614,058 matches
-
viață. Această compatibilitate este asigurată prin folosirea perspectivelor arhetipale din Teoria Culturală. Cunoașterea metodologiei ACV îngăduie achiziționarea unor competențe procedurale de tip ‘know how’ pentru dezvoltarea durabilă. Un produs industrial are asociat și impactul ambiental descris în studiul ACV al produsului (firește, în condițiile în care studiul nu a fost distorsionat prin malpraxis). Analiza pe ciclul de viață al produsului este instrumentala. Gândirea artefactelor industriale pe ciclul de viață a devenit parte a felului în care conceptualizam chestiunile ambientale, și calea
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
procedurale de tip ‘know how’ pentru dezvoltarea durabilă. Un produs industrial are asociat și impactul ambiental descris în studiul ACV al produsului (firește, în condițiile în care studiul nu a fost distorsionat prin malpraxis). Analiza pe ciclul de viață al produsului este instrumentala. Gândirea artefactelor industriale pe ciclul de viață a devenit parte a felului în care conceptualizam chestiunile ambientale, și calea pe care abordăm gestionarea problemelor ambientale. Analiza pe ciclul de viață este parte dintr - un weltanschauung post-modern. Analiza pe
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
-i clarificarea și continuarea temelor Agendei 21-, dezvăluie că o națiune devine bogată numai când stăpânește perfect cele trei tipuri de cunoaștere. Instrumentele de analiză ambientală care încorporează aspecte foarte distincte ale cunoașterii, așa cum este Analiza ciclului de viață al produselor, percepută de cercetătorii domeniului ca fiind “fascinantă și sofisticată”, este instituționalizata în proiectul dezvoltării durabile. Strategia IPP adopta această cultură organizațională în parcurile industriale. Metodologia pentru ‘etichetele ecologice’ și metodologia ExternE pentru energie se bazează pe ‘metodologia caii de impact
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
sunt concepte abstracte, fără valoare monetară pentru simplul motiv că sunt concepte neprețuite. Ecologia Industrială este incontestabil o disciplină academică. Însă dorește să participe și la ‘cultura populară’, cel puțin prin validarea științifică a “etichetelor ecologice” din publicitate, aplicate pe produsele și serviciile oferite de industrii. Etichetele ecologice creează dimensiunea transversala prin care organizația economică este legată de piață. Eticheta ecologică pentru publicitatea unui produs nu este un exemplu de vulgarizare a științei, ci de divulgare a științei. Se considera că
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
și la ‘cultura populară’, cel puțin prin validarea științifică a “etichetelor ecologice” din publicitate, aplicate pe produsele și serviciile oferite de industrii. Etichetele ecologice creează dimensiunea transversala prin care organizația economică este legată de piață. Eticheta ecologică pentru publicitatea unui produs nu este un exemplu de vulgarizare a științei, ci de divulgare a științei. Se considera că Ecologia Industrială poate fi realmente implementată că știința a dezvoltării durabile, numai dacă „piratează” codurile culturii populare. Faconda stereotipurilor din cultura populară degenerează frecvent
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
degenerează frecvent în taxonomia maniheista, unde inventarul existențial este clasificat în Bun (‚Good’) și Rău (‚Evil’). Etichetele ambientale și gestionarea ambientală a organizațiilor, economice sau nu, încearcă să producă o congruenta de semnificații între adjectivele Ecologic și Bun, pentru orice produs, serviciu, ori comportament cetățenesc respectuos față de valorile mediului înconjurător. Ca tip particular de analiză a sistemelor, Ecologia Industrială ne forțează să traversam mai multe frontiere existente între Biosferă, Geosfera (aerul, apele, solul și subsolul) și Antroposfera. Apoi, prin focalizarea declarată
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
poate că în esență să, ce nu aparține ‚mitului fatalist’ al relației om-natură, “Ecologia Industrială” este mai mult decât o simplă știință. Căci, prin principiul ei fundamental : „Din leagăn până la mormânt” („From the cradle to the grave”), adică din „baptisteriul” produselor industriilor (care nu mai sunt ‚produse industriale’ în sens clasic), și până la momentul lor „sepultural” -depozitul ambiental, groapă ecologică, incineratorul, sau buclele de reciclare totală din parcurile industriale cu tehnologie simbiotica-, “Ecologia Industrială” edifica o arhitectură ontologica a noilor artefacte
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
nu aparține ‚mitului fatalist’ al relației om-natură, “Ecologia Industrială” este mai mult decât o simplă știință. Căci, prin principiul ei fundamental : „Din leagăn până la mormânt” („From the cradle to the grave”), adică din „baptisteriul” produselor industriilor (care nu mai sunt ‚produse industriale’ în sens clasic), și până la momentul lor „sepultural” -depozitul ambiental, groapă ecologică, incineratorul, sau buclele de reciclare totală din parcurile industriale cu tehnologie simbiotica-, “Ecologia Industrială” edifica o arhitectură ontologica a noilor artefacte - produse ce nu sunt detrimentale pentru
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
industriilor (care nu mai sunt ‚produse industriale’ în sens clasic), și până la momentul lor „sepultural” -depozitul ambiental, groapă ecologică, incineratorul, sau buclele de reciclare totală din parcurile industriale cu tehnologie simbiotica-, “Ecologia Industrială” edifica o arhitectură ontologica a noilor artefacte - produse ce nu sunt detrimentale pentru om ori pentru ecosistemele planetei. Aceste reprezentări ale ’ontologiilor de artefacte’ din industrii și servicii pot furniza în ultimă instanță argumentele și vocabularul ideologic primar pentru construirea predicatelor necesare supraviețuirii noastre ca specie alături de alte
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
prânz ca să-ți spun cine ești; înlocuim mâncarea cu gândurile și avem fix aceeași situație. Chimie, biochimie. Iar “viziunile” sfinților și toate celelalte nu sunt decât efectele unei diete prelungite pe un fond de hipersensibilitate nervoasă. “Imaterialul” este TOT un produs - al materialului! Asta este filosofia mea prozaica, indiferent ce spun unii și alții. Ce, credincioșii sunt destabilizați de argumente raționale? Ei, tot așa nici eu nu sunt destabilizat de “ipoteza Dzeu”: pur și simplu, nu o iau în calcul! (intru
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
lesnicios" și cu o conotație clar pozitivă: "această bară permite accesul facil la cele mai uzuale opțiuni ale browserului" (mihai-dan.go; exemplul acesta și cele care urmează sînt culese din Internet); "sistemul asigură suportul necesar ghidării utilizatorului și navigarea în cadrul produsului prin intermediul unui dialog facil și prietenos" (ici.ro); "un instrument software complet, facil și chiar ieftin (domino.kappa.ro); "mentenanță (sic!) și suport tehnic facil" (microsoft.com/romania). Răspîndirea termenului e susținută de existența familiei sale lexicale: verbul a facilita
Facil de zis... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14700_a_16025]
-
oamenii viitorului vor fi din ce în ce mai puțin aplecați spre trecut. Acum 700-800 de ani, era posibil să-ți întemeiezi cultura pe gândirea mai veche de o mie de ani a anticilor. Cei ce vin cred că vor consuma în primul rând produsele simbolice ale epocii lor, nu ce le lăsăm noi. - Ați scris, cu mulți ani în urmă, un text în care arătați de ce nu puteți pleca din această țară. Pentru că ați investigat atent realitatea cotidiană românească (și nu ați privit-o
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
ale felului în care dl Constantinescu a devenit candidatul unic al CDR, e dezamăgitor că fostul președinte o atacă tocmai pe Ana Blandiana în memoriile sale. Ajung astfel la miezul memoriilor sale. Dl Constantinescu se crede și azi un ales, produsul opoziției care avea nevoie de un președinte care nu putea fi decît Emil Constantinescu. Nu-i chiar așa, ca să nu zic mai mult. După părerea mea, memoriile dlui Constantinescu ar fi trebuit să aibă alt punct de plecare, deloc mesianic
Opera domnului Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14706_a_16031]
-
este garajul cu cel mai înalt nivel de comfort al utilizatorului, deoarece cu sistemul automat tot ceea ce trebuie să faci este să îți parchezi mașina" (klaus.ro). Grafia circulă de la un text la altul, și e de găsit la destule produse și situații autohtone: "Hotelul este recomandat turiștilor cu exigențe ridicate în cea ce privește condițiile de comfort" (arrow.softex.nt.ro/ mamaia); "stare impecabilă, an: 1978, comfort: 10%, siguranță: 10%, albastră, reparație kapitală (sic!), elemente caroserie-motor 1310" (eanunt.ro/masini second-hand
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
asupra unuia dintre aspectele pentru a caror descriere comparația între mai multe limbi mi se pare utilă: integrarea morfologica manifestată prin atribuirea altor desinențe de plural decît cele engleze. Fenomenul e foarte evident în română, mai ales datorită alternantelor fonetice produse inevitabil de desinența -i: bos / boși, steward / stewarzi, racket / rackeți. Se produc astfel forme hibride, în care tendința de a păstra scrierea și pronunția din limba de origine intra în conflict cu necesitatea de a accepta regularitățile morfologice ale sistemului
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
caprele "altora", nu "a mea"; cu parte din salariul unui parlamentar sau din firimiturile risipite de "cei mai bogați zece" din România s-ar putea construi - repede! - adăposturi pentru aceste ființe, fără să fie nevoie să apelăm la vânzarea delicioaselor produse "Jacobs" pentru a-i ajuta pe "copii" - care, "nu uitați: Casă de copii nu e acasă", cea mai mare inepție ori crimă difuzată prin "televiziunea publică" atâta vreme cât nu se oferă realmente "altceva" pe scară largă și cât timp sloganul se
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
lui Baudrillard, ci mai de-graba pentru a se împlini o ironie divină. Transformat în propriul clișeu, cîrtitorul de serviciu va înceta în curînd să mai scandalizeze, afirmațiile sale își vor pierde cu timpul forță de impact etic, devenind niște produse strict estetice. Iar gradul de excelență al acestor produse de-pinde de capacitatea autorului de a se dedubla, de a se privi pe șine de la o distanță ludica și a face literatura cu propriile umori incontinente. Deocamdată, Umbral se descurcă binișor
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
împlini o ironie divină. Transformat în propriul clișeu, cîrtitorul de serviciu va înceta în curînd să mai scandalizeze, afirmațiile sale își vor pierde cu timpul forță de impact etic, devenind niște produse strict estetice. Iar gradul de excelență al acestor produse de-pinde de capacitatea autorului de a se dedubla, de a se privi pe șine de la o distanță ludica și a face literatura cu propriile umori incontinente. Deocamdată, Umbral se descurcă binișor. Curios este că biograful atribuie personalității de care se
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
Vaculovski, în romanul "Pizdeț", este infinit mai puțin grijuliu decît autoarea "Legăturilor bolnăvicioase". O scriere imatură, complet necenzurată (și în sensul rău al cuvîntului - a se înțelege scriere necontrolată) însă infinit mai simpatică. Literatura sa este clar underground, este un produs al culturii de acest tip, dezvăluie pasiunea unui tînăr pentru cultura (unii îi spun subcultură) anilor '90 mai ales. Romanul reface un traseu de tip Trainspotting - experiența unui tînăr dependent de droguri. Toată povestea este alcătuită din clișeele culturii underground
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
nu ai și pretenții literare, cît timp nu publici și nu scrii, totuși, în "caiețel". Deocamdată Alexandru se pune la punct cu "bibliografia", una extrem de interesantă - aflat deja la a doua carte riscă să rămînă pe veci hipnotizat de aceste produse culturale "halucinogene". Cecilia Ștefănescu, Legături bolnăvicioase, Editura Paralela 45, Colecția Debut, 2002, 128 pag. Alexandru Vaculovski, Pizdeț, Editura Aula, Colecția "Frontiera", 2002, 128pag.
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
virtualia.org); "Consumismul românesc" - eseu umoristic de H. Gârbea etc. Din exemple se poate deduce existența unui subsens influențat probabil de sinonimia de consum = comercial, legat deci nu atît de mania cumpărării, cît de lipsa de valoare artistică a unor produse culturale: "divertisment și valoare în consumism cultural", "cohortă de pelicule de "consumism comunist"" (Observator cultural). Sînt destule atestări și pentru consumerism: "neîncrederea față de consumerism" (orizontliterar.ro); "manelele trimit automat la consumerism" (Monitorul de Brașov, 26.07.2001); "consumerism și românism
"Consumism" / "consumerism" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14851_a_16176]
-
de fantome (telemediatice) care ne bântuie realitatea. Este de amintit, mai întâi, tradiția (e drept că firavă) a criticii de televiziune, dinspre textul scris, care s-a înfiripat și la noi în ultimii ani. Și apoi, mai există și minoritatea produselor culturale care adaugă la portretul monstruos al televizunii tușe mai blânde, dându-i acesteia chipuri / închipuiri mai umane. O asemenea emisiune rulează la Analog TV din Timișoara. Se numește, cum am mai spus-o, A Cincea Roată și este un
Spectacolul (de la A Cincea Roată) trebuie să continue! by Cristian Pătrășconiu () [Corola-journal/Journalistic/14860_a_16185]
-
asemenea emisiune rulează la Analog TV din Timișoara. Se numește, cum am mai spus-o, A Cincea Roată și este un talk-show cultural. Cu argumente, de la cele statistice până la cele analitice, emisiunea cu pricina este, de departe, cel mai valoros produs cultural de televiziune pe care îl avem la ora actuală. De talia și de calitatea Seratelor TV ale lui Iosif Sava și a Profesiunii... sale a lui Nicolae Manolescu (adevărați "părinți fondatori" pentru talk-show-urile culturale moderne în România și, totodată
Spectacolul (de la A Cincea Roată) trebuie să continue! by Cristian Pătrășconiu () [Corola-journal/Journalistic/14860_a_16185]
-
Stalin, Troțki, Stefan Zweig (...); mulți alții care prelungeau dialogurile, discuțiile, taclalele pînă peste limitele suportabilului. La doi pași era Hofburgul, reședința bătrînului împărat, a prea bătrînului împărat care se pregătea să sărbătorească șapte decenii de domnie" (p. 378). El însuși produs cultural al �Mitteleuropei periferiilor" Cornel Ungureanu își privește cu iubire �personajele", chiar și atunci cînd știe despre ele că au luat-o pe drumuri aberante sau au semnat pactul cu diavolul. Viena începutului de secol este un loc al marilor
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
nu vrea să mai fie sîcîit de examene de grad îi trage un doctorat cu cine știe ce îndrumător care are dificultăți cu ortografia și se lipește de vreo comisie de universitari semialfabetizați în domeniul lor. Dacă îi spui ceva unui asemenea produs doctoral, îți dă cu patalamaua peste ochi și te pune să-i ceri scuze că ți-a luat vederea. Dar exemenele de grad! Ce odisee a plocoanelor!! Dacă ar avea doar un pic de curiozitate, d-na Andronescu ar putea
Uimiri de ministru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14962_a_16287]