18,757 matches
-
cazul, de dispozițiile prevăzute în art. 246 și urm. și art. 271 și urm. din prezentul cod. ... (3) Procurorul poate, în condițiile legii, să exercite căile de atac și să ceară punerea în executare a hotărârii." ... Articolul 45^1 Actele procesuale de dispoziție reglementate de art. 246, 247 și art. 271-273 sau de alte dispoziții legale, făcute în orice proces de reprezentanții persoanelor prevăzute la art. 45 alin. 1, nu vor împiedica judecată, dacă instanța apreciază că ele nu sunt în
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
cont de numărul foarte mare al acestora, de necesitatea de a asigura desfășurarea normală a activității de judecată, cu respectarea drepturilor și intereselor legitime ale părților, va putea dispune reprezentarea lor prin mandatar și îndeplinirea procedurii de comunicare a actelor procesuale numai pe numele mandatarului, la domiciliul său sediul acestuia. Reprezentarea se va face, după caz, prin unul sau mai mulți mandatari, persoane fizice sau persoane juridice, dispozițiile art. 68 și art. 114^1 fiind aplicabile în mod corespunzător. Dovadă mandatului
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
exercite drepturile procedurale conform dispozițiilor art. 723 alin. 1, precum și să-și probeze pretențiile și apărările. ... (2) Judecătorul va pune în vedere părților drepturile și oblibațiile ce le revin în calitatea lor din proces și va stărui, în toate fazele procesuale, pentru soluționarea amiabilă a cauzei. ... (3) Abrogat. ... (4) Cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă în susținerea pretențiilor și apărărilor lor, judecătorul este în drept să le ceară acestora să prezinte explicații, oral sau
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
pct. 99 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. Inițial art. 293 a fost abrogat prin Decretul nr. 132 din 19 iunie 1952 . Articolul 293^1 În caz de coparticipare procesuală, precum și atunci când la prima instanță au intervenit terțe persoane în proces, intimatul este în drept, chiar după împlinirea termenului de apel, să declare apel împotriva altui intimați sau unei persoane care a figurat în primă instanță și care nu este
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
complexitatea cauzei, poate fixă un termen scurt pentru completarea întâmpinării, precum și pentru studierea acesteia de către parat. ... Articolul 720^6 (1) Procesele și cererile dintre profesioniști se judecă cu precădere. Instanță este datoare să asigure, potrivit legii, realizarea drepturilor și obligațiilor procesuale ale părților, precum și desfășurarea cu celeritate a procesului. ... (2) Când procedura de citare este legal îndeplinită, judecată, chiar și asupra fondului, poate continua în ședința publică sau în camera de consiliu, în ziua următoare sau la termene scurte, succesive, date
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
proces derulat în fața Secției pentru Procurori a CSM, iar noi am decis în unanimitate sancționarea sa. Ulterior, completul de 5 judecători de la ICCJ a menținut sancțiunea în aceeași formă în care noi o aplicasem. Dânsul a beneficiat de toate garanțiile procesuale prevăzute de lege, iar în ce mă privește, dacă situația s-ar repeta, aș proceda exact la fel. Nu a existat nici un fel de imixtiune, pur și simplu soluția reflectă probele. Mi se pare grav pentru un procuror să deconspire
Hăineală: Procurorul Iacobescu nu a fost supus niciunui abuz by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/81690_a_83015]
-
întemeiază pretenția. Ea nu este un mijloc de probă ci un act juridic irevocabil, dacă nu se dovedește că a mărturisit din eroare de fapt. Mărturisirea poate fi judiciară când este făcută în fața judecătorului sau extrajudiciară. Interogatoriul este un mijloc procesual de administrare a mărturisirii, care poate fi provocată de instanță. Prezumțiile sau presupunerile sunt consecințele pe care legea sau magistratul le trage dintr-un fapt cunoscut, extrapolându-le la un fapt necunoscut. Ele pot fi legale, prevăzute prin lege și
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
infracțiunii. În procesul penal participă: 1. Organele judiciare, care sunt: instanțele judecătorești, judecătorul de drepturi și libertate, judecătorul de cameră preliminară, procurorul, organele de cercetare penală. 2. Părțile, care sunt: inculpatul, partea civilă, partea responsabilă civilmente. 3. Avocatul 4. Subiecții procesuali principali, care sunt: suspectul și persoana vătămată, precum și alții ca: martorul, expertul, interpretul, agentul procedural etc. Cum se numesc persoanele care au săvârșit fapte penale, la comiterea lor și în diferite faze ale procesului penal Făptuitorul sau autorul este
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva sa. Suspectul este persoana asupra căreia, din datele și probele existente, subzistă bănuieli că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală. În cadrul procesului penal început el capătă calitatea de subiect procesual principal, precum persoana vătămată. Inculpatul este persoana împotriva căreia s-a pus în mișcare acțiunea penală. Persoana vătămată este cea care a suferit o vătămare fizică, materială sau morală în urma săvârșirii unei infracțiuni de către o altă persoană. Condamnatul este persoana
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
o altă persoană. Condamnatul este persoana împotriva căreia instanța de judecată a pronunțat o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, prin care a fost condamnată la o pedeapsă privativă de libertate, cu executare într-un loc de detenție. Cine sunt subiecții procesuali de drept într-un proces penal Acești subiecți sau părți sunt: − subiecți procesuali principali: suspectul și persoana vătămată; − alți subiecți procesuali: martorul, expertul, interpretul, agentul procedural și alte persoane sau organe prevăzute de lege. Care sunt organele de urmărire penală
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, prin care a fost condamnată la o pedeapsă privativă de libertate, cu executare într-un loc de detenție. Cine sunt subiecții procesuali de drept într-un proces penal Acești subiecți sau părți sunt: − subiecți procesuali principali: suspectul și persoana vătămată; − alți subiecți procesuali: martorul, expertul, interpretul, agentul procedural și alte persoane sau organe prevăzute de lege. Care sunt organele de urmărire penală Cunoașterea componenței și atribuțiilor, în general, a organelor de urmărire penală face parte
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
a fost condamnată la o pedeapsă privativă de libertate, cu executare într-un loc de detenție. Cine sunt subiecții procesuali de drept într-un proces penal Acești subiecți sau părți sunt: − subiecți procesuali principali: suspectul și persoana vătămată; − alți subiecți procesuali: martorul, expertul, interpretul, agentul procedural și alte persoane sau organe prevăzute de lege. Care sunt organele de urmărire penală Cunoașterea componenței și atribuțiilor, în general, a organelor de urmărire penală face parte din bagajul de cunoștințe juridice ale mediatorului. Acestea
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
lege, care își va relua cursul de la data închiderii procedurii de mediere prin eșuare, la care se adaugă și timpul scurs înainte de suspendare. În acest sens mediatorul va încheia un procesverbal de închidere a procedurii de mediere. 2. mediere penală procesuală - este aceea care începe și se desfășoară în timpul procesului penal și cuprinde atât urmărirea penală cât și judecata propriu-zisă a cauzei, fie ca urmare a faptului că victima a cerut organului de urmărire penală sau instanței să suspende urmărirea sau
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
loc înaintea începerii urmăririi penale sau judecății în fața instanței, când părțile nu au depus și nu au înregistrat încă o plângere prealabilă, adresându-se direct unui birou de mediere cu cererea pentru investirea mediatorului cu soluționarea conflictului. În ceea ce privește medierea penală procesuală, ne aflăm în fața unui litigiu de natură penală, înscris pe rolul unui organ de urmărire penală sau a instanței penale. În cadrul medierii penale extraprocesuale avem două situații: prima, când părțile s-au împăcat și au încheiat o înțelegere ce a
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
a fost dedus prima dată instanței de judecată. Răspunsul la această problemă poate fi dat doar prin extinderea prevederilor art. 120 alin. 2 din Codul de procedură civilă - ce se referă la obligația judecătorului de a stărui în toate fazele procesuale pentru a soluționa pe cale amiabilă conflictul dedus -, coroborat cu art. 2, alin. 1 din legea medierii. Aceasta ar putea fi deci modalitatea prin care se acoperă golul legislativ semnalat. Rezultă deci că părțile care s-au convins doar acum
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
83 Reprezentarea convențională a persoanelor fizice (1 În fața primei instanțe, precum și În apel, persoanele fizice pot fi reprezentate de către avocat sau alt mandatar. Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului decât prin avocat, atât În etapa cercetării procesului, cât și În etapa dezbaterilor. (2 În cazul În care mandatarul persoanei fizice este soț sau o rudă până la gradul al doilea inclusiv, acesta poate pune concluzii În fața oricărei
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
părți În cererile lor sau, după caz, ridicate de către instanță din oficiu. Art.390 Chestiunile prealabile dezbaterilor În fond Înainte de a se trece la dezbaterea fondului cauzei, instanța, din oficiu sau la solicitarea părților, pune În discuția acestora cererile, excepțiile procesuale și apărările care nu au fost soluționate În cursul cercetării procesului, precum și cele care, potrivit legii, pot fi invocate În orice stare a procesului. Art.391 Completarea sau refacerea unor probe Instanța poate proceda la completarea ori refacerea unor probe
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
literatura sociologică în termeni de «structură de putere». ș...ț Competiția pentru resurse poate fi un ingredient esențial într-un program puternic de participare. ș...ț Diversitatea în cadrul unui program de participare comunitară este pur și simplu efortul de includere procesuală a tuturor actorilor comunității. Realizarea acestui deziderat este suficientă pentru a duce la discuții utile în cadrul proiectului. ș...ț Tranziția de fază poate fi ilustrată prin «modelul Tuckman» de schimbare a dinamicii grupurilor pe măsură ce acestea se formează și se maturizează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
când părțile pot cere medierea conflictului dedus prima dată instanței de judecată. Răspunsul la această problemă poate fi dat doar prin extinderea prevederilor din Codul de procedură civilă ce se referă la obligația judecătorului de a stărui în toate fazele procesuale pentru a soluționa pe cale amiabilă conflictul dedus, coroborat cu art.2 alin.1 din legea medierii. Aceasta ar putea fi deci modalitatea prin care se acoperă golul legislativ semnalat. Părțile pot cere instanței în orice moment sistarea procesului, motivat de
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
o serie multiplă de sisteme deosebite, după popoare și după diferite timpuri. Nici o știință juridică specială capabilă doar să ia În considerație o singură parte din sistemul dreptului public sau al dreptului privat, cum ar fi: dreptul constituțional, administrativ, penal, procesual, financiar, internațional sau eclesiastic, sau din dreptul privat: Dreptul civil și cel penal, așadar nici o știință juridică specială „nu poate să ne spună ce este dreptul ca universal”. Definiția dreptului În general e o cercetare care depășește competența oricărei științe
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
procedează prin determinări care uneori au de-a dreptul ceva mecanic În ele, fără a putea avea În vedere Împrejurările concrete ale fiecărui raport particular de viață (de exemplu, la limita majoratului, la termenele de prescripție și la toate termenele procesuale). Norma se prezintă ca premisa majoră a unui silogism, iar cazul ca premisă minoră, căreia trebuie să i se aplice premisa majoră. Toate acestea, deși cu unele inconveniente, constituie o necesitate. Norma juridică trebuind să servească drept temei pentru reglementarea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Între dreptul public și privat, adică un fel de drept mixt, acolo unde interesul public apare În mod indisolubil legat de cel privat, Încât nu se pot distinge cele două elemente: astfel ar fi, de ex. cazul normelor de drept procesual, care Însă, conform doctrinei predominante, aparțin dreptului public. Alți autori au Încercat sa bazeze distincția pe conceptul de patrimoniu, susținând că dreptul privat reglementează raporturile cu conținut patrimonial, În timp ce dreptul public are ca obiect interesele neeconomice. Dar putem observa, contra
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
sale. Desigur, Dreptul procedează prin determinări care uneori au de-a dreptul ceva mecanic În ele, fără a putea avea În vedere Împrejurările concrete ale fiecărui raport de viață. De exemplu, „limita majoratului” sau „termenele de prescripție” sau „toate termenele procesuale” etc. Giorgio del Vecchio sintetizează: „Norma se prezintă ca premisa majoră a unui silogism, iar cazul ca premisa minoră, căreia trebuie să i se aplice premisa majoră”. Așadar, norma juridică trebuie să servească drept temei pentru reglementarea raporturilor viitoare. Adică
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
atitudinea psihică față de faptele comise și urmările acestora". "Or, din acest ultim punct de vedere, se reține că toți inculpații din prezenta cauză au avut o atitudine constantă de negare a infracțiunilor imputate, ceea ce însă nu reflectă decât poziția lor procesuală subiectivă pentru a nu fi atrasă răspunderea penală pentru săvârșirea acelorași fapte și care însă este infirmată de amplul material probator administrat în cauză (...) Din examinarea coroborată a probelor administrate în cursul procesului penal pornit împotriva lor rezultă fără echivoc
Monica Iacob Ridzi. MOTIVAREA instanței pentru CONDAMNARE by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/78426_a_79751]
-
judecată Discovery Communications Europe Limited și Discovery România SRL în data de 17 aprilie. Obiectul dosarului depus la Judecătoria sectorului 5 București este "ordonanță președințială". Printr-o decizie pronunțată pe 13 iunie, instanța a respins "ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pâratei SC Discovery România SRL". De asemenea, instanța a admis în parte acțiunea. "Dispune ca pârâtele (Discovery Communications Europe Limited și Discovery România SRL, n.r.) să se abțină de la orice formă de instigare a abonaților RCS&RDS prin intermediul
Lovitură pentru Discovery în războiul cu RCSandRDS: Ce a decis instanța by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/78491_a_79816]