383 matches
-
și nici nu poate compensa un mediu total dizarmonic Ă foame, violență, incertitudine, durere, abandon Ă educația acționează programat și cu știință în sensul dezvoltării individului. Cel puțin principial, față de plusul și minusul oferite aleator de ereditate și de mediu procesualității dezvoltării, educația, prin esența sa de activitate umană specializată în dezvoltare, propune doar plus1. Este unul dintre argumentele pentru care lucrările de psihopedagogie prezintă educația ca factor conducător al dezvoltării ontogenetice 1.2. Modele și teorii ale dezvoltării psihicetc "1
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în acceptarea conținutului psihic al fiecărui stadiu al dezvoltării (dimensiunea descriptivă a cunoașterii), decât în precizarea cauzelor și mecanismelor care susțin acest conținut (dimensiunea explicativă a cunoașterii); • prezența stadialității atât în abordarea genetică (longitudinală) a vieții psihice, deci la nivelul procesualității psihice (cognitive, afective, moral-sociale, acționale etc.) Ă STADII GENETICE, cât și în perspectivele transversale interesante de unitatea diverselor aspecte ale vieții psihice într-o etapă anume Ă STADII DE VÂRST|; • decalajul existent între cele două planuri, atât timp cât un stadiu de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
transversale interesante de unitatea diverselor aspecte ale vieții psihice într-o etapă anume Ă STADII DE VÂRST|; • decalajul existent între cele două planuri, atât timp cât un stadiu de vârstă poate cuprinde aspecte ce țin de două stadii genetice diferite ale aceleiași procesualități psihice. Ca urmare, stadiul de vârstă nu este identic și nici nu se suprapune cu stadiile genetice ale diverselor procese psihice; • decalajul dintre diversele stadii genetice ale proceselor psihice, datorat ritmurilor diferite de dezvoltare. Ca urmare, la o vârstă dată
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
doar o schiță generală, orientativă. J. Piaget a expus sistemul stadiilor dezvoltării cognitive în mai multe reprize (1930, 1937, 1947, 1948, 1950, 1952, 19552). Aceasta explică de ce și preluările în literatura românească prezintă diferențe. Ontogeneza cognitivă, mai ales sub aspectul procesualității de tip logico-matematic Ă aspect care l-a interesat predilect pe Piaget Ă, se prezintă ca succesiune de stadii. Stadiul senzorio-motor (0-2 ani3). Așa cum indică chiar denumirea sa, acest stadiu corespunde dezvoltării și coordonării capacităților senzoriale și motorii ale copilului
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
stadiu logic de următorul este faptul că operațiile mintale rămân dependente și limitate de conținutul pe care îl pot prelucra: materialul concret. De aici și caracterul doar categorial-concret (noțional) al gândirii școlarului mic. Abia stadiul următor va completa și desăvârși procesualitatea cognitivă prin apariția formelor categorial-abstracte (conceptele). Stadiul operațional-formal (11/12 Ă 15/16 ani sau niciodată 8). Progresul operaționalității gândirii este evident, raționamentul se desprinde de materialul concret, putându-se axa pe abstracțiuni. Pe lângă operarea nuanțată cu clase de obiecte
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
celorlalte două. Dacă, prin esența ei, orice comunicare didactică este și instrumentală, reciproca nu mai este valabilă. La fel, dacă o comunicare didactică poate fi, într-o anumită măsură accidentală și subiectivă, acestea din urmă nu sunt, prin finalitatea și procesualitatea lor, și didactice. 2.3. Implicații psihopedagogicetc "2.3. Implicații psihopedagogice" Analiza formelor comunicării (2.1; 2.2) ne permite acum evidențierea unor aspecte demne de luat în seamă într-o conduită didactică eficientă: a. Randamentul comunicării didactice nu se
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
randamentul comunicării didactice etc. Cercetări recente subliniază și alte caracteristici: a. Dimensiunea explicativă a discursului didactic este pronunțată, deoarece el vizează, prioritar, înțelegerea celor transmise. O învățare eficientă are ca premisă înțelegerea conținutului propus, condiție primară și obligatorie pentru continuarea procesualității învățării. „Dacă înțelegere nu e, nimic nu e!” Ă s-ar putea spune parafrazând o formulă deja celebră. De aici, o „marcă” a comunicării în clasă (este valabil și pentru cartea școlară, de altfel) pusă permanent sub semnul lui „deci
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
atare, în misiunea sa, accentul se mută de pe transmiterea cunoștințelor spre organizarea cadrului și activităților în care ele pot fi acumulate. Cei care învață, sunt ei înșiși resurse cognitive atât în privința cunoștințelor de la care se poate pleca, cât și a procesualităților cogniției, sau a formelor învățării. „Capul bine umplut” Ă ca obiectiv obsedant și păgubos al modelului transmisiv-normativ Ă lasă loc „capului bine format”. Alături, și uneori în locul categoricului „a ști” Ă eventual, „tot” Ă își fac loc, ca obiective educative
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
excepționale, după cum s-a dovedit a fi contopirea lor ulterioară prin punerea conștientă în aplicare a metodologiei de cercetare. Această metodologie a avut un rol esențial nu numai în înțelegerea și decelarea semnificației creativității pentru existența omenirii, ci și prin procesualitatea și cauzalitatea fenomenelor istorice. Înțelegerea acestor principii ar trebui să ne poată ajuta la recunoșterea a trei aspecte istorice ale creativității. Primul se referă la importanța determinării fenomenelor istorice de cadrul temporal și de conținutul lor. „Când” determină „ce anume
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
această combativitate stă la baza succeselor sale sociale; complimentul la adresa eleganței pe care o pretinde cineva, dar care, de fapt, este o eleganță forțată, sau de prost gust). * „Schimbarea este singurul lucru constant.” (A. Schopenhauer) Fără Îndoială totul e mișcare/procesualitate, o schimbare pregătind pe alta, Însă „nimic nu piere, ci totul se transformă” (Heraclit). Trebuie observat Însă că „noul” rezultat din schimbare nu este Întotdeauna pozitiv: „LÎngă omul rău te faci și tu rău”; „Rău faci, rău găsești”; „Sabia ucigașului
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
identificarea cu o cauză justă; motivarea acțiunii pentru schimbare și transmiterea încrederii în succesul schimbării („activity arousal”); demonstrarea dedicării pentru cauza respectivă; dezangajarea față de cauză după ce liderul a ajuns în situații de conducere; depersonalizarea și alienarea. Pentru a testa această procesualitate a fost construit un model de simulare pe calculator, pe baza unei serii de texte privind episoade din viața unor oameni carismatici, petrecute la diferite intervale de timp în evoluția lor ca lideri. Fiecare text corespundea unei faze din procesualitatea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
procesualitate a fost construit un model de simulare pe calculator, pe baza unei serii de texte privind episoade din viața unor oameni carismatici, petrecute la diferite intervale de timp în evoluția lor ca lideri. Fiecare text corespundea unei faze din procesualitatea unui lider carismatic. Subiecții trebuiau să identifice corect perspectiva temporală a acestora faze, astfel încât succesiunea celor șase faze să fie respectate. Modelul teoretizat va avea succes dacă cei mai mulți subiecți identifică corect textele asociate fiecărei faze în ordinea temporală corespunzătoare succesiunii
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
fie compromisă; consecințele - reflectă situația de după soluționarea conflictului sau după suprimarea lui, efectele pe care conflictul le-a produs și se referă în special la relațiile dintre părțile aflate în conflict (suportive sau, dimpotrivă, dușmănoase) (Gordon, 1987). Ken Thomas descrie procesualitatea conflictului diferit de cea a lui Gordon, stabilind patru stadii de manifestare a conflictelor: frustrarea - un grup nu-și poate îndeplini sarcinile sau obiectivele propuse; conceptualizarea - indivizii implicați în conflict percep existența conflictului și formulează idei asupra problemelor pe care
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în conflict percep existența conflictului și formulează idei asupra problemelor pe care le întâmpină; comportament - cei afectați răspund situației conflictuale; rezultat - conflictul este rezolvat sau frustrarea continuă și generează un nou episod conflictual (Thomas, apud Gordon, 1987). Acest tip de procesualitate aduce o idee foarte importantă, și anume caracterul ciclic al conflictului, în sensul că dacă acesta nu a fost soluționat corespunzător, adecvat, nu „se stinge” de la sine, ci apare din nou în prim-plan. 5. Tehnici de prevenire și soluționare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
întreg perimetrul european. Cunoașterea literaturilor de mare circulație - engleză, germană, franceză și italiană - permite autoarei întemeierea aserțiunilor generale pe exemplificări convergente, convingătoare. Debutând cu un studiu erudit asupra umanismului, considerat o permanență născătoare de filosofii antropocentrice, cartea înfățișează varietatea și procesualitatea feluritelor lui întrupări, în capitole comparatiste despre poezie și artă, literatura platonizantă și cea burlescă, dezvoltate sub influența filosofiei umaniste, potrivnică păgubosului hybris. Metoda comparatistă a autoarei își delimitează mai precis sfera și scopul în Valori și echivalențe umanistice (1973
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
moderni. Se demonstrează astfel circulația, nici o clipă întreruptă, a ideilor și tehnicilor literare dinspre clasici spre contemporani și invers. O circulație ascendentă, de vreme ce „rupturile vehement proclamate sunt iluzorii”, „mutațiile” și „metamorfozele” fiind doar momente decisive, oricât de spectaculoase, ale unei procesualități necesare, prin urmare ale unui spațiu continuu - literatura. La scriitorii incluși în sumar - Madame de Sévigné, Madame de Staël, Choderlos de Laclos, Lamartine, Flaubert, Alfred de Vigny, Paul Valéry, Jules Romains, André Gide ș.a. - M. caută acele filoane, suporturi ideatice
MAVRODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288067_a_289396]
-
Shakespeare fiind unul dintre marile spirite care au pregătit comuniunea culturală. Concomitent, preocupările anglistului se împlinesc în zonele literaturii americane: 13 scriitori americani (1968), spre exemplu, selectează vârfuri ale literaturii moderne din Lumea Nouă. Ordonate cronologic, cele treisprezece portrete sugerează procesualitatea fenomenului literar american din epoca modernă, pe care G. a înfățișat-o și în Dicționar cronologic. Literatura americană (1977). Vrând să deslușească trasee, orientări și să puncteze generativ momentele cheie, specialistul semnalează o mulțime de date, deliberat nu toate importante
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
care omul în activitatea zilnică descrie, explică și interpretează propria lume, subliniindu-se caracterul dinamic al acestor construcții. Conceptele-cheie ale orientării etnometodologiei sunt: supoziția luată ca de la sine înțeleasă (took for granted), codurile interacțiunii, expresiile indexicale, tipificarea, reflexivitatea, intersubiectivitatea și procesualitatea (realitatea în devenire, ongoing reality). Condensat, tabloul comportamental uman preconizat de etnometodologi s-ar prezenta astfel: • În fragmentele de viață cotidiană, oamenii interacționează pe baza unei strategii ce implică un sistem de coduri de acțiune bazat pe câteva „axiome” de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
trăirii unor astfel de experiențe. Ca raport cauzal, nu dragostea și prietenia sunt efectul anticipatei uniuni conjugale, ci aceasta din urmă rezultă din dragoste și prietenie. În acest spirit, B. Murstein (1976) a dezvoltat un model al alegerilor maritale ca procesualitate multifactorială ce cuprinde trei stadii principale premaritale: în primul stadiu, centrarea partenerilor este pe stimulii ce îi prezintă fiecare, în cel de-al doilea, pe sistemul valorico-atitudinal, iar în cel final, pe nevoile și așteptările de rol. De aceea, demersul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nu în sensul de a nega sau neglija rolul cuantificării, ci de a admite un pluralism al comprehensiunii dincolo de datele certe, dar care pot fi puțin semnificative și oricum parțiale. e) În același spirit, dacă punem mai mare accent pe procesualitatea familiei, pe ce se întâmplă dincolo de parametrii demo-economici sau chiar de statut social, explorând valorile, atitudinile, sensurile și înțelesurile pe care actanții familiali le acordă propriilor decizii și acțiuni. f) Se ajunge astfel la cerința conexării cât mai strânse între
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
proprietăți, relații 43 2.2. Funcțiile 48 2.3. Formarea atitudinilor 50 2.4. Schimbarea atitudinală 53 2.4.1. Persuasiunea și efectele ei 53 2.4.2. Schimbări atitudinale spontane. Disonanțe și restructurări cognitive 61 2.5. Structura și procesualitatea relațiilor dintre valori, atitudini și comportamente 66 2.5.1. Convergența atitudine/comportament 67 2.5.2. Divergența atitudine/comportament 68 2.5.3. Modelarea relației dintre atitudine și comportament 72 Capitolul 2 Comportamentul prosocial și altruismul 1. Perspective teoretice
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sentimentele și comportamentele noastre. Am văzut însă că aceasta nu este numai o chestiune de diversitate culturală, ci și de mari diferențe intraculturale în funcție de o serie de parametri, printre care școlaritatea este unul de prim rang. 2.5. Structura și procesualitatea relațiilor dintre valori, atitudini și comportamentetc "2.5. Structura și procesualitatea relațiilor dintre valori, atitudini și comportamente" Cunoașterea comună, ca și reflecția teoretico-filosofică au avut de multă vreme ca temă importantă raportul dintre ceea ce oamenii simt (și gândesc), ceea ce spun
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
numai o chestiune de diversitate culturală, ci și de mari diferențe intraculturale în funcție de o serie de parametri, printre care școlaritatea este unul de prim rang. 2.5. Structura și procesualitatea relațiilor dintre valori, atitudini și comportamentetc "2.5. Structura și procesualitatea relațiilor dintre valori, atitudini și comportamente" Cunoașterea comună, ca și reflecția teoretico-filosofică au avut de multă vreme ca temă importantă raportul dintre ceea ce oamenii simt (și gândesc), ceea ce spun și ceea ce ei fac. De la experimentul lui La Piere (1934), respectiva
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
reprezentări, valori, atitudini, judecăți sociale etc.), în mare măsură împărtășite colectiv, și constrângerile (și oportunitățile) mediului social în care oamenii trăiesc. Fiecare dintre cele trei realități are structurile proprii, ele fiind conectate structural, dar cunoscând, în același timp, o continuă procesualitate: o fină, aproape alchimistă procesualitate intraindividuală, una în variatele relaționări interpersonale și intergrupale, și o macroprocesualitate istorică a mediului (contextului) social. Afirmațiile de mai sus au o valoare epistemică orientativă, experiența științifică de până acum arătându-ne că, oricât de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
etc.), în mare măsură împărtășite colectiv, și constrângerile (și oportunitățile) mediului social în care oamenii trăiesc. Fiecare dintre cele trei realități are structurile proprii, ele fiind conectate structural, dar cunoscând, în același timp, o continuă procesualitate: o fină, aproape alchimistă procesualitate intraindividuală, una în variatele relaționări interpersonale și intergrupale, și o macroprocesualitate istorică a mediului (contextului) social. Afirmațiile de mai sus au o valoare epistemică orientativă, experiența științifică de până acum arătându-ne că, oricât de tentantă ar fi abordarea holistică
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]