9,149 matches
-
mai nimic. Toate atelajele agricole aduse de țărani în CAP cu ani în urmă nu mai existau demult și nu mai puteau fi restituite în natură. O altă lovitură a fost desființarea Gostaturilor și transformarea lor în societăți comerciale. Ferme productive până în 1989 au devenit ruine. Vitele fiind oferite pe mai nimic unor falși țărani care nu știau cum să le îngrijească și să le întrețină. S-au demarat tot felul de privatizări care mai de care mai păguboase pentru economia
1 UNDE EŞTI COMUNISMULE? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1423173740.html [Corola-blog/BlogPost/374744_a_376073]
-
încins/ apoi să te așezi credincios în cuvânt/ și să știi să aștepți ... așa se scrie poemul/ când fiecare cuvânt/ a devenit rugăciune.” Înapoi, în experiența vieții Experiența care a născut acest volum a fost din punct de vedere poetic, productivă și în același timp, a avut darul de a-l conduce pe autor într-o nouă dimensiune a vieții. Practic, tărâmul aflat sub semnul Isar i-a permis alegerea unui drum care ducea pe un alt tărâm, numit Isihia, care
SEMNUL ISAR DE THEODOR DAMIAN de OCTAVIAN CURPAŞ, PHOENIX, ARIZONA în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 by http://confluente.ro/_semnul_isar_de_theodor_damian.html [Corola-blog/BlogPost/367228_a_368557]
-
Da, cât timp cultura era un atribut al celor avuți, de regulă fără ocupație, care-și pierdeau timpul prin bodegi și saloane, deci puțin anterior perioadei la care se află acum planeta dumneavoastră. Toți cei care aveau o ocupație pragmatică, productivă erau considerați inculți, nu numai inginerii. În epoca atotputernicilor banului noțiunea de cultură a degenerat. Devenea cult omul care poseda „în rafturi” biblioteci, pe pereți pinoteci, sculpturi pe toate firidele etc., chiar dacă cărțile erau încă netăiate. Într-un cuvânt omul
MILENIUL 4 SĂNĂTATE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400658159.html [Corola-blog/BlogPost/370236_a_371565]
-
putea fi sancționată pecuniar sau chiar dată afară din serviciu. Se plătiseră multe mii de dolari pentru aducerea lui când junincile au ajuns la vârsta bună pentru gestație. Dorea să obțină de la ea o nouă generație de viței viguroși și productivi în carne și lapte, dacă va naște o vițelușă. O iubea ca pe un copil. Abia aștepta să vină acasă să-și vadă Fetița cum o numise cu dragoste. Între cele două ființe exista un atașament cum rar se vede
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1393143772.html [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
cu ce te ocupi, o făcu el pe neinformatul, cu toate că știa de la Mircea ce face în I.A.S. - Sunt șefa unei ferme de juninci aduse din Elveția. Se dorește la nivel de județ să se înlocuiască rasele autohtone, mai puțin productive atât la carne cât și la lapte, cu altele aduse din Țara Cantoanelor recunoscute în lume. Este o fermă experimentală, unde s-a dovedit că se pot adapta aceste rase la condițiile noastre de climă și hrană. Mircea nu era
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1393143772.html [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
cercetare teoretică), miza de ilustrare practică și miza didactică. I. În ordinea ideaticii, prinsă în capitolele „Interviul - recurs la memoria culturală” și „Argumentum”, se dezbat principalele poziții și opinii exprimate în legătură cu interviul și se delimitează un concept operațional flexibil și productiv. Elementelor acestuia li se dă convergență în raport cu o „gândire comunicațională” și în interiorul unei societăți „cucerită de comunicare” (cu expresii ale lui B. Miége - „Societatea cucerită de comunicare, Iași, Polirom, 2000). Interviul este definit ca „gen publicistic complex” al cărui ansamblu
GABRIELA RUSU-PĂSĂRIN: Actualitatea interviului, de Ştefan Vlădutescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriela-rusu-pasarin-actualitatea-interviului-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339285_a_340614]
-
X, la Ulmeni, 6 unități cu clasele I-VIII, 5 unități cu clasele I-IV si 10 unități preșcolare. Totodată, la școala de centru, existau 2 ateliere școlare, unul de lăcătușerie și altul de croitorie, in care se desfășura practica productivă de către elevii claselor a IX-a și a X-a. Baza materială a școlilor de pe cuprinsul comunei Ulmeni, în anul 1985, a fost estimată la 5.158.178 lei, din care clădiri in valoare de 4.099.902 lei, mașini
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1464327339.html [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
tomate. Sunt deosebit de frumoase. - Și la fel de gustoase. Le-am hrănit doar cu îngrășământ natural. Nimic chimic. Doar sunt medic și cunosc efectul chimicalelor asupra organismului. - Din nou vă mulțumesc și vă rog să mă scuzați că v-am întrerupt recreerea productivă. - Nu-i niciun deranj. La revedere. Săndica se simțea din ce în ce mai bine. Îi dispăruseră durerile de cap și nu mai avea amețeli, efecte ale comoției cerebrale. Doar când se ridica brusc din pat simțea cum se învârte camera cu ea, însă
COSMARUL ADEVARULUI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1404119389.html [Corola-blog/BlogPost/360013_a_361342]
-
tale nu iubește nimeni?!”(p.141). Un fel de Samsara sui-generis. În plan artistic, această luptă, această dezbatere continuă, această mascare a durerii, a disperării, a angoasei, sub (auto)deriziune bonomă, sub o grimasă ce mimează surâsul, sunt îndeajuns de productive. Așa cum identificăm “supratema singurătății” (după fericita formulare a lui Adrian Dinu Rachieru din Prefață), putem vorbi și de un supra-personaj, de un personaj-tip, global, de omul “prozoesemelor” - insul saturat de “nonsensul viețuirii” (p. 111), ce își duce existența neliniștită
EUGEN DORCESCU, PROZA UNEI LUMI INTERMEDIARE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1425092166.html [Corola-blog/BlogPost/374703_a_376032]
-
de la prune, E pentru omul zgârcit, Prea avar și pricopsit. Dar demersul meu artistic, Chiar de e puțin caustic, Se termină c-o-ntrebare: Cum se cheamă acela care Fructele iradiază, Sămânța o estompează, Ca să nu scape, pe bune, Sâmburi productivi în lume? 15.01.2015 Foto: tablou de Abdessadeq Kaoui EL Kaoui Referință Bibliografică: Perjarul / Gabriel Todică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1476, Anul V, 15 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriel Todică : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
PERJARUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1421350600.html [Corola-blog/BlogPost/370299_a_371628]
-
Să înțelegem că romii cortorari sunt niște tipi relaxați care nu muncesc deloc? Păi atunci cine mai face căldările? Că tot doamna Tesăr specifică meseria lor de căldărari. Dacă fac munca grea de căldărărie, mai sunt buni romii de sex productiv de băieți? Că scrie că romii consideră nașterea de fete o tragedie, și cică țigăncile se duc la doctor și dacă află că au fete , avortează. O fi, dar chiar toate fac așa? Și băieții ăia toți cu cine se
CĂTĂLINA TESĂR A SCRIS UN ARTICOL OFENSATOR EDITAT DE YARON MATRAS de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497560595.html [Corola-blog/BlogPost/381508_a_382837]
-
condițiile în care, în străinătate, sunt decontate în diferite procente până și pompele fără fir. „Prognosticul de viață este foarte bun, dacă tratăm diabetul corect. Dacă statul ar investi în acești copii, s-ar asigura că ei ajung niște adulți productivi, nu o povară”, spune Mihaela Vlaiculescu.
„Copilul meu începuse să bea multă apă și era foarte obosit”. O poveste reală despre un diagnostic, familii care „mută munții” și oameni buni care-i ajută by https://republica.ro/zcopilul-meu-incepuse-sa-bea-multa-apa-si-era-foarte-obosit-o-poveste-reala-despre-un-diagnostic-familii [Corola-blog/BlogPost/338090_a_339419]
-
umane și sociale, desfăcând răul ori binele unei societăți aflate în derivă, nu în scop vindicativ ori pentru o simplă etalare ci ca formă de luptă împotriva carențelor unei lumi aplecată pe o pantă greșită. În „Puterea destinului”, pe parcursul unei productive dramatizări a acțiunii, adică 148 de pagini aproape în exclusivitate de dialoguri, aflându-ne astfel în fața unui scenariu inedit, ușor de parcurs, stârnind curiozitatea următoarei file, autoarea biciuiește fără milă moravurile unei societăți imunde. Cu un condei strașnic mânuit, în
DESLUŞIREA DESTINELOR UMANE ÎN ROMANELE „PUTEREA DESTINULUI” ŞI „DINCOLO DE TIMP” DE RODICA ELENA LUPU de ELIZA ROHA în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Eliza_roha_1400461601.html [Corola-blog/BlogPost/349864_a_351193]
-
putea fi sancționată pecuniar sau chiar dată afară din serviciu. Se plătiseră multe mii de dolari pentru aducerea lui când junincile au ajuns la vârsta bună pentru gestație. Dorea să obțină de la ea o nouă generație de viței viguroși și productivi în carne și lapte, dacă va naște o vițelușă. O iubea ca pe un copil. Abia aștepta să vină acasă să-și vadă Fetița cum o numise cu dragoste. Între cele două ființe exista un atașament cum rar se vede
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ploaia_care_ucide.html [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
cu ce te ocupi, o făcu el pe neinformatul, cu toate că știa de la Mircea ce face în I.A.S. - Sunt șefa unei ferme de juninci aduse din Elveția. Se dorește la nivel de județ să se înlocuiască rasele autohtone, mai puțin productive atât la carne cât și la lapte, cu altele aduse din Țara Cantoanelor recunoscute în lume. Este o fermă experimentală, unde s-a dovedit că se pot adapta aceste rase la condițiile noastre de climă și hrană. Mircea nu era
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ploaia_care_ucide.html [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
sectoarelor pe care le controlează, documentele Marietei au fost lăsate în seama șefului de echipă, un necunoscut pentru ea. La prima vedere părea un domn în adevăratul sens al cuvântului. În întreprindere se instalase o stare de alertă generală, sectoarele productive funcționau strună, iar prin birouri dispăruse râsul și chicotelile funcționarelor mai sturlubatice. * De câteva zile controlul era în toi. Zilnic, la finele programului, se făcea bilanțul constatărilor și, ca de fiecare dată și acum, spre satisfacția tuturor, rezultatele păreau pozitive
FRAGMENT PROZĂ SCURTA DIN VOL. „LA VÂRSTA SENECTUȚII” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494255826.html [Corola-blog/BlogPost/372057_a_373386]
-
române postdecembriste (?!), se trudesc, de mama focului, să înlocuiască geniul cu scatologicul, întru impunerea, „triumfală”, de „canoane europene”, culturii și învățământului românesc ! Nu, mersi de așa podoabe: eu îl prefer pe profesionistul, onest, profund intuitiv și inteligent, chiar dacă nu prea „productiv editorial”! Pentru că pot avea încredere în opinia lui critică (păstrată într-o obiectivitate, încă, relativ „olimpiană”!) - și încă pot spera, prin el, că se va crea o „școală” de critică (mult viitoare!), care să măture, energic și ferm, „munții peste
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_vranceni_de_ieri_si_de_azi_mircea_dinutz.html [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
relativ „olimpiană”!) - și încă pot spera, prin el, că se va crea o „școală” de critică (mult viitoare!), care să măture, energic și ferm, „munții peste munți” de impostură, care sufocă, azi, cultura românească autentică tocmai din pricina acelor mult prea „productivi editorial”, întru malonestitate și spirit de cumetrie și de iarmaroc balcanic! Mircea Dinutz a știut să spună „NU!”, a știut când să refuze (cu eleganță fermă și noblețe, chiar cu prețul „de a-și duce crucea în provincie, cu distincție
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_vranceni_de_ieri_si_de_azi_mircea_dinutz.html [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
se așează și aliniază, cu multă competență, probitate intelectuală și morală, respect și onoare, în rândul dogmaticienilor români, conținutul cărții fiind expresia unui cuget clar și limpede, a unor convingeri ferme și a afirmării unor opinii personale dintre cele mai productive, competente și eficiente Acum, în încheierea acestei umile recenzii, îi dorim, cu toții, distinsului autor, pe care-l (re)cunoaștem și admirăm în mod deosebit, să aibă parte, în continuare, de mult spor și multe împlinirii, pentru finalizarea, cu real succes
CRISTINEL IOJA, O ISTORIE A DOGMATICII ÎN TEOLOGIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ, EDITURA PRO UNIVERSITARIA, BUCUREŞTI, 2013, 622 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Recenzie_cristinel_ioja_o_i_stelian_gombos_1390901988.html [Corola-blog/BlogPost/347715_a_349044]
-
solicitării Societății Maghiare de Geologie, Ministerul Economiei și Industriei împuternicește frații Hoffman, care în anul 1859 revin în Valea Jiului pentru a face noi prospecțiuni geologice și cercetări aprofundate privind existența, calitatea și rezerva de cărbune din zăcămintele aflate în straturile productive. În urma concluziilor desprinse din cercetările efectuate, în anul 1870 Karol Hoffman semnează lucrarea sa „Kohlenbecken des Zsylthales”, în care stabilește jaloanele stratigrafice și cele de imagine geologică de ansamblu, cu precădere asupra formațiunilor de cărbune din straturile productive. La rândul
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1446850701.html [Corola-blog/BlogPost/359973_a_361302]
-
în straturile productive. În urma concluziilor desprinse din cercetările efectuate, în anul 1870 Karol Hoffman semnează lucrarea sa „Kohlenbecken des Zsylthales”, în care stabilește jaloanele stratigrafice și cele de imagine geologică de ansamblu, cu precădere asupra formațiunilor de cărbune din straturile productive. La rândul său, Rafael Hoffman, preocupat de calitatea și de capacitatea de cocsificare a cărbunilor de Valea Jiului, după studiile și cercetările efectuate a tras concluzia că, cărbunele din vestul bazinului, ce se întinde între Paroșeni și Uricani, este un cărbune
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1446850701.html [Corola-blog/BlogPost/359973_a_361302]
-
românește în el; iar dansurile țigănești din zona românească șunt nemaipomenit de dinamice. Am dansat o mare varietate de dans românesc în Ansamblul Artistic "Ciprian Porumbescu"din Suceava unde am evoluat ca si solist dansator, a fost o perioda foarte productivă și frumoasă în același timp. Cred că nu există o altă țară din Europa care să aibă o așa mare varietate de dansuri că și România, si asta pentru că trăim la confluenta culturilor vest/est care se intalnesc și amestecă
IN PASI DE DANS ... de MARA CIRCIU în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/In_pasi_de_dans.html [Corola-blog/BlogPost/361451_a_362780]
-
scară umană, și nu un progres nesăbuit, de dragul progresului; hiperindividualismul este înlocuit de personalism, în care interesul personal este urmărit cu responsabilitate și armonizat cu cel al comunității. Și, în al treilea rând, economia civică propune răspândirea largă a proprietății productive sub forma unor entități mici și mijlocii care funcționează "în rețea"sau în asociație unele cu altele. Numele de distributism, sub care mai este cunoscut modelul, nu înseamnă "distribuirea bunăstării/bogăției"din modelul socialist, ci distribuirea proprietății productive (aici intră
„ROMÂNIA SĂ ÎNCETEZE SĂ MAI APLICE MODELE DIN IMPORT!“ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 by http://confluente.ro/Ovidiu_hurduzeu_crede_ca_ascetismul_ortodox_este_un_antidot_impotriva_consumismului_american_romania_sa_inceteze_sa_mai_aplice_modele_din_import_.html [Corola-blog/BlogPost/344342_a_345671]
-
a proprietății productive sub forma unor entități mici și mijlocii care funcționează "în rețea"sau în asociație unele cu altele. Numele de distributism, sub care mai este cunoscut modelul, nu înseamnă "distribuirea bunăstării/bogăției"din modelul socialist, ci distribuirea proprietății productive (aici intră și cunoștințele, și creditele ieftine destinate producției). Nu este vorba numai de o schimbare de model economic, ci de o întreagă paradigmă socială și culturală. Modelul nu este "de import", deși a fost teoretizat, la începutul secolului al
„ROMÂNIA SĂ ÎNCETEZE SĂ MAI APLICE MODELE DIN IMPORT!“ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 by http://confluente.ro/Ovidiu_hurduzeu_crede_ca_ascetismul_ortodox_este_un_antidot_impotriva_consumismului_american_romania_sa_inceteze_sa_mai_aplice_modele_din_import_.html [Corola-blog/BlogPost/344342_a_345671]
-
să își construiască viața în jurul acestor lucruri, să aibă productivitate și pricepere. Și dacă pentru 15 euro sunt aproape 8 GB Internet 4G, minute și sms nelimitate, asta îți permite să să faci lucrurile de care ai nevoie, să fii productiv, fără să ai motive de îngrijorare. Nu văd care este problema. Spuneți că unul din pilonii strategici ai dezvoltării companiei pe care o conduceți este conținutul, pe care să-l oferiți clienților. Clienții noștri consumă mult video, care provine din
„Este incredibil ce se va întâmpla. Va fi revoluționar...” Viitorul, după Ravinder Takkar, CEO Vodafone România by https://republica.ro/zeste-incredibil-ce-se-va-intampla-va-fi-revolutionar-viitorul-dupa-ravinder-takkar-ceo-vodafone-romania [Corola-blog/BlogPost/339117_a_340446]