388 matches
-
atotputernicia guvernamentală și exploatează țara după plac. Dovadă e urcarea bugetului cheltuielilor cu 30 la sută, dovadă încordarea extremă a posibilităților poporului, dovadă mizeria din sate și mortalitatea din orașe - dovadă... Mihălescu. Căci cestiunea nu este daca s-a înmulțit producțiunea; ea trebuie să se înmulțească cu sporirea consumării. Cestiunea socială, adâncă și dureroasă pentru orice inimă deosebită de-a mucenicului Simion, e daca s-au înmulțit numărul producătorilor și puterea lor de producțiune. Acesta nu s-au înmulțit. Din contra
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cestiunea nu este daca s-a înmulțit producțiunea; ea trebuie să se înmulțească cu sporirea consumării. Cestiunea socială, adâncă și dureroasă pentru orice inimă deosebită de-a mucenicului Simion, e daca s-au înmulțit numărul producătorilor și puterea lor de producțiune. Acesta nu s-au înmulțit. Din contra, asupra aceluiași număr de producători s-a așezat o nouă pătură foarte mare de consumatori, pe atât de exigenți pe cât sânt de corupți, și pentru a da acestora lucruri de cari s-ar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
găsit ocazie de-a face următoarele mărturisiri caracteristice: În fața unei nevoi atât de mari, nu numai a nevoilor tezaurului de astăzi, dar și a nevoilor sociale, nu am ce face. Noi ne-am întins mai mult decât mijloacele noastre de producțiune pot să sufere, ne-am făcut o administrațiune pe un picior cum au făcut-o societățile acele cari au ajuns la o dezvoltare atât de mare că sânt puține în analele istoriei, ca Franța, Englitera etc. Prea am copiat legile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să reînființăm Consiliul de Stat. Iată dar d. Brătianu devenit reacționar, care zice ceea ce zicem noi de ani întregi, că prea ne-am întins; prea am copiat legi și instituții străine, ale căror cheltuieli nu stau în nici un raport cu producțiunea noastră, care recunoaște că producătorul nostru agricol a ajuns în stare de robie, care recunoaște că bugetele, deci și cele ale cheltuielelor, se fac orbește, se votează orbește, iată d. Brătianu care cere înființarea unei instituții ce e în contrazicere
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
an cu an. Aci vom descoperi că echilibrarea balanței comerciale nu se face prin schimb de valori reale, ci numai prin contractarea de datorii. Plusul importului se acopere prin esportarea de efecte de-ale statului, de obligațiuni, de acții etc. Producțiunea unor asemenea înscrisuri de datorie e în realitate mijlocul prin care economia unui popor, strivită de-o puternică concurență străină, e pusă în starea de-a consuma ani întregi mai mult decât produce și de-a se bucura, după teoria
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
țările acelea cari, din alte cauze, necomerciale, sânt deja îndatorate față cu străinătatea. Astfel de ex. un stat, care va voi să aibă o influență politică ce stă în disproporție cu puterea lui face cheltuieli mai mari decât poate suporta producțiunea anuală indigenă, deci acopere plusul consumat pentru scopuri politice cu datorii contractate în străinătate. Dacă un asemenea stat va avea pe lângă greutățile financiare și o balanță comercială continuu nefavorabilă, poate fi sigur că, pe calea aceasta de retrogradare economică, va
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și o balanță comercială continuu nefavorabilă, poate fi sigur că, pe calea aceasta de retrogradare economică, va ajunge la faliment. Ciudat e că Adam Smith, care a căutat să răstoarne teoria balanței comerciale, găsește totuși că balanța între consumațiunea și producțiunea unui popor e foarte importantă pentru economia lui. Nu vedea că aceasta nu era decât tot vechea teorie a balanței comerciale sub o formă nouă. Ucenicii săi ulteriori și cei cari l-au anostit n-au știut să prețuiască această
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
anostit n-au știut să prețuiască această învățătură a maestrului. Un popor care, an cu an, importează mai multe mărfuri străine decât e în stare de-a esporta în străinătate din productele muncii sale, va ajunge, durând raportul acesta, ca producțiunea sa să rămâie pururea îndărătul consumațiunii. Înțelegând bine însemnătatea balanței comerciale pentru comerțul internațional fie convingem că din relațiile de schimb dintre deosebitele state rezultă proporțiile de puteri economice dintre ele și că, neputîndu-se nici {EminescuOpXI 389} o limită jocului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
călătorii de plăcere, apoi lesniciunea importării mărfurilor și industriei străine. Astăzi producătorul nostru muncește, sleind totodată puterea de producție a brazdei sale, plătește dări etc., numai cu scopul de-a ușura introducerea unor fabricate cari, în ultima linie, tot din producțiunea lui se plătesc. Astfel el contribuie zi cu zi la sărăcirea lui proprie, la americanizarea patriei lui. Vedem așadar că drumurile de fier, câte există pîn-acuma, nu numai că ne țin foarte scump, dar contribuie prin existența lor la retrogradarea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
impusă la alte sarcini, de patentă, cu darea ei proporțională, cu dare după capacitatea cazanelor la velniți etc. Confuziunea cea mai mare a domnit și întru aceasta. În același județ sânt două stabilimente de velniță, unul mare, întins, având o producțiune din cele mai însemnate și încăpător încă și pentru o altă industrie care se esercită în el; aceasta s-a evaluat în totul ca producând 7 000 lei venit pe când o altă velniță, cu neasemănare mai mică, cu o producțiune
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
producțiune din cele mai însemnate și încăpător încă și pentru o altă industrie care se esercită în el; aceasta s-a evaluat în totul ca producând 7 000 lei venit pe când o altă velniță, cu neasemănare mai mică, cu o producțiune ce se poate compara ca o picătură pe lângă a celeilalte, a fost evaluată la îndoit decât a celei dentîi. La altele s-a luat chiar de bază produsul brut al industriei esercitate în ele, fără măcar a deduce cheltuieli de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu a fost pasionatul și puternicul Daniel Rochat. Alegerea acestei piese pentru deschiderea stagiunii acesteia s-a impus comitetului teatral, cum am zice, prin forța împrejurărilor. Lipsește, din nefericire, o novitate dramatică originală demnă a rivaliza cu cele mai bune producțiuni străine de acest gen, iar de altă parte tinerii artiști cari au fost la Paris au studiat tocmai acele două roluri principale din Daniel Rochat. Publicului însă nu-i pasă de asemenea motive. El vine la teatru să guste deliciul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
întotdeauna, în scopul continuității vieții sociale și al întăririi armăturii pe care omul o așază între el și mediul cosmic. Nucleul acestei armături este format de tehnica muncii. Prin urmare, evoluția ideilor și a moralei este dependentă de "tehnica de producțiune". Pe de altă parte, toate faptele sociale, fie ele morale, strict intelectuale, religioase, chiar artistice sunt purtătoare ale unor valori economice. C. Rădulescu-Motru semnalează asemănarea acestui punct de vedere, argumentat de el, cu "afirmările teoreticienilor socialiști" și cu ideile lui
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în anumite condițiuni"610 și ajungând până la "monedele de hârtie fiduciară bancnotele"611 convertibile, a căror emisiune este legată de aur sau de mărfuri și până la "moneda de hârtie fiduciară bancnotă", a căror "emisiune nu mai este comandată de interesele producțiunii și circulațiunii de bunuri economice, ci de alte interese, de pildă de nevoile statului"612. Costin C. Kirițescu definește moneda fiduciară sau banii fiduciari ca fiind "bani fără valoare proprie, care circulă numai în virtutea încrederii acordate de deținătorii institutului sau
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
aminti. Revista, ce nu s-a declarat inițial un organ socialist, cu profil politic și intenții agitatorice, formula ca prim scop informarea de tip enciclopedic în pas cu timpul, prezentarea unor teorii noi, a unor descoperiri și, complementar, lupta „în contra producțiunilor științifice greșite”. Campaniile revistei, susținute energic, cu agresivitate chiar și cu intemperanță, au influențat într-o măsură o parte a spiritului public. Prin cicluri de articole, îndeobște prelucrări, cu adaosuri și exemplificări la îndemâna cititorului român, prin rubrici speciale, sunt aduse
CONTEMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
mai-iunie 1942. Continuatoare a revistei „Aurora”, editată la același liceu, C. rămâne ancorată în tematica națională. În articolul-program, din septembrie-decembrie 1937, semnat de profesorul Gh. Cârțu, C. își propunea: „Revista noastră se va limita la modestul scop de a încuraja producțiunile spontane ale imaginației bogate a tineretului din perioada școlară, de a le corecta și a le da posibilitatea să fie cunoscute”. Publicația era o oglindă a societății literare pe care o reprezenta. Din septembrie-decembrie 1937, în urma unei modificări de structură
CRENGUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286483_a_287812]
-
localități și informatori și de note explicative. Cele mai multe texte au fost culese din Berbești (700) și Ieud (150). Editată cu sprijinul lui G. T. Kirileanu, colecția a fost bine apreciată de Ovid Densusianu pentru valoarea ei documentară („ne înlesnește cunoașterea producțiunilor populare dintr-un ținut prea puțin cercetat”), pentru autenticitatea și valoarea estetică a numeroase cântece, iar de Vasile Bogrea pentru notele însoțitoare („în fond mici repertorii de etnografie și folclor maramureșean”), care „aduc informații utile pentru înțelegerea poeziilor” și de
BARLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285648_a_286977]
-
normele populare care condiționează creația poetică”, autorul avansând cu prudență, „fără evaluări tranșante, atât de dăunătoare într-un domeniu stăpânit de alte orizonturi spirituale și de alte ierarhizări valorice”, pe terenul acestui nou mod de a concepe examinarea poetică a producțiunilor populare. Din întreaga demonstrație se desprinde ideea că poetica populară este un domeniu pe deplin autonom, opinie exprimată într-o măsură mai mare sau mai mică și de Hegel, Ramon Menéndez Pidal, Léon Pineau, Otto Böckel, C. Brăiloiu, G. Ibrăileanu
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
caractere (condiționîndu-se) condiționate reciproc prin simț, cuget și voință și (dezvoltîndu-se) dezvoltate unul prin altul - poezia dramatică (lasă a se întrevede) dă a înțelege (hinweisen) o ultimă a sa realizare la care contribuie așa să zic toate artele, adică la (producțiunea) reprezentarea dramatică. Tot ce (propune) poezia dramatică în relief devine prin reprizantare o liberă imagine rotunzită (rondă) si prin astă imagine se ridică la realitate sensibilă. Artea dramatică schimbă (verwandelt) așadar formele spirituale concrete (geistig-concret) a poeziei dramatice în carne
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ar fi născut în fantazia poetului sau a cititorului. După toate relațiunile, tot așa se bazează esențialminte și aparițiunea lui Eckhof, care-a făcut epocă mai mult pe aceea că a lucrat contra patosului sec a vechei școale franceze prin producțiunea sa ațintită totdeuna la o naturalitate nobilă. Precum a adus Lessing ca poet și cu deosebire ca critic căderea dramei franceze și a acestei direcțiuni (Richtting) întregi, tot astfel a întemeiat Eckhof ca actor ruptura cu modul de (reprezentațiune) joc
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ce în ce ciudatul obicei de-a renunța la ce e mai principal daca nu mai sunt binișor naturale toate accesoriile până la cele mai ne-nsemnate"; compară II. p. 24 - relativ la reprezentațiunea Iuliei. {EminescuOpXIV 243} legiată, care e mânat la producțiune prin o putere ne-nlăturată și care e pus sub legea acestei somațiuni interne. Pentru că el e cel mai mult dotat, de-aceea el și dă mai mult decum poate aștepta sau pretinde publicul, căci el descopere lumi până aci necunoscute
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prezent. O pauză lungă în gustarea a ce e escelent într-o speție a artei dramatice se-nțelege că aduce cu sine o altfel de dispozițiune (Stimmung) sau un simț mai (strîmțat) scrintit; cum am zice, cu care publicul primește producțiunele prezentului. Pretențiunile se lărgesc abia cu o aparițiune însemnată, care arată în toată (goliciunea) sărăcia lor cele primite cu mulțumire până acuma, lucru ce diminuă esistința lor. Condițiunile de viață se schimbă din momentul în care pasă un mare artist
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și decisivamente prin Iffland. Între artiștii prezintelui, Seydelmann e reprezentantul ei propriu. Din deducțiunea noastră vom putea dezvolta cu preciziune trăsurile fundamentale atât a creațiunilor lui Iffland cât și a acelora a lui Seydelmann. Ba până și prejudițiul cumcă d. e. producțiunile lui Seydelmann nu ar fi decât producte a unei înțelegeri ingenioasă și pătrunzătoare până-n detalii, iar nu producte ale intuițiunei libere, își află deplina sa (esplicare) rezolvare în dezvoltarea noastră. Fără puterea creatorie de-a reda o viață întreagă și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
EminescuOpXIV 287} cunoaște această pozițiune a sa și de-aceea și simte îndatorirea de-a întrebuința o îngrijire deosebită în privința acestei părți a artei sale; într-asta publicul nu i-ar ierta neciodată o negligență. Cu toată mediocritatea întîmplătoare a producțiunilor, mai toți membrii împlinesc totuși această datorie impusă pregnant de cătră public, dătoria de-a fi curați de orce pronunție jenantă, nenațională. Într-asta privință e între actorii francezi o cultură formală și tehnică nemărginit mai întinsă decât la noi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de-a depărta, afară de lipsele ce se dovedesc că aparțin particularităților unui dialect, încă și acele elemente străine care nu lasă ca sunetul articulat să vină la îndreptățirea sa deplină. Căci daca în pronunție se amestecă un sunet netrebuincios întru producțiunea unui element de limbă, atunci această producțiune devine diformă și abătută din destinațiunea ei plastică. Asta-i rădăcina absolută a toată pronunția necorectă. Doctrina și cultura trebuie așadar să lucre-ntr-acolo ca să elizeze orce esces de felul acesta, spre
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]