurale de administrare a
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
a atribuției de dispunere a administrării probelor, dispunerea administrării de către un organ judiciar necompetent după materie sau persoană). Nulitatea actului prin care se administrează proba se referă, în principiu, la sancționarea procedurală a mijloacelor de probă și a procedeelor probatorii, ca acte procedurale (procesul-verbal de percheziție și percheziția ca procedeu probatoriu, raportul de expertiză și expertiza, declarația persoanei și procedura audierii, procesulverbal de redare a convorbirii telefonice interceptate și mandatul tehnic etc.). ... 27. În aceste condiții, Curtea a reținut că
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
un organ judiciar necompetent după materie sau persoană). Nulitatea actului prin care se administrează proba se referă, în principiu, la sancționarea procedurală a mijloacelor de probă și a procedeelor probatorii, ca acte procedurale (procesul-verbal de percheziție și percheziția ca procedeu probatoriu, raportul de expertiză și expertiza, declarația persoanei și procedura audierii, procesulverbal de redare a convorbirii telefonice interceptate și mandatul tehnic etc.). ... 27. În aceste condiții, Curtea a reținut că excluderea probelor nu este o sancțiune de sine stătătoare, ci este
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
procedura audierii, procesulverbal de redare a convorbirii telefonice interceptate și mandatul tehnic etc.). ... 27. În aceste condiții, Curtea a reținut că excluderea probelor nu este o sancțiune de sine stătătoare, ci este un efect al constatării nulității mijlocului de probă/procedeului probatoriu prin care este transpusă în dosar. Acest efect al nulității în materia probațiunii era subînțeles în concepția Codului de procedură penală din 1968, în timp ce în noul cod este reglementat în mod explicit, prevederile care reglementează nulitățile fiind de
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
către autorul excepției din prezenta cauză - trebuie să se constate că aceasta a fost obținută în mod nelegal; pentru a se constata că proba a fost nelegal obținută, trebuie să se constate nulitatea, de principiu relativă, a mijlocului de probă/procedeului probatoriu prin intermediul căruia proba a fost obiectivată; pentru a se constata nulitatea relativă a mijlocului de probă/procedeului probatoriu, această nulitate trebuie invocată de persoana interesată, într-un anumit interval procesual; neinvocarea sau invocarea tardivă a nulității atrage menținerea ca legal
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
sunt acele sancțiuni procedurale expres prevăzute de lege, pe când cele implicite (virtuale) sunt „deduse“ fie din scopul urmărit de o dispoziție legală, fie din formularea utilizată de legiuitor ori din spiritul legii. Semnificația nulităților exprese se reflectă în plan probatoriu, prin instituirea unei prezumții de vătămare. Beneficiază de prezumție cel care invocă aplicarea sancțiunii nulității exprese. Nulitatea relativă însă este o nulitate virtuală, ce derivă din principiul fundamental al legalității și rezultă din încălcarea dispozițiilor legale referitoare la desfășurarea procesului
DECIZIA nr. 229 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272006]
-
nr. 840 din 8 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 16 februarie 2016, instanța de control constituțional a observat că legea procesual penală delimitează conceptual trei noțiuni: probă, mijloc de probă și procedeu probatoriu. Curtea a constatat că o probă nu poate fi obținută nelegal decât dacă mijlocul de probă și/sau procedeul probatoriu prin care este obținută este nelegal, aceasta presupunând nelegalitatea dispunerii, autorizării sau administrării probei. Or, nelegalitatea mijlocului de probă și/sau procedeului
DECIZIA nr. 229 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272006]
-
2016, instanța de control constituțional a observat că legea procesual penală delimitează conceptual trei noțiuni: probă, mijloc de probă și procedeu probatoriu. Curtea a constatat că o probă nu poate fi obținută nelegal decât dacă mijlocul de probă și/sau procedeul probatoriu prin care este obținută este nelegal, aceasta presupunând nelegalitatea dispunerii, autorizării sau administrării probei. Or, nelegalitatea mijlocului de probă și/sau procedeului probatoriu este sancționată de prevederile art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală, prin aplicarea regimului nulității absolute
DECIZIA nr. 229 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272006]
-
Curtea a constatat că o probă nu poate fi obținută nelegal decât dacă mijlocul de probă și/sau procedeul probatoriu prin care este obținută este nelegal, aceasta presupunând nelegalitatea dispunerii, autorizării sau administrării probei. Or, nelegalitatea mijlocului de probă și/sau procedeului probatoriu este sancționată de prevederile art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală, prin aplicarea regimului nulității absolute sau relative. Aceasta deoarece nulitățile, așa cum sunt ele reglementate la art. 280-282 din Codul de procedură penală, privesc doar actele procedurale
DECIZIA nr. 229 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272006]
-
două alineate nu reglementează instituții diferite, ci presupun întotdeauna aplicarea regimului nulităților în materia probațiunii, așa cum este acesta reglementat la art. 280-282 din Codul de procedură penală, iar rezultatul nulității actelor, respectiv a mijloacelor de probă și a procedeelor probatorii, determină imposibilitatea folosirii probelor în proces (paragraful 17). În acest sens, Curtea a constatat că, din conținutul regulilor generale în materia probațiunii, se deduc trei categorii de acțiuni care pot vicia probele, și anume: încălcarea prescripțiilor procedurale de administrare a
DECIZIA nr. 229 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272006]
-
a atribuției de dispunere a administrării probelor, dispunerea administrării de către un organ judiciar necompetent după materie sau persoană). Nulitatea actului prin care se administrează proba se referă, în principiu, la sancționarea procedurală a mijloacelor de probă și a procedeelor probatorii, ca acte procedurale (procesul-verbal de percheziție și percheziția ca procedeu probatoriu, raportul de expertiză și expertiza, declarația persoanei și procedura audierii, procesul-verbal de redare a convorbirii telefonice interceptate și mandatul tehnic etc.). ... 21. În aceste condiții, Curtea a reținut că
DECIZIA nr. 229 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272006]
-
un organ judiciar necompetent după materie sau persoană). Nulitatea actului prin care se administrează proba se referă, în principiu, la sancționarea procedurală a mijloacelor de probă și a procedeelor probatorii, ca acte procedurale (procesul-verbal de percheziție și percheziția ca procedeu probatoriu, raportul de expertiză și expertiza, declarația persoanei și procedura audierii, procesul-verbal de redare a convorbirii telefonice interceptate și mandatul tehnic etc.). ... 21. În aceste condiții, Curtea a reținut că excluderea probelor nu este o sancțiune de sine stătătoare, ci este
DECIZIA nr. 229 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272006]
-
procedura audierii, procesul-verbal de redare a convorbirii telefonice interceptate și mandatul tehnic etc.). ... 21. În aceste condiții, Curtea a reținut că excluderea probelor nu este o sancțiune de sine stătătoare, ci este un efect al constatării nulității mijlocului de probă/procedeului probatoriu prin care este transpusă în dosar. Acest efect al nulității în materia probațiunii era subînțeles în concepția Codului de procedură penală din 1968, în timp ce în noul cod este reglementat în mod explicit, prevederile care reglementează nulitățile fiind de
DECIZIA nr. 229 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272006]