332,002 matches
-
și să-i spună �o vorbă" colegului său. * EVENIMENtUL ZILEI a publicat, săptămîna trecută, dovada că acuzația jucătorului de fotbal Florin Prunea că Dumitru Dragomir se pricepe mai bine la jocurile de noroc decît la fotbal e adevărată. Președintele Ligii Profesionale de Fotbal, fost proprietar al foii Atac la persoană, una dintre cele mai imunde publicații din România pe vremea cînd era proprietatea lui Dragomir, s-a declarat ofuscat de afirmațiile lui Prunea referitoare la adevăratele sale talente. Evenimentul a publicat
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]
-
se afla la guvernare aproape că au fost uitate. Se poate spune (e drept, cu o doză de cinism) că barbara sa asasinare de către legionari i-a asigurat profesorului Iorga un rol proeminent în istoria noastră postbelică. Altminteri, reabilitarea sa profesională ar fi fost la fel de anevoioasă cum este astăzi reabilitarea altui important istoric intebelic, Gheorghe Brătianu. Nedreptăți istorice revoltătoare, într-un singur sens, se consumă și sub ochii noștri. în anul 2000, cu doar cîteva zile înainte de alegerile generale, CNSAS a
Ochelarii de cal ai istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14372_a_15697]
-
Rodica Zafiu Lectura revistelor de lingvistică din anii '50 e instructivă și poate deveni - pentru publicul de azi - destul de amuzantă. Pentru cei care au trăit direct experiențele profesionale ale perioadei postbelice, textele politizate din publicațiile științifice evocă încă realități dramatice sau cel puțin trezesc amintiri neplăcute, de care preferă probabil să nu vorbească; uneori și din convingerea că circumstanțele acelor timpuri rămîn oricum greu de înțeles. Pentru cei
După 50 de ani by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14404_a_15729]
-
că la baza limbii literare stau traducerile de texte bisericești din secolul al XVI-lea, tipăriturile lui Coresi, care au folosit mai ales graiul muntenesc (evident, nici sfera religioasă, nici identitatea regională nu puteau fi formulate explicit). Latura de onestitate profesională a conținutului apare însă incredibil și comic deformată prin modul de a face dintr-o ipoteză interpretativă o decizie oficială și obligatorie. Prin anii '50, un periculos inamic ideologic pare să fi fost, în Facultățile de Litere, istoria limbii: materie
După 50 de ani by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14404_a_15729]
-
interviuri și a fost distins cu cele mai înalte onoruri de stat (a fost decorat cu Steaua României). De aceea, chiar și cei care nu sînt pătimași ai muzicii de operă, au auzit, cu siguranță, cîte ceva despre excepționalul prestigiu profesional de care se bucură Ioan Holender în capitala europeană a muzicii (Viena) și nu numai. Mai puține se cunosc însă despre drumul parcurs de Ioan Holender pînă la unanima recunoaștere profesională de astăzi. Cartea autobiografică a lui Ioan Holender, De la
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
au auzit, cu siguranță, cîte ceva despre excepționalul prestigiu profesional de care se bucură Ioan Holender în capitala europeană a muzicii (Viena) și nu numai. Mai puține se cunosc însă despre drumul parcurs de Ioan Holender pînă la unanima recunoaștere profesională de astăzi. Cartea autobiografică a lui Ioan Holender, De la Timișoara la Viena este în măsură să aducă unele revelații, inclusiv celor familiarizați cu lumea artiștilor lirici. Conștient de propria sa valoare, Ioan Holender nu este tentat - precum mulți autori de
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
o lungă poveste de succes. Cazul tipic al omului care, pornit de jos, dar crezînd cu tărie în steaua lui își urmează drumul în pofida tuturor obstacolelor și ajunge, în final, să-și vadă visul cu ochii. O lecție de onestitate profesională, respect față de parteneri, modestie și plăcere a muncii care ar trebui predată copiilor la școală. La fel cum lunga perioadă de directorat la Staatsoper este un mic curs de management al unei instituții bugetare de cultură. Printr-un foarte subtil
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
zeci de generații, ca să dobîndească anumite deprinderi (și acum fac eforturi mari pentru a le consolida și perpetua prin educație), românul este înzestrat spontan, adică prin transmitere naturală. Din această pricină, vocația lui este geniul și orice somație a rigorilor profesionale anonime este o adevărată povară, dacă nu cumva de-a dreptul o insultă. La o privire oricît de sumară prin istoria culturii noastre se va observa negreșit că ea are o structură oligarhică, oarecum asemănătoare binecunoscutelor modele politico-economice din țările
Decalogul artistului de mijloc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14503_a_15828]
-
tentației demiurgice. Spre deosebire de culturile mici, care se manifestă sincopat, prin erupții spontane de genialitate, prin exemplare malformate în ultimă instanță, culturile viguroase evoluează firesc și se dezvoltă organic tocmai datorită stratului fertil pe care îl oferă munca ordonată și etica profesională ale celor care nu s-au născut Poeți, dar au știut să devină poeți, pictori, muzicieni ș.a.m.d. prin educație, prin efort și prin rigoare. Privit în acest orizont mai larg, artistul plastic din România de astăzi nu este
Decalogul artistului de mijloc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14503_a_15828]
-
votată de parlament în 1923), reglementarea impozitării scriitorilor, premii literare anuale, constituirea unui fond de pensii pentru scriitori și, în unele cazuri, pentru urmașii acestora (văduvele scriitorilor căzuți în război). După cum vedem, preocupările S.S.R. au vizat prioritar aspecte sociale și profesionale, aici aflându-și, "după vreo zece ani de șovăire", "echilibrul", cum constata Liviu Rebreanu în 1919: "A renunțat de a mai râvni să fie o nouă academie. Se mulțumește anume să devină ceea ce trebuie, într-adevăr, o întovărășire pentru ocrotirea
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
aflându-și, "după vreo zece ani de șovăire", "echilibrul", cum constata Liviu Rebreanu în 1919: "A renunțat de a mai râvni să fie o nouă academie. Se mulțumește anume să devină ceea ce trebuie, într-adevăr, o întovărășire pentru ocrotirea intereselor profesionale ale scriitorilor". Istoria S.S.R., în cei patruzeci de ani, va înregistra o sumă de șocuri, de zguduiri, în urma contactelor inevitabile cu cealaltă istorie, cu Istoria. Astfel, primul război mondial aduce refugiul, aduce morții pe front și răniții, un contingent impresionant
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
război mondial, care a însemnat Marea Unire". Victor Ciorbea: șInvitarea României în NATOȚ "deschide porțile spre un viitor sigur și prosper". Márko Bela: Va urma o perioadă extrem de grea". Dan Voiculescu: "Ca român, sînt mîndru de acest succes". Mult mai profesionale și obiective au fost transmisiile directe din timpul scurtei vizite a președintelui american la București. Traducerea (oare cine o fi fost alesul? părea un native american) cuvîntărilor lui Bush și Iliescu din Piața Revoluției a fost de tot hazul. Gînd
Gînd la gînd și șold la șold by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14531_a_15856]
-
decent în care, totuși, mama, cu aspirații mai mari pentru fiu, îl ținea departe de cei de o vîrstă cu el, departe de ceea ce era autentic, realmente viu în jur. Educat și maturizat într-un mediu aseptic, unde a atins, profesional și social, maximum posibil, Timoteo aude la un moment dat din nou chemarea autenticității, dar o urmează, pe ascuns și doar pînă la un punct. Timoteo va avea curajul să-și recunoască egocentrismul și uscăciunea sufletească doar cînd perspectiva de
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
o formulare nefericită, deficitară gramatical, logic sau stilistic. Autorii cad exact în păcatul pe care textul preluat îl condamnă. Relatând toate acestea unui coleg, am primit și "explicația". Pentru a fi promovați și, în general, pentru a avea un dosar profesional cât mai bun, profesorilor le prinde bine să poată dovedi participarea la cât mai multe sesiuni de comunicări și publicarea unor articole în reviste de profil. Ele se contabilizează într-o fișă de evaluare. De aici, tendința de a umfla
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
mai bun, profesorilor le prinde bine să poată dovedi participarea la cât mai multe sesiuni de comunicări și publicarea unor articole în reviste de profil. Ele se contabilizează într-o fișă de evaluare. De aici, tendința de a umfla zestrea profesională. Nu știu care este amploarea acestui fenomen, dar rar mi s-a întâmplat să răsfoiesc o revistă școlară și să nu găsesc măcar vreo două articole în care absența oricăror referințe bibliografice să nu apară cel puțin suspectă. S-ar putea face
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
unul la adresa celuilalt, sunt pe deplin edificatoare. Iată cum îl vede, retrospectiv, Radu Vasile pe fostul său purtător de cuvînt: "Departamentul de imagine, condus de purtătorul de cuvînt al guvernului, a fost în timpul mandatului meu un exemplu viu de incompetență profesională. Primul purtător de cuvînt, Răsvan Popescu, a fost cel mai nimerit exemplu a ceea ce înseamnă frondă cuvîntătoare față de premierul a cărui imagine trebuia, prin forța, lucrurilor să o cultive. Cu o mină blazată și veșnic obosită, asemenea unui sceptic căzut
Culisele unei mari dezamăgiri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14642_a_15967]
-
bucura să povestiți și pentru cititorii României literare, care nu v-au auzit la NEC, istoria apariției lui h și s din prenumele Dvs., adică drumul de la Toma la Thomas. Nu folosesc acest h și acest s decît în activitățile profesionale. Numele meu legal tot Toma este, nu Thomas. Ceea ce s-a întîmplat este că, în anii 1970, fiind în Canada, am primit o scrisoare adresată Doamnei Toma Pavel, în care mi se spunea: "Stimată Doamnă Toma Pavel, sunteți o profesoară
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
și tendințele uzului prin procese-verbale de contravenție. E semn de gîndire totalitară sau superficială să crezi că fapte de comportament social care țin de cultură, educație, bun gust - și, la urma urmei, de posibilități intelectuale - se rezolvă prin amenzi. Onestitatea profesională și practica dubiului științific sînt de ajuns ca să-i determine pe specialiști să respingă - așa cum s-a și întîmplat - un asemenea proiect; chiar dacă el face un fel de publicitate pentru limba română și pentru lingvistică. Nu orice publicitate e bună
Proces-verbal de contravenție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14677_a_16002]
-
deloc o piedică pentru cel care vrea să pipăie și să urle "Este!". Medicul legist care este criticul ori cititorul nu se oprește niciodată la concluzii ("Profesorul va asculta cu atenție descrierile. Va citi încă o dată concluziunile cu vădită nemulțumire profesională." - p. 437), pentru că ceea ce caută el e adevărul. Chiar cei trei "infractori" pornesc în aventura lor textuală urmărind acest adevăr. Numai că el nu există, sau există cîte unul pentru fiecare dintre nivelurile de sens (de la cinstita literatură senzațională la
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
doar așa cum se întîlnesc liniile ferate: la carambol". Un fost paznic de noapte la o fermă socoate că I.L. Caragiale "ie o stradă", ba nu, "cre' că am auzit la televizor, di' așa zic că-i parlamentar". Un elev de la profesională e de părere că e autorul Amintirilor din copilărie, dar, nefiind sigur, vrea să-și întrebe un prieten (unde ești, Virgil Ianțu?). O precupeață: Cînd nu-s în piață, sînt la grădină, cînd nu-s la grădină, sînt pi drum
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14099_a_15424]
-
serioase rezerve, au reușit chiar să-l convingă pe Mihai Mănuțiu să vină și să monteze Intrusa, se află în discuții avansate cu Alexandru Dabija, semn că sunt conștienți că principalul motiv al slabelor performanțe artistice anterioare a fost calitatea profesională îndoielnică a regizorilor care au lucrat la Oradea. E apoi evident că noua echipă managerială e nemulțumită de relația nu tocmai caldă dintre Teatru și comunitatea locală și e în căutarea unor strategii apte să o îmbunătățească, astfel încât orădenii să
Violent și urât by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14117_a_15442]
-
reputat lovinescolog, și Margareta Feraru, unul dintre cei mai buni specialiști în ediții critice din țară la ora actuală, sunt oameni de la care, personal, am învățat meserie și cărora le sunt, în plus, recunoscătoare pentru că, după atâtea frustrări materiale și profesionale, după tot felul de "vicisitudini", chiar controverse traversate în odiseea "agendelor", prietenia pe care mi-o arată nu s-a clătinat. Din tot ce-am spus până acum, câteva lucruri sper să fi reieșit într-un mod care, cine știe
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
Constantin Munteanu, A fluierat în timpul Evangheliei, este o editare tîrzie a pieselor sale, scrise de prin anii '70. "Date în lume" la 20-30 de ani de la scriere, textele aduc ceva din atmosfera epocii cu tineri furioși ratîndu-și posibilitatea de dezvoltare profesională în terne camere de bloc și ascultînd pînă la obsesie o singură melodie - The House of the Rising Sun, de exemplu - înregistrată de mai multe ori pe acceași bandă de magnetofon. Piesele pornesc din teatrul "tinerilor furioși" englezi și sînt
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14134_a_15459]
-
compromisuri sau mici imoralități, afișarea luxului (teancuri de bani, îmbrăcăminte occidentală) și duce la prețuirea, fie și implicită, a sistemului care asigură nivelul de confort al personajului (îndeplinirea sau depășirea planului de producție la hectar ca realizare personală și scop profesional la Virginia în Serifii, Legea - inclusiv atunci cînd o încălca, în spiritul epocii, la Cezar în Dincolo de plăcere, progresul tehnologic al României la inginerul Dan Muraru, în Casa soarelui răsare). Invers, o poziție socială dezavantajată, presupune interese intelectuale și artistice
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14134_a_15459]
-
poziție socială dezavantajată, presupune interese intelectuale și artistice, sfidarea normelor (de multe ori în numele unei morale superioare), revolta, declasarea. Personajele lui Constantin Munteanu au trecut printr-o experiență tragică provocată de sistemul comunist (fie că e vorba de nerecunoașterea meritelor profesionale și apoi marginalizarea unor oameni, evident, de valoare; furtul intelectual, defavorizarea fățișă a rudelor celor emigrați ilegal; corupția sistemului judiciar sau colectivizarea, Canalul, pușcăria). Astfel furia personajelor devine un fenomen anticomunist și piesele sînt, esențializat, politice. Eroii recurg la gesturi
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14134_a_15459]