105 matches
-
deznodăminte tragice, curs imprevizibil al lucrurilor, dictând asupra parcursului narativ. Cartea abundă de scene ale violenței și violului, iar răsturnările de situație sunt frecvente. Senzaționalismul evenimențial e atras însă și integrat într-o structură reflexivă, ba chiar într-un mecanism problematizant, bine rodat, care are nevoie de fapte, cât mai multe fapte, pentru a le interpreta și etaja. Cu totul semnificativă e, din această perspectivă, urmarea dezvăluirilor făcute de Mara. În loc ca această confesiune să constituie un stimulent erotic, un îndemn
Viețile altora by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7519_a_8844]
-
față cu blițul, care-l ține pe Filip lîngă Leo cel vechi și pleșuv, ,cadavrul unui om peste cadavrul unui leu", făcîndu-l să-și scape ,prada" din cătare. Carol pleacă să se sinucidă, nu reușește, ajunge să creadă (iarăși, prea ,problematizant") că Filip n-a fost decît o păcătoasă conștiință, cum aveau, cîteodată, suprarealiștii, un copil inert prăvălit pe o ladă. Phil-hip - iubitorul de cai... Dacă, în privința primei părți a unui roman de vieți în cartotecă, aveam a amenda felul în
Cal de poștă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11115_a_12440]
-
predare a limbii și literaturii române": lectura ,pas cu pas" (în succesiune progresivă; lectura transversală - tabulară/ ,tehnică"/ analitică; lectura sintetică (a impresiei, a mesajului global, de identificare empatică, a relevanței contextuale, generice etc.); lectura ,punctului forte" (focalizată); lectura ,punctelor dificile" (problematizantă). La rîndu-i, dubla perspectivă de abordare a textului - literară și culturală - propusă de Rodica Zane în cursul ,Elemente de noutate în actualul curriculum și în manuale", cu aplicație la basm mi-a întărit convingerea că mă aflam pe drumul bun
Imaginea școlii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/10916_a_12241]
-
speciale fiecare din aceste romane, pentru că a făcut suficient de bine acest lucru Mihai Cimpoi în prefața pe care am cunoscut-o în prealabil. Exprim în mod deschis un alt punct de vedere decât Mihai Cimpoi, propun o lectură complementară, problematizantă, cu dorința de a incita la discuții și la reflecții. Reiau aici fragmentar câteva considerații generale. Am pornit de la necesitatea integrării literaturii basarabene în literatura română și în literatura europeană, ca o probă de rezistență la schimbarea contextului cultural. Din
Ieșireaîn larg a romanului basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12376_a_13701]
-
că în ultimul an de liceu a fost olimpic internațional la filozofie, obținând o mențiune. Se vede treaba că întâlnirea cu filozofia i-a folosit, căci felul în care se raportează el la lume ca autor de ficțiune este unul problematizant. Elementele realității nu sunt luate ca atare, ci puse în ecuație pentru a căuta adevărul de dincolo de aparențe, ceea ce dă de la bun început substanță volumului. Agenția despre care este vorba în carte e o agenție de pariuri. Adică locurile acelea
Hazard by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3413_a_4738]
-
la Crăciun - care vede în actriță, așa cum mărturisea într-un interviu din „Vatra”, „latura fantasmatică, irealizabilă a dorinței”. Deficitul major al prozei lui Gheorghe Crăciun (mai evident aici decât în alte romane) e de identificat într-un soi de emfază problematizantă vizibilă imediat în lipsa de variație stilistică. Prozatorul se ia prea în serios chiar când subiectele sunt frivole, nereușind să-și calibreze discursul în funcție de contextul ficțional. Lentilele teoretice transformă cam toate temele din „Femei albastre”, fie că e vorba de relațiile
Bovarism masculin by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3579_a_4904]
-
fi separate cu ușurință. Pe de-o parte pentru că Nedelcovici nu e dintre aceia a căror scriitură să fie atît de respingătoare încît orice discuție să se poată opri la nivelul formei. Pe de altă parte, pentru că unui asemenea roman, problematizant, filosofic, dostoievskian, nu i se pot aplica exigențe îngust estetice. Ar fi simplu, de fapt simplist, să spunem că e un roman prea lung, fragmentat gratuit, nedigerabil și antipatic. Și să încheiem discuția. Dar asta ar însemna să nu ținem
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
face diferența între adevărul științific și cel religios, sau, pentru a-și simplifica existența, renunță la cel din urmă. Cu toate acestea, aproape toate religiile Îl mărturisesc pe Dumnezeu ca fiind o forță creatoare, infinită, spirituală, incogniscibilă. În loc de încheiere Spiritul problematizant specific ființei umane a determinat o dublă traiectorie a destinului său : pe de o parte, prin întrebări și tendința de a iscodi, de a sonda necunoscutul, omul și-a făcut existența mai ușoară datorită progreselor științifice; pe de altă parte
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Elena-Georgiana Amăriuţei, Răzvan Ciobanu, Ioana-Ruxandra Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_951]
-
de a accede la eternitate, aceasta constituind damnarea sa. Dintr-o asemenea sursă, deopotrivă a nostalgiei absolutului și a refuzului său aparent, se alimentează și poezia lui Emil Botta."46 Ne lovim din nou de ecuația cabotinism-damnare, mereu prezentă și problematizantă în opera poetului. Iată o nouă ipoteză de lucru: râsul tăcut este metafora absolută a teatrului în negativ. Poate părea surprinzătoare apariția metaforei râsului în opera acestui poet. Dar să vedem. Henri Bergson explică acest fenomen într-o manieră care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
cu tragedia Marelui Război. Arme pentru Etiopia Odată cu Bab el Mandeb, Attilio Micheluzzi participă la obsesia africană a prozei grafice italiene. Legat, ca și Hugo Pratt, de Africa și de trecutul imperial al Italiei, Micheluzzi interoghează intervalul expansiunii imperiale fasciste. Problematizantă și demitizantă, povestea lui Micheluzzi este, simultan, meditație în marginea visului colonial, a incomu nicabilității dintre indivizi și națiuni, dar și cronica gradualei descoperiri a cruzimii războiului. Nimic nu are aerul triumfal al stâlpilor de frontieră ce anunță lumii, la
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
garanta o stabilitate de principii era Biserica, iar credința oamenilor ia forma unei „rutine complet exteriorizate foarte ferme care producea temeri și extazuri în egală măsură”, așa cum afirma Johan Huizinca. Avantajul era scutirea omului de rând fără carte de dispute problematizante în legătură cu viața sa spirituală printr-un conservatorism etic și moral ale cărui valori sunt în contrast cu instinctele firești senzoriale considerate păcătoase. Acest dualism între promisiunea lumii de dincolo și realitatea lumii în care se trăiește dă naștere la un dezechilibru care
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
a influențat și influențează decisiv cursul istoric al Europei la început și apoi prin imperiile coloniale, cursul istoric al lumii. Cultul protestant, format ca reacție la imoralitatea Bisericii catolice, este orientată spre „categoriile libertății”, orientare care se manifestă prin spiritul problematizant al enoriașilor care nu-și pot găsi statornicia legați de canoanele unei organizații stricte ci mai degrabă într-o formă de religiozitate individuală. „Viața spirituală ortodoxă are un grad de asimilare în grad cu transcendentul a unor categorii ale „vremelnicului
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
bipolar al credinței ortodoxe. Credința ortodoxă este, așadar adânc imprimată în subconștientul nostru, iar o consecință a acestui fapt este chiar impresionanta stabilitate a credincioșilor ortodocși care rareori părăsesc cultul de bunăvoie. Unii experți pun această stabilitate pe seama lipsei spiritului problematizant ca dovadă a slabei circulații a informațiilor în Est și a lipsei de instruire generală a oamenilor și că acesta este motivul pentru care ortodocșii au cultivat un conservatorism radical care permite greu elementelor moderne să pătrundă, conservatorism asociat în
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
subordonate reflexivității și distanțării; la A. (Aura, Aurora), patinatoare și apoi alpinistă, discursul amoros copleșește jurnalul. Dacă intenția lui M. Mincu a fost aceea de a parodia acest tip de discurs kitsch, În care banalitatea și frivolitatea stau alături de formulări problematizante, absența indicilor de detașare, ca și prelungirea sa excesivă devin intrigante și obositoare. Punând semnul egalității Între deconstrucția semnului și construcția romanescă, Marin Mincu face din A. o mașină analitică ce funcționează În gol, cu plăcerea de a da În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
un răspuns la chestiunile puse de istoria trăită. Aceasta este prisma prin care trebuie privite, credem noi, și problemele cruciale ale istoriografiei, pe care și le pune Alexandru Zub, odată cu alți predecesori și contemporani: cunoaștere-neputință, adevăr-militantism, istoria ca interogație (istoria problematizantă), dialogul istoricului cu durata, istoria globală și criteriile istoricului, istoria și reflecția permanentă la nivel individual și colectiv, istoria și carențele istoriografice etc. Într-un cuvânt, istoria înțeleasă ca un segment al științelor umane, „silită să intre în dialog cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
convingătoare, bine motivată doctrinar, canonic, fără nici o urmă de confuzie. În volumul al doilea al tratatului său consacrat ipostazelor artei, profesorul Mihail Diaconescu, în cadrul unui exercițiu analitic riguros, menit să sprijine edificiul teoretic al specificității creației estetice, deschide noi câmpuri problematizante, printr-o serie de conceptualizări incitante: arta este rugăciune, arta este doxologie, arta este ofrandă, arta este catehizare, diaconie, bucurie, tradiție vie, reuniune de simboluri, spiritualizare, arta ca har, anamneză, ca expresie a libertății întru Hristos, ca ispășire, analogie. În
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
candoarea și luciditatea, patosul trăirii autentice și interogația morală de acut ecou expresiv"85. Pornind de la rolul estetic al neomodernismului, pe care am reținut că îl include în marea paradigmă a postmodernității, precum și ținând seama de tot acest context ideologic problematizant, Ioana Em. Petrescu identifică deconstructivismul, atât din punct de vedere cronologic, cât și ideatic, cu postmodernismul, ambele presupunând o reconstrucție a tradiției, nu printr-o demolare, ci printr-o reconsiderare a ei. Contestat de chiar contemporanii săi, postmodernismul este, mereu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
al marii iubiri: "Ochii tăi continuați în aer/ curentează lucrurile casei,/ se deschid sertarele, covorul/ curge ca un râu, pe scări în jos". IV. "Apocalyps cum figuris..." poate, bestiar, mai mult nomenclator al unor culpe morale și spirituale. Este partea problematizantă a volumului: cearta cu haosul, izolarea simbolizată de acvariu, trecerea timpului și întoarcerea în cerc: "odată-n acvarium, ca-ntr-o hipnoză,/ am privit înotând un pui de rechin." V. "Orgoliul, singurătatea și arta" Terorizată de real, poeta întârzie în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
grotesc triumful prin crimă al mediocrității, imposturii și imoralității. Un dirijor, Nan, e omorât pentru că, după cum afirmă unul dintre virtualii succesori (care se numește Spânul, Dințosul, Înaltul ș.a.m.d.), „nu ia bacșiș” și astfel le „insultă meseria”. Metaforic și problematizant prin excelență, teatrul lui P. (căruia în 2003 i se acordă un premiu al Uniunii Scriitorilor) demistifică, asemenea romanelor și nuvelelor sale, așa-zisele „transformări revoluționare”, înfățișându-le în tablouri și viziuni apocaliptice. Să spunem că proza lui D. R.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
a unui Stat. Ele trebuie să se camufleze ca mituri și religii, și acolo unde au devenit parazite, raționalitatea critică parazitează parazitul. Iată de ce trebuie să acordăm, în sînul culturii europene, un loc privilegiat raționalizării critice, care este în sine problematizantă, purtătoare a unei preocupări pentru obiectivitate, capabilă de autocritică și de critica criticii sale. Această aceeași raționalitate este vectorul principal al principiului de universalitate pe care l-a hrănit și care a hrănit cultura europeană. Este adevărat că Dumnezeul lui
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
În relația dintre manageri - deținătorii autorității și proprietari - deținătorii de capital. Teoria neoclasică se bazează pe asumpția implicită că agenții Își Îndeplinesc Întotdeauna angajamentele (acționând responsabil) față de principali (proprietari) și că aceștia acționează neproblematic consecvent intereselor principalilor. Având o abordare problematizantă a relațiilor interne din cadrul organizațiilor În general, teoria agent - principal se Înscrie În paradigma noii economii instituționale, aidoma teoriei costurilor tranzacționale. Ea consideră că existe pierderi inevitabile ce rezultă din deturnarea unor resurse ale organizației (inclusiv capacitatea de muncă a
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
care le-a traversat conceptul de imaginar. Acuzația care i-a fost adusă de către raționaliștii post-descartes-ieni, cum că ar reprezenta "copilăria conștiinței" (Alain 89-90), nu a constituit altceva la timpul respectiv (secolele XIX-XX) decât o continuare într-un nou limbaj problematizant a puternicei tendințe de devalorizare declanșate încă din antichitate prin atacul asupra imaginii − una din principalele sale "unități" constitutive − și continuate într-un fel paradoxal în perioada post-renascentistă (atât de productivă de altfel în planul creațiilor artistice și al proiecțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Christos le spune oamenilor că s-a apropiat de ei împărăția, El care e Universalul concret îi cheamă să recîștige orizontul universalului, pentru a se statornici în el. Un minunat exemplu de gîndire pe linia universalului, o gîndire de tip problematizant, interogativ, căutător, gymnastikos, iar nu dogmatikos, ne oferă Origen. Cosmologia lui este o celebrare a universalului diversificat în toate făpturile lumii. Pentru teologul alexandrin, lumea aurorală nu are ierarhii obiectivate, ci este o desfășurare de ființe universale, de făpturi care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
atât de departe de spiritul lui Idi Amin. Aceste legi (moderne) exclud și izolează oamenii cu ale lor idei și cunoașteri contrare celor oficiale ale puterii-cunoaștere. Pentru cunoașterea oficializată, pentru regimurile social-politice din cadrul instituțiilor, totul se complică în raport cu o gândire problematizantă; gândire neconformă cu normele și directivele mai marilor zilei, simbolurile religiei intelectuale și politice; cu pattern matching-urile de interpretare și de vizibilitate simbolică existente la un moment dat într-o societate. O gândire care pune întrebări, investighează ansamblurile de cunoașteri
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
culturală este forma corporatistă de "a produce cultură", prin urmărirea unei logici a profiturilor maxime! La polul opus fenomenului "liber" al culturii, avem distrugerea deliberată a învățământului umanist prin programe de studiu de vegetare enciclopedică ("cel care știe") versus programe problematizante de studiu (căutarea unor soluții, a unor reflecții pe baza unor cazuri particulare istorice, politice, filosofice etc.). Această dezumanizare deliberată a învățământului "face sistem" cu un model americanizant de societate, cu o propensitate afaceristă de standardizare culturală și de mecanizare
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]