449 matches
-
singurii ... EA: Cumplit mă chinuiesc amintirile, dar ... se pare că nu mai am cale de întoarcere. EL: Nu mai plânge, pentru că am deplâns destul faptele bestiilor care au trimis omenirea în neant. EA: Care mi-au răpit cunoscuții și au profanat mormintele celor dragi. EL: Lasă, că și eu am pierdut totul. EA: Totul? Ce vorbe mari! Pământul a pierdut viața rațională. EL: Dar, iată că este seară, să ne pregătim pentru ziua de mâine. (Întuneric) PARTEA a III-a Acțiunea
PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
-
am programat pentru vizită, dar îmi încerc norocul: poarta din lemn masiv nu este încuiată! Doi lei din piatră străjuiesc intrarea principală, în timp ce niște ciori cu pene de culoare albastru închis (specie tipic coreeană), domiciliate în copacii din jur, croncăne, profanând atmosfera solemnă. Impresie de curte de țară, dar pavată, nicidecum mocirloasă. Vegetație mixtă, rășinoase și foioase încă verzi. Diverse acareturi care nu par în paragină, dând senzația că sunt locuite (încălțări la o ușă și rufe întinse la uscat pe
CRĂCIUN ÎN ASIA – FRAGMENTE DIN REPORTAJUL ILUSTRAT “COREEA DE SUD (2003 – 2004)”, AFLAT ÎN VOLUMUL “CĂLĂTORII ŞTIINŢIFICE ÎN AFARA EUROPEI” de DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie [Corola-blog/BlogPost/362526_a_363855]
-
am programat pentru vizită, dar îmi încerc norocul: poarta din lemn masiv nu este încuiată! Doi lei din piatră străjuiesc intrarea principală, în timp ce niște ciori cu pene de culoare albastru închis (specie tipic coreeană), domiciliate în copacii din jur, croncăne, profanând atmosfera solemnă. Impresie de curte de țară, dar pavată, nicidecum mocirloasă. Vegetație mixtă, rășinoase și foioase încă verzi. Diverse acareturi care nu par în paragină, dând senzația că sunt locuite (încălțări la o ușă și rufe întinse la uscat pe
DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/362527_a_363856]
-
am programat pentru vizită, dar îmi încerc norocul: poarta din lemn masiv nu este încuiată! Doi lei din piatră străjuiesc intrarea principală, în timp ce niște ciori cu pene de culoare albastru închis (specie tipic coreeană), domiciliate în copacii din jur, croncăne, profanând atmosfera solemnă. Impresie de curte de țară, dar pavată, nicidecum mocirloasă. Vegetație mixtă, rășinoase și foioase încă verzi. Diverse acareturi care nu par în paragină, dând senzația că sunt locuite (încălțări la o ușă și rufe întinse la uscat pe
DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/362527_a_363856]
-
oferim enoriașilor și cititorilor noștri, într-o vreme în care mass-media, pe toate canalele sale, oferă cu totul alte modele. B. Cărți în curs de apariție: 17. Bibliografia Revistei ,,Mitropolia Olteniei”(1948-2008) 18. Chemări la Domnul, vol. IX; 19. Mânăstirea profanată; 20. Mitropolitul Bartolomeu-Valeriu Anania, așa cum l-am cunoscut; 21. Mitropolitul Nestor Vornicescu, așa cum l-am cunoscut; 22. Mitropolitul Antonie Plămădeală, așa cum l-am cunoscut; 23. Nunta din Transilvania; 24. Proverbe religioase românești; 25. Religia și proverbul românesc; 26. Scrisoare pastorală
OFERTĂ DE CARTE (23) NOIEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368579_a_369908]
-
acestui manuscris și sperăm că el va intra în circuitul științific și-n atenția istoricilor și a marelui public. B. Cărți în curs de apariție: 24. Maerean, Gr., Chemări la Domnul, ediția a II-a, vol. VI-VIII 25. Mânăstirea profanată; 26. Mitropolitul Bartolomeu-Valeriu Anania, așa cum l-am cunoscut; 27. Mitropolitul Nestor Vornicescu, așa cum l-am cunoscut; 28. Mitropolitul Antonie Plămădeală, așa cum l-am cunoscut; 29. Nunta din Transilvania; 30. Dicționarul proverbelor religioase românești, vol. II-IV; 31. Religia și proverbul românesc
OFERTĂ DE CARTE (25) FEBRUARIE 2017 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368603_a_369932]
-
îi va determina să se străduiască și ei să atingă un nivel cât mai înalt de sfințenie în propria lor viață, scopul nostru va fi atins. B. Cărți în curs de apariție: 19. Chemări la Domnul, vol. IX; 20. Mânăstirea profanată; 21. Mitropolitul Bartolomeu-Valeriu Anania, așa cum l-am cunoscut; 22. Mitropolitul Nestor Vornicescu, așa cum l-am cunoscut; 23. Mitropolitul Antonie Plămădeală, așa cum l-am cunoscut; 24. Nunta din Transilvania; 25. Proverbe religioase românești; 26. Religia și proverbul românesc; 27. Scrisoare pastorală
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
batjocorit toți cei care au vrut: Patronii, când ne-au făcut pe noi argați, Te-au înșelat pe față, ca Iuda c-un sărut, Te-au vândut săracă, la străini bogați. Au venit și ăia ca să se înfrupte, Să te profaneze c-un sărut ateu. Te-au amăgit cu niște haine rupte Și te-au trecut pe listă, ca viitor muzeu. Te-au aruncat în șanțuri pline cu noroaie. Vorbe de ocară mândri îți trântesc. Nici milă n-au când ape
NIMENI NU TE MAI VREA ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363644_a_364973]
-
Acasa > Strofe > Timp > ÎN IERNI TÂRZII... Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Ce iarnă zgârcită, fără zăpadă, mi se cuibărește în oase! Și ce dureri reumatice îmi profanează osuarul! Dar ce se vor face ele, bietele-mi oase, când se vor dezgoli de mine, de tot, în iarna cea lungă, în era mea glaciară? Noroc însă (ce noroc pe ele!) că nu vor rămâne afară!... Ce rânduială ciudată
ÎN IERNI TÂRZII... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363680_a_365009]
-
uliți, cu veselia colindătorilor. Stelele lui sunt în cinci colțuri ca și pe stindardul comuniștilor, ca pe flamurile islamiștilor. De altfel am aflat că în tradiția creștină abia prin secolul al VI-lea a fost adoptată Steaua lui David, simbol profanat peste un secol și jumătate de naziști și interzis astăzi în școli și locuri publice, pentru neîndoiosul și hidosul motiv că omul sfârșitului de veac și de istorie nu se mai vrea înfrățit cu cerul, nu mai caută fața lui
CU GÂNDUL LA BETHLEEM de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349662_a_350991]
-
invidia și ura sa împotriva omului, care are posibilitatea sfințeniei, desăvârșirii și se reflectă în deosebi în patimile minții și ale cugetării (părerea de sine, lauda, întunecarea, rătăcirea, înșelarea). Durerea de la oameni, provine din rândul celor care calomniază, hulesc, defăimează, profanează și prigonesc aproapele. Durerea din firea noastră căzută, se ivește în general din patimile trupești înscăunate în inima noastră (desfrâu, nedreptate, lăcomie, lene, iubire de arginți...) Aceste cause fundamentale ale suferinței și durerii, traversează istoria omenirii de la un capăt la
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
noastre, cunoscând că totul este prin Pronia Sa, spre folosul nostru. Suferința își are o natură spirituală, exterior-interioară, mai întâi Dumnezeu, apoi aproapele și abia pe urmă eul, pe când durerea este doar interioară. Suferința înnobilează, purifică, înalță, durerea degradează, înrobește, profanează. Absența pocăinței conduce la apariția groazei. Suferința este râvna neobosită care dezmoștenește tristețea durerii. Suferința e viața spiritului, iar durerea e moartea trupului și a sinelui. În Suferință nu te afli niciodată singur, ai alături pe Dumnezeu, pe Sființii și
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
și-a jucat marea sa carte: Ateismul, marxismul, bolșevismul, dându-și atestatul în definirea nimicirii, când ura s-a întețit în aproapele, s-a intensificat în dușman, s-a cuibărit în prieten; schimonosind frumosul, amputând mădularele binelui, paralizând hegemonia dreptății, profanând cununa adevărului, când Statul ateu a răsturnat valorile, virtuțiile, ordinea, omul, Națiunea promovând ignoranța, mojicia, bădărănismul, mârlănia crasă, hoția, corupția, lichelismul, parvenitismul, cameleonismul, bigotismul, demagogia, șarlatanismul, erezia, sectele, violența, calomnia, teroarea, înșelarea, tortura, manipularea, crima, apostazia, genocidul, hrănind monstrul numit
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
mai întâi duhovnicește[7] și apoi să se preocupe de cele ale mesei. Mai mult decât atât, frumusețea miresei lui Iisus Hristos, adică Biserica Sa cea Sfântă - Cetatea pe care nici porțile iadului nu o vor birui, o batjocoresc, o profanează, o pângăresc și o desacralizează.[8] În nebunia exprimării lor îi determină pe oameni să se scârbească de Ea, ca nimeni să nu își mai dorească o asemenea mireasă, care, de fapt, este propria noastră mântuire. În acest fel procedează
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
care venise în grabă la Ierusalim de frica represaliilor, și acesta îi povesti cum trupul prefectului gărzii pretoriene fusese tras cu căngile pe treptele infamiei după ce fusese strangulat, iar apoi târât pe Scara Lacrimilor undeva lângă apele învolburate ale Tibrului. Profanat de oamenii lui Naevius Cordius Sertorius Macro, și lăsat câteva zile acolo în văzul tuturor, corpul neînsuflețit a lui Seiano fu în cele din urmă, aruncat în apă. La aflarea veștii, Ponțiu Pilat se cutremură, crezând că îi venise și
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL DOILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349818_a_351147]
-
ianuarie 1418. Trupul său neînsuflețit a fost adus de la Curtea de Argeș (unde erau îngropați înaintașii săi) și înmormântat la Mănăstirea Cozia la 4 februarie, în „cea mai frumoasă biserică de pe atunci”. Dar vitregiile istoriei au făcut ca mormântul domnitorului să fie profanat în mai multe rânduri. Oricum, locul său de veci a fost inițial ca un sarcofag egiptean, lucru mai puțin obișnuit pentru tradiția locului, dar folosit la monumentele funerare medievale din Apus. A doua pisanie, al cărei text ni s-a
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
înfățișarea unui sarcofag egiptean, unic între toate mormintele boierești și domnești din țara noastră, dar caracteristic pentru forma mormintelor apusene medievale, întrebuințate obișnuit în secolele XII-XV. Pe mormânt s-a pus o piatră mare care a fost distrusă, mormântul fiind profanat de mai multe ori. În vara anului 1821, după uciderea lui Tudor Vladimirescu și înfrângerea eteriștilor de către turci, Alexandru Ipsilanti, urmărit de turci s-a refugiat la Mănăstirea Cozia. Mănăstirea și familiile care și-au găsit adăpost aici devin pradă
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
și familiile care și-au găsit adăpost aici devin pradă turcilor, care au dat foc mănăstirii, au dezgropat mormintele Voievodului Mircea cel Bătrân și ale altor domni, crezând că vor găsi în ele comori ascunse și au comis toate grozăviile, profanând bisericile și picturile. Peste un veac, prefectul județului Vâlcea anunță Ministerul Cultelor la 14 iunie 1917 că, superiorul Mănăstirii Cozia, părăsind postul și refugiindu-se încă înainte de ocupația germană, mănăstirea a rămas în părăsire și expusă stricăciunilor, «între altele, mi
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
înfățișarea unui sarcofag egiptean, unic între toate mormintele boierești și domnești din țara noastră, dar caracteristic pentru forma mormintelor apusene medievale, întrebuințate obișnuit în secolele XII-XV. Pe mormânt s-a pus o piatră mare care a fost distrusă, mormântul fiind profanat de mai multe ori. În vara anului 1821, după uciderea lui Tudor Vladimirescu și înfrângerea eteriștilor de către turci, Alexandru Ipsilanti, urmărit de turci s-a refugiat la Mănăstirea Cozia. Mănăstirea și familiile care și-au găsit adăpost aici devin pradă
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Cozia. Mănăstirea și familiile care și-au găsit adăpost aici devin pradă turcilor, care au dat foc mănăstirii, au dezgropat mormintele lui Mircea și ale altor domni, crezând că vor găsi în ele comori ascunse și au comis toate grozăviile, profanând bisericile și picturile. Peste un veac, prefectul județului Vâlcea anunță Ministerul Cultelor la 14 iunie 1917 că, superiorul Mănăstirii Cozia, părăsind postul și refugiindu-se încă înainte de ocupația germană, mănăstirea a rămas în părăsire și expusă stricăciunilor, «între altele, mi
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
devoțiunea Lui Dumnezeu nu poate fi niciodată ruptă de iubirea de semeni, ci de există, ea poate fi doar întregita. Așa după cum spune tot Marele și Incomparabilul nostru Poet, în poezia "Locul Aripilor": "Astăzi însă nu-s că flama cea profana și avara, Inima mi-e sfântă astăzi, cald și dulce-i pieptul meu, Azi sunt cast că rugăciunea și timid că primăvară, Azi iubesc a ta ființă cum iubesc pe Dumnezeu." Prin Dumnezeu iubim oamenii, însă numai prin prefațarea unui
DUMNEZEU, DUMNEZEU ... (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344557_a_345886]
-
devoțiunea Lui Dumnezeu nu poate fi niciodată ruptă de iubirea de semeni, ci de există, ea poate fi doar întregita. Așa după cum spune tot Marele și Incomparabilul nostru Poet, în poezia "Locul Aripilor": "Astăzi însă nu-s că flama cea profana și avara, Inima mi-e sfântă astăzi, cald și dulce-i pieptul meu, Azi sunt cast că rugăciunea și timid că primăvară, Azi iubesc a ta ființă cum iubesc pe Dumnezeu." Prin Dumnezeu iubim oamenii, însă numai prin prefațarea unui
DUMNEZEU, DUMNEZEU ... (I) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344556_a_345885]
-
tu, astăzi, sărmană Românie? Veșmintele-ți cernite frumosul chip ascund; Mireasă divorțată, hulită-n dușmănie, Cu pietre dă în tine tătucul tău bolund! Bastarzi îți sunt feciorii, căci tații nu-s în acte, În aburii beției, în draci te-au profanat! Te-au părăsit în scârbă, cu sânii plini de lapte, Și vorbe de ocară ți-aruncă din palat. Rușine li-i cu tine, că ți-ai pierdut averea, Din zestrea ta curată, mușcând cât au putut, În paradis duc viața
CE-ŢI MAI DOREŞTI TU, ASTĂZI, SĂRMANĂ ROMÂNIE? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348140_a_349469]
-
peri-epigonici, i-au aclamat cu multă ură și înverșunare meschină, moartea, reiterând minciunile atâtor decenii lăsate moștenire de dușmanii străini și de lichelele interne, castrate de spirit, care se bălăcesc în mocirla detractoare a micimii lor. Stupizenia lor uită că profanează pe marii lor Înaintași, Piscurile spirituale ale culturii; Sava Popovici Barcianu, Nicolae Popea, Ioan Popescu, Zaharia Boiu, Ilarion Pușcariu, George Dima, Ioan Lupaș, Silviu Dragomir, Onisifor Ghibu, Romulus Cândea, Ion Heliade-Rădulescu, Mihail Kogălniceanu, Barbu Delavrancea, Octavian Goga, Lucian Blaga, Liviu
LACRIMILE LUCEAFĂRULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366038_a_367367]
-
2 doctorate, studii postdoctorale la Cernăuți, Atena, Belgrad, Berlin, Tubingen, Milan Șesan cu 3 licențe în Teologie, Drept, Litere și Filosofie și 3 doctorate la Cernăuți, Praga, Ernest Bernea, Vasile Băncilă, savantul Vladimir Dumitrescu și mulți, foarte mulți alții... Fariseii profanează Instituția, Nația, Cultura, Forul Divinității Absolute-Atotștiința lui Dumnezeu, în slujirea Căreia ar trebui să fie. Academia Română, ca și toate celelalte forumuri ale culturii, trebuie să fie Imn de lumină, de laudă, de apărare și de recunoștință națională, nicidecum instituții cameleonice
LACRIMILE LUCEAFĂRULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366038_a_367367]