932 matches
-
ocean de cultură fără capodopere" (idem, p. 40). Postmodernismul propune kitsch-ul, cultura coca-cola, într-un cuvânt hedonismul global. Spre a nu cădea în elitism, mass-media au decretat lumea show-business-ului, a publicității, a filmului american contra celui european, renunțând la problematizare și finețuri artistice. Alain Finkielkraut consideră că postmodernismul a deschis porțile unui "Disneyland" al culturii. Omul postmodern s-a plictisit de a fi persoană, acceptă confuzia între mască și fața umană. Comunicarea pe internet este o non-comunicare, fiind un nesfârșit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a unora dintre aceste sisteme, nu le Împiedicau să formuleze reguli proprii și să le aplice, exercitând astfel efectiv, funcțiuni În formă juridică (Înțelegând funcțiuni juridice prin tribunale speciale)”. În viziunea sa filosofică, de fină contemporaneitate, Giorgio del Vecchio viza problematizarea „științei legislației sau a deontologiei politice” și, totodată a „artei de a guverna”. În termeni mai exacți, problema se anunță astfel: „ce atitudine trebuie să asume statul față de aceste surse vii și eterne ale Dreptului, care sunt indivizii și grupurile
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
creativității devine demers socio educațional complex ce cuprinde fenomene de activizare, antrenare, cultivare și dezvoltare a potențialului creator. Climatul educațional al colectivului din care fac parte, contextul social, cultural în care elevii se dezvoltă, influențează potențialul creativ al acestora. Prin problematizare, cercetare și descoperire, prin metode activ participative de antrenare, evaluare și stimulare al elevilor se creează cadrul adecvat, condițiile optime dezvoltării creativității. Pentru educarea spiritului educativ se pot face multe lucruri la școală. Trebuie modificat însă foarte mult modul de
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
progres. Ipoteza lucrării vizează rolul și contribuția strategiilor de învățare creativă utilizate de învățător atât în cadrul activității didactice cât și în cadrul antrenamentului creativ pentru stimularea și valorificarea potențialului creativ al elevilor. Dacă vom utiliza metode și procedee de învățare creativă(problematizarea, dezbaterea, jocul de rol, probe de creativitate și imaginație productivă, asociativă, generativ - metaforică etc.) vom contribui la dezvoltarea potențialului creativ al elevilor. 2 Metodologia cercetării 2.1 Eșantionul și etapele cercetării Întrucât condițiile în care îmi desfășor activitatea nu mi-
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
și matematica au un rol deosebit în formarea și dezvoltarea intelectuală a școlarilor, că un număr mare de ore din planul-cadru pentru învățământul primar este alocat lor, cele mai multe tehnici, procedee de învățare creativă au fost utilizate în cadrul acestor ore. Astfel, problematizarea a fost des utilizată pentru exersarea și dezvoltarea gândirii și imaginației creative solicitând elevii să analizeze, să compare, să găsească soluții pentru situații noi. În continuare, prezint tipuri de sarcini pe care le-am folosit în cadrul orelor de matematică și
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
Analiza comparativă a rezultatelor obținute de către elevi la evaluările inițiale și finale, precum și progresul școlar înregistrat de elevi pe ansamblu, la toate disciplinile școlare confirmă ipoteza cercetării. Într-adevăr, proiectând și realizând activități didactice prin utilizarea unor metode activ-participative precum problematizarea, conversația euristică, metoda ciorchinelui, învățarea prin descoperire, probe de creativitate etc. am stimulat motivația și afectivitatea elevilor, dorința lor de implicare, cunoaștere, participare cu efecte pozitive în planul gândirii și imaginației creatoare. Datele rezultate din studiul organizării antrenamentului creativ conduc
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
cu care lucrează pentru că notele școlare nu reflectă fidel nivelul creativ al acestora; • folosirea modelelor de cultivare a imaginației creatoare (a creativității în general) în cadrul procesului de învățământ și a unor activități extracurriculare - a metodelor moderne de învățământ (conversația euristică, problematizarea) și a metodelor speciale (brainstormingul, sinectica, teste de potențial creativ utilizate ca exerciții, o serie de alte tehnici speciale de descătușare a originalității); • valorificarea în sistemul activităților instructiv - educative a condițiilor și principiilor învățării de tip creativ; • urmărirea evoluției potențialului
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
bune eseuri vor fi premiate. 2. Exercițiul “Cum să mă informez corect? Cum să aleg?” (Autori: Lect.dr.Smaranda Buju; Consilier educațional Ungureanu Florina). Resurse: de timp 60 minute; materiale: laptop și videoproiector; fișe de lucru; studii de caz; metode: problematizarea; jocul de rol, conversația euristică, exercițiul. A. Se pornește discuția de la întrebarea: “Cum se poate informa elevul în vederea alegerii studiilor?” Se realizează următoarele precizări importante legate de site-urile facultăților, metoda cea mai des invocată de elevi: -Site urile oferă
Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2375]
-
directe atât în planul dezvoltării proceselor intelectuale (gândirea creatoare, operativitatea gândirii, analiza, sinteza, generalizarea, spiritul de observație, imaginația, memoria logică), precum și al celor motivațional-afectivvolitive (motivația intrinsecă, calitățile voinței, emoții superioare, intelectuale). Metode și procedee, precum conversația euristică, jocul de rol, problematizarea, observarea, brainstorming-ul, cubul, ciorchinele, turul galeriei, cvintetul, cadranele, diagrama Venn, știu - vreau să știu - am învățat sunt metode și procedee interactive care îl determină pe elev să se implice activ în redescoperirea cunoștințelor, să analizeze, să compare, să argumenteze
Coronița prieteniei by Prof. Ciopâcă Antonica – Constanţa, Şcoala cu clasele I-VIII Beuca, judeţul Teleorman () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93012]
-
plastic conform subiectului lecției. Strategia didactică: de învățare, mixtă, cognitivă, de dirijare pas cu pas, reali- zată prin îmbinarea judicioasă a componentelor: a) Metode și procedee didactice: conversația, dialogul dirijat, observația, expli- cația, demonstrația, exercițiul, învățarea prin descoperire, elemente de problematizare; b) Mijloace de instruire: planșă „Curcubeul”, planșă „Cercul lui Newton”, planșă „Steaua culorilor”, cartonașe colorate, diferite planșe reprezentând culorile primare și binare (pre- zentarea lor, obținere etc.), text literar „Curcubeul”, ghicitori, planșă model; c)Tipuri de activitate cu elevii : activitate
GRAFIC? ?I PICTUR? by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84076_a_85401]
-
lipire; O4: - să participe cu interes și plăcere la lecție; O5: - să realizeze lucrări deosebite; O6: - să manifeste spirit critic și autocritic; O8: - să păstreze ordinea și curățenia la locul de muncă. Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, observația, problematizarea, munca independența Materiale și ustensile: hârtie colorată, coală de desen, lipici, șablon, creion, foarfece Material bibliografic: Borș, M., Lazăr, G., 2002, Elemente de metodica - Abilități practice în învățământul primar, Editura Media Tech Iași. Mircea I., 2000, Cartea abilităților parctice vol
Abilitati Practice si Educatie Tehnologica-Proiectare by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84042_a_85367]
-
realizate O4 - să aplice corect procedee de lucru necesare realizării unei compoziții O5- să combine în mod creator materialele alese pentru realizarea unei compoziții originale O6 - să aprecieze calitatea produselor finite realizate Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, observația, problematizarea, munca independența Materiale și ustensile: frunze și flori presate, hârtie colorată, soluție de lipit Material didactic:lucrarea model, casetă audio -“Anotimpurile” , de A. Vivaldi BIBLIOGRAFIE: Diaconu ,M. - “ Îndrumător pentru lecțiile de abilități practice, clasele I-IV” , editura Petrion, București ,2000
Abilitati Practice si Educatie Tehnologica-Proiectare by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84042_a_85367]
-
2.11. Listarea atributelor 333 13.1.2.12. Metoda divizării 334 13.1.2.13. Examinarea granițelor 335 13.1.2.14. Tehnica votării anonime 335 13.1.3. Metode centrate pe rezolvarea problemelor 336 13.1.3.1. Problematizarea 336 13.1.3.2. Metoda rezolvării creative de probleme (creative problem solving) 337 13.1.3.3. Tehnica PIPS (Phase of Integrated Problem Solving) 348 13.1.3.4. Tehnică: Oferta de 100 de lire 349 13.2. Metode
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
remedierea acestora (spre exemplu, veți identifica o problemă în organizația dumneavoastră, în sensul că există un climat conflictual și dezvoltați o soluție prin pregătirea membrilor organizației în comunicarea eficientă și managementul conflictului; un avantaj al organizării de tip problemă-soluție este problematizarea - oferirea de situații-problemă auditoriului, acesta din urmă fiind pus în ipostaza de a încerca să găsească o soluție înainte de a cunoaște soluția oferită de vorbitor). Unii autori indică și secvența motivantă, introdusă în prezentarea persuasivă de către Alan H. Monroe ca
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
urmă fiind esența creativității în sistemele haotice. Ideile necontestate sunt suspecte, iar puterea lor în fața inevitabilului curs al turbulențelor este foarte redusă (în proiectarea discursului știm că putem întâlni mai multe forme de conflict: conflicte în cadrul materiei studiate - rezolvate prin problematizare -, conflicte între interesele auditoriului și cele ale vorbitorului sau ale programei prezentării, conflicte între cursanți - de natură să provoace o învățare profundă și o motivare pentru aceștia din urmă); 5) Liniaritatea nu funcționează în planificare; vorbitorii trebuie să cunoască de la
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
observăm că anumite metode suferă intersectări și conexiuni care sugerează mutații de rol, redefiniri și dezvoltări permanente. La polul activ al continuumului metodologic putem identifica metode ca: prelegerea, cursul magistral, conferința, în intervalele dintre activ și interactiv studiul de caz, problematizarea, dezbaterea, experimentul și alte metode care definesc un grad de interactivitate crescut cu întreaga clasă, pentru ca la polul interactiv să numim metode ca brainstorming, Phillips 66, metoda acvariului (fishbowl), seminarul socratic, focus grupul etc. De altfel, reamintim că putem consemna
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
câteva direcții de dezbatere: este vorba despre expunerea cu oponent și prelegerea-dezbatere în cazul prelegerii și cursului magistral, folosirea activității pe grupe/echipe în interiorul metodelor bazate pe expunere (Phillips 66, grupurile „zumzăitoare”/buzz-groups, numbered students), structurarea la nivelul conținutului (prin problematizare spre exemplu), la nivelul timpului, folosirea experienței de viață a elevilor și utilizarea unor tipuri variate de feedback. Cel de-al doilea continuum îl vom gândi plecând de la categorizarea rolurilor în grup făcută de către Kenneth Benne și Paul Sheats - roluri
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pentru o astfel de discuție, care oferă un mod superior de a înțelege fenomenul. 13.1.3. Metode centrate pe rezolvarea problemelor tc "13.1.3. Metode centrate pe rezolvarea problemelor " 13.1.3.1. Problematizareatc "13.1.3.1. Problematizarea" Unii teoreticieni (K. Van Lehn, apud Sprinthall, Sprinthall și Oja, 1994) consideră că atunci când descoperim și învățăm noi concepte, trebuie, în mod obligatoriu, să fim puși mai întâi într-un impas, într-o confruntare între ceea ce cunoaștem până la acea dată
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care se află pe un mal; rața este în mișcare sau nu?” (Okon, apud Cerghit, 1997). Astfel, prin emiterea succesivă a ipotezelor și infirmarea unora dintre ele, elevii ajung treptat la explicația corectă a fenomenelor pe care le studiază. În problematizare se poate utiliza cu succes ceea ce se numește „dilema socială”. În direcția rezolvării acestora, se poate folosi atât o strategie de tip cooperare, cât și una de tip noncooperare. Baron și Kerr (2003) ne oferă câteva astfel de dileme sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
numește „dilema socială”. În direcția rezolvării acestora, se poate folosi atât o strategie de tip cooperare, cât și una de tip noncooperare. Baron și Kerr (2003) ne oferă câteva astfel de dileme sociale, exemple utile în obișnuirea cursantului cu metoda problematizării. Tabelul 18. Exemple de dileme sociale (adaptare după Baron și Kerr, 2003) Desigur că asemenea dileme pot constitui o bază de plecare nu doar în cazul problematizării; astfel, ele pot defini cele două fațete a unei probleme în controversa creativă
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
oferă câteva astfel de dileme sociale, exemple utile în obișnuirea cursantului cu metoda problematizării. Tabelul 18. Exemple de dileme sociale (adaptare după Baron și Kerr, 2003) Desigur că asemenea dileme pot constitui o bază de plecare nu doar în cazul problematizării; astfel, ele pot defini cele două fațete a unei probleme în controversa creativă ori de la ele se poate constitui un studiu de caz. Iată de ce considerăm că din punct de vedere didactic, o asemenea perspectivă este deosebit de generoasă pentru practica
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a unei probleme în controversa creativă ori de la ele se poate constitui un studiu de caz. Iată de ce considerăm că din punct de vedere didactic, o asemenea perspectivă este deosebit de generoasă pentru practica metodelor de învățământ. O tehnică aparte de problematizare este cea de interpretare a unor imagini. Conform lui Péretti, Legrand și Boniface (2001), acest exercițiu conceput de André Lévy presupune ca membrii unui grup să redacteze - la început individual, pentru ca apoi să continue în cadrul unui subgrup - o serie de
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aproximativ 30 de minute, timp în care participanții sunt invitați de către formator să analizeze și să descrie sentimentele, problemele și dificultățile resimțite pe parcursul desfășurării exercițiului. Această tehnică de învățare poate fi utilizată direct de către formator atunci când dorește să dezvolte prin problematizare un anumit conținut ce va fi delimitat în viitoarea secvență de instruire. În această condiție, tehnica presupune ca, după ce formabilii vor fidezvoltat imaginea de ansamblu prin negociere, în cadrul prezentării noului conținut,formatorul le va „spulbera” analiza prin informațiile pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
altfel, considerăm că această etapă de descoperire a problemei este cea mai dificilă în cadrul metodei de rezolvare creativă de probleme. Conjugarea tuturor elementelor componente într-o structură problematică poate fi operată, în opinia noastră, și într-un mod de tip problematizare (prin găsirea elementelor contradictorii, opozabile, și situarea lor într-un sistem care să ofere atât suportul motivant, cât și modul global, care include ambele perspective). În acest sens, se poate utiliza o varietate practic nelimitată de tehnici și procedee (așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
joc de rol. 4. Formatul de tip tribunal presupune o desfășurare de tip dezbatere (debate), dezvoltând totodată mai mult dramatism prin tensiunea adusă. Două tabere opuse, reprezentate de „avocați”, își dispută identificarea adevărului în cazul propus. 5. Formatul învățare prin problematizare: Herreid aduce astfel în atenție o metodă de succes a folosirii studiului de caz, metodă utilizată pe parcursul a 25 de ani pentru a pregăti cursanții în domeniul medical la McMaster University (Canada); ea poartă denumirea de PBL (Problem-Based Learning) și
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]