55,049 matches
-
suficiente temeiuri (poate prea largi aici) pentru a ne bănui de un insidios și activ narcisism național, dar critica scriitorului american îmi pare, pe de altă parte, realizată cu mijloace care mai degrabă o discreditează. Eliade (dacă ținem neapărat să procedăm la identificarea sa cu Grielescu) este sancționat printr-o rezoluție în fapt imprecisă, jenant diletantistă. Afirmația corectă despre influențele de extremă dreaptă din trecutul său românesc va fi repede bagatelizată de unele dintre argumentele dialogului dintre Ravelstein și prietenul său
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
tot uriaș. Reproduc ideea, ca să nu mă autocitez: Și ce, dacă el s-ar fi aflat în locul meu și m-ar fi văzut făcându-mă singur o statuie de bancnote, demonul observației, comun tuturor celor ce scriu, n-ar fi procedat la fel, umplând târgul cu bârfa respectivă?... Era, vasăzică, o scenă pe care nici un prozator din lume n-ar fi putut-o disprețui. Altă scenă avusese loc la Cartea Românească pe când Marin Preda era directorul editurii. Intrasem întâmplător în redacție
Scene cu Marin Preda by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15112_a_16437]
-
-o acum la București și care pe atunci se afla încă în manuscris. Acum, după ce a primit un premiu literar, ea se află la a doua ediție. M.P.M.: Relatați pe scurt felul în care elaborați o carte. F.Ch.: Iată cum procedez când trebuie să scriu ceva (cel mai frecvent nuvelele îmi sunt comandate, sunt un soi de provocări simpatice la care trebuie să răspunzi totdeauna foarte repede). Plec la o plimbare pe malul Aarului, râul care șerpuiește în jurul Bernei, și mergând
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
tată și fiu, numite Nicolae și Nicu... Ei, cum ar fi dacă am lua toată literatura la bani mărunți să vedem de câte ori apar prenumele cu pricina și să "decriptăm" fiecare ocurență ca pe o trimitere la Ceaușescu? În felul acesta procedează, de altfel, câțiva critici nouăzeciști, care cred că Roșu vertical de Nichita Stănescu (în toate volumele lui un extraordinar colorist) e un simbol al partidului comunist. Dar să revin la Augustin Buzura și să spun măcar atât, că singurul monopol
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
sale poate să-i pună cu adevărat în valoare faptul că ceea ce își propune G. Călinescu drept model ideal, este tot el cel dintâi care, în discursul său critic, îl răstoarnă. Dar "G. Călinescu n-ar fi călinescian dacă ar proceda altfel". Motiv pentru care "rolul lui în critică este, între altele, să pună în permanență în discuție temeiurile și metodele criticii literare". Acea extraordinară impulsionare spre idei și spre mișcarea lor fastă, care îi caracterizează demersul critic; acel spirit critic
"Nimic fictiv" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15155_a_16480]
-
cârtitori cu simbrie plătită, medicul Dworschak, după ce le Înregistrează numele (nu ca la o turmă, ci ca la starea civilă) se oprește doar la câțiva din spațiile limbilor engleză, franceză și română. De pe meterezele unei juste aprecieri, cu cei selectați, procedează diferit. Cu cei care scriu În spiritul adevărului oficiază polemici cordiale, iar celorlalți, le oferă tăieturi chirurgicale, deoarece falsurile și blamurile aruncate cu anasâna asupra omului Eliade au devenit patologie. Tumora neadevărului, dirijismul politicianist al comuniștilor, prin via Italia, ca să
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
clasice, demnă de a fi reperată, de la Saint-Beuve Încoace, până la Titu Maiorescu, Lovinescu, Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, G. Călinescu, s-ar cuveni să aplicăm - În final - o parafă pentru a da putere de circulație textului reperat. Dar, pentru Dumnezeu!, cum pot proceda astfel când medicul Francisc Ion Dworschak a Întors informațiile avute ( În texte, documente, cărți, articole, conferințe, dezbateri, colocvii) pe toate fețele, Internetul devenindu-i bun și fidel prieten? Nutresc gândul că avântul ce și l-a luat după 2000 la
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
pe care Lavastine le comite și, încă, fără nici o urmă de inocență. Primul se referă chiar la strategiile pe care Eliade și Cioran le-ar fi pus la cale ca să-și ascundă înclinațiile ideologice și politice din tinerețe. Cum a procedat, în concepția autoarei, Ionesco, am văzut. Să vedem cum au procedat, în aceeași concepție, ceilalți doi. Ei ar fi dorit, cu orice preț, să se impună ca scriitori, ca intelectuali francezi (Eliade, și ca american), pretinde Lavastine. Era modul cel
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
inocență. Primul se referă chiar la strategiile pe care Eliade și Cioran le-ar fi pus la cale ca să-și ascundă înclinațiile ideologice și politice din tinerețe. Cum a procedat, în concepția autoarei, Ionesco, am văzut. Să vedem cum au procedat, în aceeași concepție, ceilalți doi. Ei ar fi dorit, cu orice preț, să se impună ca scriitori, ca intelectuali francezi (Eliade, și ca american), pretinde Lavastine. Era modul cel mai nimerit de a scăpa de trecutul românesc. Trebuie spus că
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
într-un mod foarte rigid, ca și cum toată concepția noastră de astăzi despre om, societate, istorie, politică, ca și cum legislația noastră în privința drepturilor omului ar fi existat, cu aceeași relevanță cu trei sferturi de veac mai devreme. Numesc acest fel de a proceda scoatere din context. Și nu e vorba că ideologia fascistă a tinerilor Eliade și Cioran ar putea fi justificată. Nu poate fi. E vorba de cum o explicăm într-o carte de istorie care n-ar trebui să ignore contextul în
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
Scandalul pe care ei îl provoacă nu este un scandal literar. Houellbecq de pildă produce un scandal sociologic. Literar vorbind, forma romanelor sale este realmente cea mai plată posibilă: La Platforme! (acesta fiind titlul ultimului roman al incriminatului autor). Și procedează astfel în mod deliberat. Nu-l interesează deloc să facă un scandal literar. Face un scandal mediatic, din cauza turismului sexual. Este acuzat de practicarea și încurajarea turismului sexual. Ar fi putut fi subiectul unei mari cărți dar atunci scandalul ar
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
autohtone. Eminescianismul unora din tezele sale e bătător la ochi. Dacă nu ne revoltăm împotriva ziaristicii Luceafărului, de ce ne-am revolta împotriva celei a profesorului de metafizică? Aruncînd peste bord publicistica lui Nae Ionescu, n-ar trebui, din consecvență, să procedăm la fel și cu publicistica lui Eminescu? "Nae Ionescu ne apare, e de părere I. Negoițescu, drept cel mai radiant ziarist român de la Eminescu încoace, a cărui linie în oarecare măsură o urmează, dar - modern - radicalizînd-o". Depășindu-l în această
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
care le-a cunoscut România în veacul al XX-lea. Menționăm în treacăt că, în miopia sa, nu l-a cruțat nici ierarhia Bisericii Ortodoxe, care a găsit cu cale a-l prigoni pe acest teologhisitor de vază, așa cum a procedat, în altă țară și în alt moment, și cu profundul credincios care a fost Tolstoi. Patriarhul Miron Cristea a mers pînă acolo încît a dispus nici mai mult nici mai puțin decît să fie pictat în chip de diavol în
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
doar cu un cuvînt de scuze din partea editorului. Pentru a mări suspansul și dificultatea receptării, pe fondul unor ambiguități ale legii americane de copyright, în 1965 apare în SUA o ediție-pirat din The Lord of the Rings. Editorul (Ace Books) procedează discreționar și așază textul în format paperback, fără a avea autorizarea lui Tolkien; cu această ocazie, în forma romanului apar greșeli de tipărire care creează destule confuzii și neclarități în raport cu ediția din 1954-55. Ce-i drept, odată cu apariția oficială a
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
modul de preparare a bomboanelor, umplutura și stratul de ciocolată sau de moca. Rețeta ei cea mai bună erau niște bomboane cu portocală umplute cu lichior, înțepă cu un ac una din cele aduse de Mario ca să-i arate cum proceda; Mario îi vedea degetele prea albe ținând bomboana; privind-o pe când explica, i se păru un chirurg care făcea cu băgare de seamă o operație delicată. Bomboana ca un șoricel printre degetele Deliei, ceva micuț dar viu pe care acul
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
of frost should not plant a vineyard”. Și exemplele pot continua, iar problema nu este una de modă, ci de metodă. La fel putem trata orice gen de traducere, discutîndu-i metodă. Să presupunem că dorim să traducem Povestea vorbei. Cum procedăm? Apelăm la dicționarul de secol XIX sau alegem să literalizăm? Michaela Mudure și Richard Proctor consideră, implicit, că trebuie să recurgem la literalizare pentru a păstra acea “Romanianess”, adică identitatea romanesca. Așa cum ar trebui păstrată identitatea engleză într-o situație
Despre cai, oale și vin by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13450_a_14775]
-
din 2002. În urma unor declarații publice, xenofobe, care nu făceau însă decît să confirme xenofobia romanului, acesta, deși propus pentru primele două premii literare în ordinea importanței pecuniare și simbolice (Goncourt și Médicis) a dispărut din listele cu nominalizările finale. Procedînd astfel, establishmentul cultural francez n-a făcut altceva decît să justifice derapajele polemice ale incriminatului. Houellebecq a demonstrat astfel că politicul comandă literarul (deși această subordonare se regăsește uneori în propria-i carte) și că obiectul principal al criticii sale
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
instrumentalizarea discursului comunist (prin ședință, critică, autocritică etc.) și despre retorica discursului științific al vremii. Cartea lui Mihalache este una pe cât de ambițioasă, pe atât de interesantă. Și aș spune chiar pasionantă. Ar fi fost frumos însă ca autorul să procedeze și la filtrarea critică a unei bibliografii expandate, care diluează și deturnează uneori interesele prioritare ale cărții. În fapt, ea trădează, încă la o sumară răsfoire a volumului, exigențele unei lucrări de doctorat (certificat util la parcurgerea unor titluri de
Conjuncția salvatoare by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13505_a_14830]
-
Don de Lillo iarăși nu știu și mă tem că nici n-am să aflu prea curând. Nu mi-este tocmai limpede în ce fel trebuie să fie scriitorul un terorist spre a câștiga inimile maselor, cum cu atâta abilitate procedează dl. A. Păunescu, terorizând însă mai cu seamă la televizor unde numaidecât i se poate aplica o lecție pe buton. Parcă i-ar păsa! Căci motivele din care este așa de cultivat sunt altele... Să vedem, mi-am zis: în loc să
Scriitorul terorist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13541_a_14866]
-
poate daunloada iuzerul care pe care le vrea, la grămadă” (groups.yahoo.com); „Nice, am pus demou la daunloadat” (price.ro/forum). În ultimul exemplu, adaptarea fonetica și grafică e în contrast cu specificitatea gramaticala a supinului. Că de obicei, română nu procedează altfel decît celelalte limbi romanice; sînt numerose atestările unui verb similar în italiană, unde alături de calcul curent scaricare („a descarcă”) apare și downloadare, conjugat fără ezitări: „Beh, e così sia, downloadiamo, downloadiamo” (= „să downloadăm”) (soundlite.it); „noi downloadiamo (=„downloadăm”) gratis
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
evidențiază din plin situația. Întrebare pe care ne-o putem pune este de ce, de la o vreme, autoritatea comunistă n-a înăbușit direct vocile scriitoricești insuficient subordonabile, independente ori măcar deranjante prin ambiguitate. Nu era mai simplu ca Nicolae Ceaușescu să procedeze precum Gheorghe Gheorghiu-Dej? Nu era sădită profund în mentalul ideologic deviza ,,cine nu e cu noi e împotriva noastră”? Desigur o disidență ,,clorotică”, o cultură de ,,șopîrle tonifiante”, de ,,mici fragmente critice” pot înviora întrucîtva o atmosferă prea apăsătoare, pot
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
Gisèle Celan ca iubită și parteneră în creația soțului ei. În spatele acestui program s-a putut descifra însă și un semnal important pentru cercetare, căci s-a putut de aici înțelege și că o anumită manieră prin care s-a procedat cu arhiva Celan, în principiu închisă, accesibilă pentru materialele biografice doar sub strictul control al familiei, se va revizui radical odată cu publicarea lor integrală: importanța acestei cotituri reiese din chiar „expunerea” prin această corespondență a acelor momente pe care văduva
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
în istorie. „Viața trăită este preluată, fixată și transferată; ea este citită prin reflex idiomatic și imprimată astfel în eternitate”. Există un nunc al poemelor, un moment unic, trăit și „tradus” în limbajul propriu al poetului. După Bollack, Szondi a procedat corect și în spiritul lui Celan, - care a combătut ideea de atemporalitate a poemului, deși i-a recunoscut năzuința spre „nesfîrșit” - cînd a trimis la experiența care i-a inspirat acestuia radicalitatea mărturiei. Evenimentul inițial și originar din care s-
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
specificare a limbajului se produce în timpul călătoriei „prin lumea morților”, pînă „în fundul prăpastiei”, cu consecința imediată în anularea acelei „forțe evocatoare” a cuvintelor, atît de importantă pentru hermeneutica filozofică, și, aparent paradoxal, într-o eliberare fără seamăn a semnificațiilor. Poetul procedează demiurgic, „dînd nume” și, printr-o îndrăzneață topire a semnificanților și semnificaților, creînd și codînd un nou „limbaj în limbaj” sau „un limbaj ca limbaj”. Nu-i de mirare pentru Bollack că Celan a crezut că-și poate rosti adevărul
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
sînt atît de diferite de cele pe care mi le-ai expus. Și eu am pornit pe drumuri din pricina acestor afurisite de zvonuri. În silă, blestemînd credulitatea, superstiția, calculele calendaristice și pretinsele «semne», dar totuși am plecat, n-am putut proceda altfel, în caz contrar tatăl meu ar fi murit. Sîntem, tu și cu mine, victimele smintelii familiilor noastre”. Cititor asiduu al textelor sacre, tatăl lui Maimun este convins de ani buni că sfîrșitul lumii este iminent. După el, este scris
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]