112 matches
-
Paris. Dacă în 1945, când a apărut primul său număr, publicau în Cahiers France-Roumanie Eugen Ionescu, Ilarie Voronca, Basil Munteanu, Tristan Tzara, Mihai Șora, Claude Sernet sau Mario Roques, după 1946 a început să capete o tot mai pronunțată orientare procomunistă, cei menționați fiind înlocuiți cu autori ca Zaharia Stancu, Mihail Sadoveanu, Al. Sahia. în acest sens, alegerile din noiembrie 1946 erau prezentate ca fiind „rezultatul voinței românilor”, în timp ce guvernul Petru Groza dovedise că „intenționa să protejeze proprietatea privată”. într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
germani: „pentru ei (sașii și șvabii) nu exista alt loc decât lagărele”. Faptul că etnicii germani i-au sprijinit sau nu pe naziști în timpul războiului a contat foarte puțin în campania de defăimare a primilor. De fapt, chiar etnicii germani procomuniști care s-au opus activ naziștilor și regimului Antonescu nu au putut scăpa de acuzația de colaboraționism. Nici măcar etnicii germani care au luptat în armata română nu au putut scăpa de vină, fiind de asemenea deportați. Dincolo de acestea, orice urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
anul trecut am umblat trei ceasuri prin ploaie fără umbrelă, spunând că îmi place să risc?"(p. 118). Printre detaliile nesemnificative, autoarea strecoară un amănunt din propria biografie (în mai 1947, la Congresul studențesc din Cluj, ca să pună capăt discuțiilor procomuniste, intonează, de la prezidium, Imnul Regal) pentru a-i aminti cititorului că textul este parabola unui sistem totalitar. Încă o dată, ficțiunea ține locul realității pe care o denaturează până în punctul în care ea nu mai poate fi percepută decât drept realitate
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
grupări: o una internă, condusă de Gheorghe Gheorghiu Dej; o una externă, impusă de Moscova. -a ajuns la guvernare (august 1944), după înlăturarea regimului antonescian, reușind să preia treptat întreaga putere: o la 6 martie 1945, s-a format guvernul procomunist, condus de Petru Groza (impus de URSS); alegerile parlamentare din 1946 au fost falsificate în beneficiul comuniștilor și al aliaților lor, după care s-a trecut la lichidarea opoziției politice în cursul anului 1947: i s-a cerut regelui Mihai
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
satelit al Moscovei”, integrat în “sistemul socialist” dominat de sovietici. -Acordurile încheiate între marile puteri în cadrul Conferinței de la Ialta (februarie 1945) și a Conferinței de la Potsdam (iulie august 1945) au contribuit la: întărirea pozițiilor Moscovei în România; aducerea unui guvern procomunist, condus de dr. Petru Groza. -La 10 februarie 1947 România a semnat Tratatul de pace de la Paris, care consfințea statutul politico juridic al României (în cadrul Conferinței delegația României a fost condusă de Gheorghe Tătărăscu). -Tratatul de pace de la Paris: anula
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
în prima tinerețe a filosofului rădăcinile geniului său; pentru a pedepsi o deviere ideologică a acuzatului, tribunalele comuniste puneau la index toată opera sa (astfel erau interziși în țările comuniste Lukács și Sartre, de exemplu, chiar și cu textele lor procomuniste); "de ce străzile noastre poartă încă numele lui Picasso, Aragon, Eluard, Sartre?" se întreabă în 1991, într-o beție post-comunistă, un ziar parizian; ești tentat să răspunzi: pentru valoarea operelor lor! Dar în procesul lui contra Europei, Sartre a spus bine
Milan Kundera: Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14416_a_15741]
-
alte coordonate istorice". Deoarece, așa cum am relevat și alte dăți, "condamnarea comunismului", solemn proclamată în Parlament, ni se pare o haină mult prea largă pentru trupul istoricește firav a celui ce-a rostit-o. Ne atrage acum atenția discursul fățiș procomunist al unor autori care nu se dau în lături a atribui criticilor comunismului o nouă "limbă de lemn", în cuprinsul căreia, în vederile lor, "argumentele factuale și demonstrația istorică sunt substituite printr-un limbaj puternic energizat, în care adjectivele și
O carte bizară by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7619_a_8944]
-
abundență" (Florin Abraham). Ca și cum "demonstrația istorică" ar fi trebuit să se umilească prin inexpresivitate, ca și cum stilul ei s-ar cuveni a fi neliterar, sterilizat de orice undă a emoției, precum într-un tratat de chimie. Dar în pornirea lor inexplicabilă, procomuniștii de nouă speță nu ezită a se contrazice. Nici maniera "factuală", "tehnică" nu le convine: "raportul Tismăneanu însuși este (global) un eșec, în ciuda părților sale Ťtehniceť, informative, bazate pe studiile efectuate de experți" (Adrian-Paul Iliescu). Nu ne dăm seama ce
O carte bizară by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7619_a_8944]
-
ar fi normal să vorbească și de "reușitele" lui Mao, ale lui Kim Ir Sen, ale lui Castro? Dacă nu vor proceda astfel, nu riscă a fi mai puțin convingători ocupîndu-se exclusiv de cele ale "socialismului real" din România? Un procomunist ne explică cu suficiență: "Bunăoară, este limpede că la nivelul conducerii P.C.R. a existat, după 1956 și mai ales după1960, o preocupare pentru desovietizare. Acțiunile declanșate au avut succesele lor (în primul rînd, retragerea trupelor sovietice)" (A.-I P.). D-
O carte bizară by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7619_a_8944]
-
fiecăruia, de la om la om. Aș menționa ca în anomalia României dinaintea anului 1989, mai precis după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial erau mulți militari, dar numai de rang ofițeresc, care aveau misiunea de a executa o propagandă procomunistă, insistent și consistentă încât în neuronii fiecăruia, generali, ofițeri subofițeri și militari în termen se înserase percepția superiorității orânduirii sociale pe care a trăiam. Ofițerii din structurile politice ale armatei în ultimii douăzeci de ani de regim Ceaușescu, erau școliți
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]
-
puternică alianță politico-militară. Fostul președinte s-a arătat deranjat de unele comentarii recente ale europarlamentarului democrat-liberal Monica Macovei. "Dacă tovarășul Iliescu spune că nu ne paște un război, asta arată încă o dată simpatiile lui din tinerețe și anume prosovietice și procomuniste. Aduc aminte românilor că în decembrie '89, când se murea la Timișoara, București, Sibiu și în alte orașe, Iliescu a spus țării că va chema trupele Uniunii Sovietice ca să apere România", a spus Macovei. Referitor la aceste declarații, Ion Iliescu
Iliescu: Macovei dă dovadă de mizerie morală by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/30697_a_32022]
-
sau, în fericit caz, oportuniști jalnici. Această dublă măsură este inacceptabilă rațional și compromițătoare moral" (A.-P.I.). Vom vedea mai jos cum stăm cu morala. Deocamdată să reamintim o deosebire semnificativă dintre intelectualii atrași de extrema dreaptă și cei procomuniști. Cei dintîi au avut libertatea opțiunii, s-au apropiat de legionari în numele unor idealuri spirituale, regeneratoare (cruzimea extremei drepte care a compromis-o s-a manifestat din plin abia la finele anului 1940, prin subordonarea fatală a programului spiritual, pe
O carte bizară (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7594_a_8919]
-
Europei, produsă de ciumă, a constituit un impuls esențial pentru revoluția tehnică din Renaștere (lipsa de lucrători a stimulat inovația mecanică)" (A.-P.I.). Novalis zicea: Ridicolul este explozia spiritului liber". Constatîndu-l, nu ne eliberăm oare și de marasmul pledoariilor procomuniste pe care le-am consemnat?
O carte bizară (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7594_a_8919]
-
dintre corifeii avangardei istorice și internaționalismul comunist (subiectul este aproape exhaustiv tratat și în excelenta antologie realizată de Stelian Tănase, Avangarda Românească în arhivele Siguranței, Polirom 2008), reîntoarcerea triumfală a lui Tristan Tzara la București, în anul 1946, intransigența ideologică (procomunistă) a lui Geo Dumitrescu din anii 1948-1949 în virtutea căreia îi atacă în presa vremii pe Ovid S. Crohmălniceanu și pe Marin Preda, rolul romanelor postbelice ale lui G. Călinescu în resurecția prozei românești de la mijlocul anilor '60, suspiciunea că Ion
Parantezele istoriei literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8578_a_9903]
-
și prietenești... Înrăutățirea relațiilor dintre clasa politică de pe ambele maluri ale Prutului a fost cauzată, în mare parte, de calitatea structurii acestei clase, care, în mare parte, este alcătuită din vechea nomenclatura și de mentalitatea pro rusă, si de ce nu, procomunista, înțesata de acele elemente, care au fost împlântate de serviciile secrete ruse, si care, la comanda, reacționează așa cum le dictează Moscova. Republică Moldova, dar în mare parte și România, chiar de face parte din UE, au rămas în sfera de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
pentru o politică de propagandă la adresa Greciei. Continuitatea politicii române în Balcani este remarcabilă. CAPITOLUL III Frumoșii ani șaizeci UN NOU AVÎNT SAU REVOLUȚIE INSTITUȚIONALIZATĂ? România anilor '60 cunoaște un nou climat. Generația militanților, a fanaticilor, care au fost prosovietici, procomuniști sau antisovietici prigoniți și rezistenți, tace. Aceasta nu pentru că a dispărut pentru a ceda locul unor "oameni noi", ea existînd oricum. Această generație s-a maturizat și caută să evite, pentru ea și pentru copiii săi, întoarcerea la epurări și
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
le poate proclama nule”. Iar afirmația lui Alexandru Ioan Cuza ar fi „prima minciună de mare calibru lansată din vârful puterii chiar la nașterea statului român”. Fără să caut a realiza legătura dintre o știucă, un domnitor și un publicist procomunist din Republica Moldova, tindem să dăm dreptate lui Victor Stratan și să constatăm că, într-adevăr, o națiune nu se poate inventa prin eforturile, chiar de durată a unui regim politic, așa cum s-a încercat în Basarabia, nici prin proclamarea unui
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
nou să reproducem un fragment mai lung, reprezentativ pentru retorica „istoricilor” „moldoveni”, ce se referă la un moment amplu dezbătut de ei - Unirea din 1859 (la care se adaugă și palida acțiune separatistă din 1866, atât de preamărită în presa procomunistă basarabeană): „însă forțele unioniste din Moldova, în cârdășie cu românii, prin vicleșug și diferite manevre șmecherești, au înșelat țările garante, ignorând totalmente hotărârea Conferinței de la Paris și călcând în picioare voința maselor populare. Aceste forțe au aplicat o variantă monstruoasă
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
încât este nevoit să pornească nu de la surse istorice concrete, ci de la unele formulări nefericite ale unor istorici de mare reputație, pe care, de altfel, aceștia le repară în paginile următoare, care sunt însă ignorate de pseudo-cercetătorii istorici filoruși și procomuniști dintre Prut și Nistru. În 2003, omniprezentul Vasile Stati lansa un semnal de alarmă către tinerii Moldovei în care avertiza asupra ofensivei lansată de neoromânii din Basarabia care și-au impus, din 1991, concepțiile velicoromânești și privilegiile întregii populații. Tinerii
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
mai sensibil, dar și cel mai eficient de educare a cetățenilor”. Deși accesele de paranoia ale lui Vasile Stati și a acoliților săi au fost consemnate și tratate cu atenția cuvenită, ele continuă să ocupe un spațiu consistent în publicațiile procomuniste de la Chișinău. O altă acuză adusă expansioniștilor români, una care în mare măsură le contrazice pe cele amintite anterior (dar inconsecvența și oportunismul ideologilor moldovenismului agresiv ne sunt cunoscute de acum) este următoarea: deși statul român nu mai este acuzat
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
în paginile publicației Partidului Comuniștilor din Moldova ba, mai mult, devine responsabil și pentru luptele sângeroase din 1991-1992 și pentru separatismele actuale din cadrul Republicii Moldova, poate și de starea lamentabilă a economiei. În sfârșit, pe site-urile administrate de cercurile procomuniste de la Chișinău, circulă în ultima vreme următoarea lozincă: „6 secole de luptă împotriva româno-fascismului”. Absurditatea acestei formulări nu cred că mai trebuie comentată. Se pune întrebarea, întrucât adepții comunismului din Republica Moldova acuză minoritatea românească că ar dori să românizeze majoritatea
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
a Mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldove. Abia în septembrie 2001, în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, Mitropolia Basarabiei a dobândit dreptul de înregistrare. Totuși, tergiversarea înregistrării și persecutarea clerului și a credincioșilor Mitropoliei Basarabiei a continuat. De asemenea, presa procomunistă continuă să denigreze Mitropolia Basarabiei și să-i nege legitimitatea: despre „parohii acaparate de așa-zisa mitropolie a așa-zisei Basarabii”, patronate de primarul Chișinăului de la acea vreme, vorbea în 2003 omniprezentul Vasile Stati. Că ar fi un moft politic
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
trei ediții în timpul vieții autorului (1928, 1933 și 1936). Pentru a se putea tipări cea de-a IV-a ediție (1972) a fost necesar să se scoată din conținutul ei o serie de paragrafe în care autorul critica anumite orientări procomuniste și atrăgea atenția asupra pericolelor pe care comunismul le prezenta pentru țara noastră. S-a apreciat atunci că, chiar în această formă, publicarea volumului repunea în circulație numele lui G. G. Antonescu și una din operele sale. 17 bis. G.
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
1944. Aliați cu partidele istorice într-un bloc, comuniștii și social-democrații s-au constituit apoi într-un Front Național Democratic, care a alimentat multă vreme criza politică (episoadele Sănătescu-Rădescu) și a dus în cele din urmă la instaurarea unui guvern procomunist condus de P. Groza, guvern care a întreprins îndată și nu fără viclene manevre comunizarea țării. Istoria emergenței regimului comunist în România e cu deosebire instructivă și ar merita să fie rescrisă în lumina analogiilor ce le comportă cu momentul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
corelau mai multe documente provenite din direcții diferite. Arestările din rândurile clerului și represiunea antimonahală Această intervenție brutală s-a verificat mai ales în prima perioadă a comunismului românesc, între 1945 și 1964. Încă din primele luni de la instalare, guvernul procomunist a operat numeroase arestări în rândurile clerului. În acest context, a fost reținut, chiar din ordinul ministrului Cultelor, cunoscutul călugăr Arsenie Boca de la mănăstirea Sâmbăta. Până în vara anului 1945, numărul preoților (ortodocși, greco-catolici, luterani etc.) arestați și închiși în lagărul
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]